{"id":2392,"date":"2010-04-22T10:13:17","date_gmt":"2010-04-22T08:13:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2392"},"modified":"2010-04-22T10:13:31","modified_gmt":"2010-04-22T08:13:31","slug":"ce-ne-mai-vine-prin-e-mail","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-ne-mai-vine-prin-e-mail\/","title":{"rendered":"Ce ne mai vine prin e-mail"},"content":{"rendered":"

\u00cen ultimul timp primesc prin e-mail de la diverse persoane \u2013 prieteni, cunostinte, studenti si anonimi \u2013 asa-zise scrisori cu finalitate \u201epatriotica\u201c, de fapt texte xenofobe provocatoare, texte cu mesaj direct sau subliminal. Ele sunt specifice literaturii de internet si au un anumit grad de popularitate. Ma preocupa c\u00e2teva dintre acestea, texte care m-au \u201einvadat\u201c si care exprima false \u00eengrijorari vizavi de imaginea de sine a rom\u00e2nilor, fiind, \u00een fapt, tactici mai mult sau mai putin oculte care vizeaza eludarea interesului public ori, dimpotriva, operatii de construire a creditului politic pentru organizatiile cu mesaj extremist.
\n\u201eNoua Ordine Europeana\u201c \u2013 pentru a c\u00e2ta oara?<\/strong>
\nDe cur\u00e2nd am primit prin e-mail de la un istoric, ca informatie ne\u00eensotita de vreun comentariu personal, \u201eUn document incendiar care circula pe Internet\u201c. Este vorba despre o asa-zisa \u201eharta a noii ordini europene\u201c, harta provenita (cica!) din Biblioteca Legionara din Bucuresti (sa fie oare fantomatica biblioteca \u201ePetre Tutea\u201c?). Prima mea reactie a fost violenta. Am sters harta, am sters-o, de furie am sters-o! Apoi, deoarece am vrut sa comentez informatia, am cautat documentul pe internet si l-am gasit reprodus \u00een cele mai neasteptate \u201elocuri\u201c, de la forumurile cluburilor de automobilisti la blogul senatorului PD-L Iulian Urban. \u201eDocumentul\u201c evalueaza niste secesiuni si reconfigurari teritorial-statale si politice europene pe care nu \u00eemi permit sa le analizez aici si valorifica aceste mutatii \u00een beneficiul teoriei conspiratiei. Stim ca orice proiect de acest gen, pentru a c\u00e2stiga credit si legitimitate, reia si dezvolta teme mai vechi, traditia conspirationista. De asemenea, se practica tehnica \u201eredatarii\u201c intentiei, a finalitatii cu scop criminal, se construiesc gradual \u201eantecedentele\u201c asa-zisului plan dezvaluit de fortele vigilente, aici de Miscarea Legionara si de simpatizantii ei, se reinterpreteaza (prin modificarea contextului si prin exacerbarea declaratiilor oficiale cu referire la anumite evenimente infractionale) evenimente reale si cu un anumit impact mediatic\/psihologic; si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, produsul valorifica siturile psihologiei colective \u2013 sentimentul insecuritatii, xenofobia si rasismul. Efectul scontat si obtinut presupune radicalizarea rom\u00e2nilor, mai ales \u00een situatii de criza (vezi si un alt astfel de document \u201einternaut\u201c \u2013 \u201eNe coplesesc Tiganii?!\u201c \u2013 care circula printre studenti). Succesul \u201eterifierii\u201c este asigurat de formula clasic-predictiva: \u201e…tot ceea ce continea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale sa se produca\u201c (este vorba despre acea harta \u201eveche\u201c pe care o reconsidera textul, o harta care s-ar fi realizat \u00een 1992, \u00een laboratoarele serviciilor secrete si diplomatiei americane?!).
