{"id":23917,"date":"2015-07-12T16:28:34","date_gmt":"2015-07-12T14:28:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23917"},"modified":"2015-07-12T16:28:34","modified_gmt":"2015-07-12T14:28:34","slug":"eugen-simion-profil-spiritual","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eugen-simion-profil-spiritual\/","title":{"rendered":"Eugen Simion. Profil spiritual"},"content":{"rendered":"

Marin Diaconu, Eugen Simion. Profil spiritual,<\/em> Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2015, 898 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Masiva carte cu acest titlu, publicat\u0103 de Marin Diaconu, este o biobibliografie care, spre deosebire de alte instrumente de lucru similare, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 la fel de utile, are un profil aparte: nu se rezum\u0103 s\u0103 informeze strict biobibliografic, ci insereaz\u0103, spre exemplu, \u00een amplul capitol Repere biobibliografice \u015fi spirituale (1933-2013), citate din c\u0103r\u0163ile autorului, menite s\u0103 ilustreze momente din via\u0163a \u015fi activitatea sa, portrete ale unor profesori, ca acela al profesorului de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 Gh. V. Milica, de la \u015ecoala Medie \u201eI.L. Caragiale\u201c din Ploie\u015fti, ca acela al profesorului Tudor Vianu, \u201espirit moral rectiliniu\u201c, care avea \u201eo mare voca\u0163ie pentru idei\u201c, portrete ale unor prieteni ca Marin Preda, Nichita St\u0103nescu, F\u0103nu\u015f Neagu, Valeriu Cristea, portrete pe care i le-au f\u0103cut lui \u00eensu\u015fi prieteni precum Nichita St\u0103nescu \u015fi F\u0103nu\u015f Neagu, \u00