\nConcret, constructia teoriei conspiratiei vehiculate de documentul popularizat de internet reia teoriile mai vechi despre Malta postcomunista (harta secesionista despre care am amintit, document care a circulat si \u00een primii ani postcomunisti, a fost lansata de antieuropenistii care o considera emanatie a \u00eent\u00e2lnirii de la Malta1), despre necunoscutele accidentului aviatic de la Balotesti (1995), stereotipurile victimizarii rom\u00e2nesti (Rom\u00e2nia ca \u201eprada\u201c a Celuilalt), discursurile postdecembriste si antieuropeniste despre \u201eun nou echilibru pe continentul european\u201c, respectiv despre \u201eredefinirea sferelor de influenta\u201c. \u201eHarta\u201c actuala, harta vehiculata \u00een blogosfera, este rezultatul combinarii informatiilor difuze si \u00een parte veridice (vezi declaratiile de presa disproportionate, calibrate de partizanatul politic, despre \u00eencaierarile dintre clanurile interlope din Dolj2) cu informatii false provenite din documente create, \u00een maniera mai mult sau mai putin traditionala, de anumite oficine. Astfel s-a lansat o teorie a conspiratiei care a avut ca tinta mintile credule, dar si spiritele agresive, rom\u00e2nii care vor un tap ispasitor pentru haos si coruptie.
\nParanoia si xenofobie<\/strong>
\nEu o sa redau partea mai aberanta si, prin aceasta, cea mai vulnerabila a acestei teorii. Conform ultimului text amintit, fortele obscure care vor sa destabilizeze Rom\u00e2nia doresc realizarea unei \u201erepublici a Olteniei\u201c, \u201eun stat tiganesc\u201c condus de interlopi, un teritoriu care ar cuprinde actualele judete Dolj, Caras-Severin si Timis. Daca despre anexarea de catre Ungaria a Transilvaniei si integrarea unei parti din Basarabia \u00een statul rom\u00e2n s-a mai scris si se va mai scrie, despre \u201eo tara a tiganilor\u201c \u00eenca nu s-a facut at\u00e2ta vorbire. De ce aceasta butaforie? De ce acest construct aberant, fara nici cea mai mica urma de credibilitate, caci unde s-a mai vazut ca un stat european s\u00e3 fie condus (doar) de interlopi? Simplificarea imaginii romilor prin impunerea tiganului generic ca infractor fiziologic are, \u00een opinia mea, ca tinta afectarea fenomenului emanciparii acestei etnii, fenomen ne\u00eencheiat de la 1848 \u00eencoace, caci el priveste nu doar fenomenele de natura juridica, ci si cele de natura socio-culturala, mentalitara chiar. Tinta o mai reprezinta si elita minoritatii etnice, elita ei culturala aflata \u00een proces de (re)constituire. Or, pentru a minimaliza si periferiza o comunitate etnica trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, sa-i ignori si marginalizezi structura elitara si sa o substitui cu una temporara si infractionala, periculoasa pentru \u201elinistea publica\u201c de lunga durata. Aceasta este finalitatea ascunsa a unor astfel de documente. Fara vreun preambul, \u00eembin\u00e2nd emotia identitara, \u201erom\u00e2nismul\u201c, informatia privata si pseudo-statisticile, \u201eNe coplesesc Tiganii?!\u201c \u00eei considera vinovati pe romi de manelizarea tarii. Nu sunt \u00eencriminati alti factori precum subcultura urbana, incultura politica, populismul, coruptia generalizata, \u00eencercarea clasei politice de a se deresponsabiliza vizavi de reculul societatii…
\nDar, \u00een esenta, harta despre care am scris este, p\u00e2na la urma urmei, un act de propaganda extremista, caci face apel la solidarizarea rom\u00e2nilor \u00een jurul legionarilor care se considera depozitarii traditiilor nationaliste, legatarii unei misiuni istorice escatologice. De altfel, sentimentele intense precum ura par simple, dar ele implica, de cele mai multe ori, alchimii complicate. Caci, dincolo de orice considerente, ura este un barometru al crizelor si al culturilor, conform careia alteritatea este suspecta, identitatea celuilalt este vinovata, vinovata \u00een absolut. Daca ura ca fenomen individual poate altera parcursul existential (implicit sufletesc) al celui care o traieste \u201epasional\u201c, ca fenomen colectiv ea devine un flagel social. Observ configurarea unei astfel de realitati \u00een jurul meu. Un episod, din trecutul recent, ma face sa cred ca ne aflam pe un astfel de \u201eprag\u201c al urii.
\nMarginalii la o crima<\/strong>
\nSi a fost \u201ecrima de la Timisoara\u201c \u2013 una mediatizata anul trecut, mediatizata ca orice episod macabru, adica p\u00e2na a devenit o poveste exotica si confuza. Expunerea, \u00eensa, prin implicarea nararii si a analizei media sau prin comentariile din blogosfera, a devenit reprezentativa si pentru g\u00e2ndirea recenta a rom\u00e2nilor. Povestea, grotesca \u00een sine, presupune trei personaje negative: cuplul de studenti medicinisti (ucigasii aparent ingenui) si victima, batr\u00e2nul lubric, camatar si proxenet, cel care a avut si ghinionul, vorba unui internaut, de a fi rom. Daca criminalii au beneficiat de o anumita empatie, ba chiar de acordul rasistilor de pe forumuri, victima transata ca \u00een cazurile cu criminali \u00een serie a devenit un pretext pentru exercitii xenofobe, rasiste (tiganul\/romul apare astfel ca strainul\/dusmanul din cetate, ca alteritate radicala). Episodul demonstreaza ca tragicul a fost periferizat de aviditatea mediatica, de voracitatea consumatorului cultural. Dupa ce infractiunii \u00eensesi i s-a facut, prin media, o autopsie sumara si st\u00e2ngace, peste caz s-au asternut indiferenta si tacerile. Odata stors de informatie si transformat \u00eentr-o comedie neagra de categoria B, subiectul a sucombat si a fost abandonat. Evident, nu o sa narez despre crima, despre acea poveste macabra lipsita de personaje pozitive si situata parca dincolo de tragediile uzuale.
\nLaitmotivul comentariilor consta \u00eentr-un rudiment al arhaicului stereotip al Asediului; astfel, un Viiper91, un ignorant de anvergura care nu are niciun fel de informatie despre istoria romilor, pare \u00eenspaim\u00e2ntat de un \u00eenchipuit exod al tiganilor: \u201ece facem \u00een privinta tiganilor… s-au \u00eenmultit exagerat de mult… singurul vinovat e Ceasca pentru ca el i-a primit \u00een tara si le-a dat cetatenie doar pentru ca tara noastra sa fie populata… nimeni nu stie din ce popor fac parte, de unde vin, unde se duc, de unde au at\u00e2ta aur… important e ca trebuie cumva eliminati… ajung sa puna stap\u00e2nire peste rom\u00e2ni si sa \u00eesi faca propriile legi… si mai rau de at\u00e2t e ca noi trebuie sa ne ascundem de ei si sa fugim de frica… tot din cauza lor suntem vazuti ca niste gunoaie peste hotare…\u201c (poate fi trucata aceasta panica, sau ignoranta este cea care potenteaza spaima?); o anume Ana are si solutii ultraradicale si lipsite de originalitate: \u201eEu propun sa ne unim toate tarile din spatiul european, sa scoatem tiganii de pe aceste teritorii fiindca ne fac de r\u00e2s. Nu vor sa munceasca, dar traiesc f. bine. Alungati, oameni buni, acesti mafioti \u00een Siberia sau \u00een Antartica ssict la munca, sa c\u00e2nte manele acolo p\u00e2na s-or satura, sa-si faca dreptate si sa ne lase \u00een pace. Sunt niste lipituri sc\u00e2rboase care traiesc pe spinarea noastra. Iata \u00een ce stare am ajuns! Ne vor conduce tiganii intr-o buna zi. Asta pentru ca \u00eei toleram si nu \u00eei…\u201c (constat ca anonima forumista s-a speriat de cuv\u00e2ntul care, \u00een mod dialectic, ar fi urmat, si nu l-a mai scris!). Altii cer clementa sau chiar premierea criminalilor. Astfel, forumistul \u201eUnu\u201c sustine ca: \u201e…nu-i nicio paguba. Lasati tinerii liberi, ba ar trebui si premiati\u201c, iar Vladimir considera ca prin uciderea unui rom \u201es-a facut DREPTATE!!!! Trebuie lasati liberi!!!!\u201c; un Iuda descinde direct din ruralitatea extrema: \u201eooo… era tzigan… cui \u00eei pasa… da-l dreacului… asa ar trebui sa pateasca toti\u201c. Dar \u201ecireasa de pe tort\u201c a pregatit-o internautul care si-a ales pseudonimul \u201eRom\u00e2nu\u201c: \u201emare chestie… au taiat un tigan, nu un om!!!! ar trebui sa fie premiati, nu haituiti!!!\u201c. Si uite asa plonjam \u00een zona neagra a \u201eder rum\u00e4nische Selbsthass\u201c. Da, da, am scris bine, caci, conform problematicii consacrate cu privire la \u201eura de sine\u201c, \u201eOrice om gaseste o scuza ca nu e Napoleon. Pune vina pe mediu, pe saracie, pe boala sau, daca e rom\u00e2n, pe Rom\u00e2nia\u201c (Emil Cioran despre \u201eRusinea de a fi rom\u00e2n\u201c, \u00een \u201eSchimbarea la fata a Rom\u00e2niei\u201c, 1936) …si, completez eu, pe Celalalt. Agresivitatea si orgoliile vin, p\u00e2na la urma urmei, din neputinta de a ne iubi asa cum suntem.
\nCred ca nu mai are sens sa vorbesc despre responsabilitati istorice, \u00een cazul \u201eproblemei tiganesti\u201c ca problema sociala. Asta ar presupune o alta punere \u00een tema, mult mai dramatica, tragica poate. Si noi, cei mai multi dintre rom\u00e2ni, ne temem de drame, iubim doar telenovelele \u2013 chiar si \u201eInima de tigan\u201c…
\nUn caz de segregare<\/strong><\/p>\n

De cur\u00e2nd, tot prin e-mail, am primit de la antropologul Eniko Vincze invitatia de a semna o petitie prilejuita de o decizie a Primariei din Cluj, decizie care creeaza precedente vizavi de segregarea etno-culturala a romilor. Dar mai bine redau textul scrisorii \u2013 petitie \u201e\u00cempotriva ghetoizarii romilor din orasul Cluj\u201c (vezi http:\/\/www.petitieonline.ro\/petitie-p19395057.html), cu punerea \u00een tema aferenta:
\n\u201eLa sf\u00e2rsitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila L\u00e1szl\u00f3, a declarat presei ca pentru a gasi o solutie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului si Coastei, precum si \u00een Pata R\u00e2t, liderii administratiei locale iau \u00een calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata R\u00e2t (http:\/\/www.citynews.ro\/cluj\/din-oras-10\/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329\/). Prin aceste \u00absolutii\u00bb, Clujul multicultural ram\u00e2ne din nou \u00een urma recomandarilor Comisiei Europene cu privire la desegregare si politicile de incluziune a romilor, precum si la implicarea acestora \u00een deciziile care \u00eei privesc \u2013 reiterate si \u00een aceasta saptam\u00e2na cu ocazia celui de al doilea Summit European al Romilor (http:\/\/www.nieuwsbank.nl\/en\/2010\/04\/09\/H007.htm).<\/p>\n

Conform declaratiilor venite dinspre edilul Clujului, Consiliul Local a \u00eenceput sa analizeze un proiect de hotar\u00e2re prin care se urmareste identificarea proprietarilor de terenuri \u00een zona Pata R\u00e2t pentru a obtine suprafata de teren necesara stabilirii cetatenilor de etnie roma de pe strazile Cantonului, Coastei si nu numai. Dincolo de neglijarea totala a pericolului segregarii etnice, nici vorba aici despre solutionarea problemei de fond cu care acesti cetateni se confrunta: lipsa proprietatii si aferenta lipsa a actelor de identitate permanente, care le-ar asigura traiul de zi cu zi. Propunerile si deciziile recente au fost luate \u00een spiritul practicilor \u00eenradacinate ale autoritatilor locale, adica fara consultarea reprezentantilor comunitatilor de romi si fara macar atentionarea oamenilor \u00een cauza. De mai bine de zece ani, acestia au fost surprinsi de mai multe ori prin evacuarea si mutarea lor fortata de pe un loc \u00een altul, devenind astfel victimele segregarii rezidentiale tot mai severe, situatie care reproduce si agraveaza toate problemele cu care ei se confrunta, de la accesul la educatie scolara de calitate, prin accesul la munca decenta, p\u00e2na la discriminarea institutionala. Nici acum, precum nici alta data, organizatiilor rome nu li s-a oferit un cadru legal de discutii pe aceasta problema, autoritatile nu se consulta cu ele, iar c\u00e2nd sunt cautate de cele dint\u00e2i, parerea acestora este neglijata. Si mai mult, desi avem persoane de etnie roma \u00een structurile locale ale statului, precum \u00een Consiliul Judetean si la Prefectura, dar si la Primaria municipiului Cluj, acestea nu au luat o atitudine oficiala \u00eempotriva ghetoizarii romilor din oras. Acest lucru denota ca pozitiile ocupate de ele nu sunt suficient de independente ca sa serveasca interesele celor pe care ar trebui sa le reprezinte, fiind subordonate deciziilor puterii. Atragem atentia Consiliului Local si Primariei Clujului ca noul sau proiect, fiind un proiect al ghetoizarii etnice, este o manifestare a discriminarii institutionale si astfel o grava violare a drepturilor omului, av\u00e2nd drept consecinta cronicizarea excluziunii socio-economice si ne-recunoasterii romilor ca parte integranta a Clujului. Semnatarii acestei petitii cer stoparea urgenta a acestui proiect si elaborarea unei strategii care sa asigure pe termen lung si \u00een mod efectiv traiul decent al tuturor cetatenilor orasului. Cluj, 11.04.2010.<\/strong><\/em>Pavel Doghi, presedintele Asociatiei Amare Phrala; Enik0 Vincze, profesor dr. Universitatea Babes-Bolyai, membru consiliul director Romani Criss.\u201c
\nO problema care nu mai poate fi am\u00e2nata<\/strong>
\nAm semnat si am citit comentariile la text si la situatie. Am gasit astfel o detaliere a contextului prin c\u00e2teva informatii oferite de Paula Boarta-Domnica: \u201eDe ce nu se organizeaza o \u00eent\u00e2lnire, o dezbatere brain-storming \u00een Pata R\u00e2t, la care sa participe reprezentantii autoritatilor locale, locuitorii din zona Pata R\u00e2t, cetateni din centrul orasului, pentru a gasi \u00eempreuna solutiile cele mai potrivite si adecvate acestei situatii delicate. Ar fi trebuit sa treaca vremea sclavagismului, c\u00e2nd oamenii erau mutati de colo colo ca niste simple gunoaie! Oamenii care traiesc acolo \u00eesi doresc, la fel ca fiecare dintre noi, un trai mai bun. Decenta pentru ei \u00eenseamna supravietuire la modul propriu si figurat, conditii fara de care nu se poate concepe un trai decent \u00een functionarea societatii de azi (…) Din pacate, \u00een Dallas szona \u00een care traiesc acum romii, n.m.t nu exista o comunitate bazata pe interese comune, solidaritate sau apararea drepturilor. Fiecare cauta \u00een gunoi, lupta, se calca pe sine, pentru sine, sau fiecare traieste cum poate! Oamenii de acolo au un trecut, ca si al nostru \u00een mare parte, dar au fost mult mai devastati de caderea comunismului. Fiecare stie ce este mai bine pentru el, dar majoritatea nu are nicio sansa \u00een a-si exprima punctul de vedere, darmite sa lupte pentru el! Asta pentru ca exista o mare mafie organizationala, institutionala, mafie reprezentata de \u00eensisi reprezentantii romilor din Pata R\u00e2t, care nu au fost alesi, ci s-au autonumit. Acestia din urma conlucreaza cu reprezentantii romi din autoritatile locale, aflati, poate la m\u00e2na rom\u00e2nilor, pentru ca sunt minoritari.
\nI-am \u00eentrebat pe oamenii simpli din Dallas de ce nu fac greva. \u00abPentru ca nu avem reprezentant, nu ne putem organiza singuri, nu avem sustinere din exterior. Daca mergem noi de capul nostru \u00een centrul Clujului, cine ne baga \u00een seama?\u00bb mi-au raspuns ei! Prin urmare, sefii comunitatii continua exploatarea lor materiala si psihica tintuindu-i \u00eentr-un cerc \u00eenchis de unde nu pot scapa… Si, \u00een plus, vin autoritatile care vor sa-i mute cu o parcela mai \u00eencolo, tot l\u00e2nga groapa de gunoi. \u00cemi vine sa r\u00e2d! E trist, si totusi, adevarat!
\nIar copiii au cel mai mult de suferit din toata afacerea asta. Autoritatile au declarat ca nu vor reusi sa \u00eenchida groapa p\u00e2na \u00een iulie. Ce-au facut din 2007 odata cu intrarea \u00een UE, ca sa nu zicem din ’89, dupa Revolutie? Au spalat bani! Motiveaza ca nu au bani pentru aceasta \u00abinvestitie uriasa\u00bb, c\u00e2nd Consiliul Judetean a accesat din fondurile structurale europene un buget imens tocmai pentru construirea unei rampe ecologice… cred ca e tara lui Papura Voda, unde fiecare face ce vrea!\u201c
\nConcluziile, \u00een acest caz, cred ca trebuie sa-i apartina altui semnatar, lui Bogdan Calin Ciprian, fie si numai pentru faptul ca realizeaza cea mai sintetica si rationala punere \u00een discutie: \u201eStatutul social al romilor nu se rezolva prin izolarea acestora. Nu facem, \u00een acest mod, altceva dec\u00e2t sa am\u00e2nam o problema care nu mai poate fi am\u00e2nata, respectiv, scoaterea din marginalitate a acestei populatii. As recomanda, de pilda, o promptitudine mult mai mare din partea institutiilor \u00een ceea ce priveste nivelul de scolarizare a copiilor romi. Sunt necesare masuri pe mai multe niveluri (politic, economic, social, cultural, psihologic) cu bataie pe termen mediu si lung, altfel riscam sa fim martorii si sustinatorii unui clivaj social care se va ad\u00e2nci tot mai mult\u201c.<\/p>\n

Note:<\/strong><\/p>\n

(1) \u201e\u00cen 1992, William B. Wood, geograf-sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador al SUA \u00een Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, care ar fi trebuit modificate \u00een virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica \u00eentelegerea de la Malta. Pe scurt, se preconiza ca: Scotia devine independenta; o parte a Irlandei de Nord se uneste cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franta; Tara Bascilor si Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide \u00een zona de nord si zona de sud; Belgia se divide \u00een Flandra si Wallonia; Cehoslovacia se rupe \u00een doua; Kaliningrad va fi o zona autonoma \u00een cadrul Rusiei; Kosovo se alipeste Albaniei\u201c (am citat din documentul de pe internet).
\n(2). Hilara a fost conferinta de presa a generalului de corp de armata Mircea Chelaru, la vremea respectiva sef al Marelui Stat Major al Armatei, cu referire la faptul ca \u201estructuri de tip mafiot \u00eencearca sa destabilizeze Rom\u00e2nia si sa enclavizeze sudul Olteniei\u201c (2000). \u00centre timp, \u00eentre clanurile mafiote au mai avut loc astfel de confruntari, evenimente care au fost departe de a destabiliza Craiova (2007, 2008, 2009), reflect\u00e2nd, mai degraba, neputinta sau\/si complicitatea institutiilor statului \u00een relatie cu sefii crimei organizate si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, capacitatea televiziunilor de a transforma \u00een epopee orice episod care priveste astfel de conflicte.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimul timp primesc prin e-mail de la diverse persoane \u2013 prieteni, cunostinte, studenti si anonimi \u2013 asa-zise scrisori cu finalitate \u201epatriotica\u201c, de fapt texte xenofobe provocatoare, texte cu mesaj direct sau subliminal. Ele sunt specifice literaturii de internet si au un anumit grad de popularitate. Ma preocupa c\u00e2teva dintre acestea, texte care m-au \u201einvadat\u201c… Cite\u0219te mai mult »Ce ne mai vine prin e-mail<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[1944,1948,1945,1946,1947],"class_list":["post-2392","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-noua-ordine-europeana","tag-antropologul-eniko-vincze","tag-e-mail","tag-paranoia-si-xenofobie","tag-un-caz-de-segregare"],"views":4154,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2392\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}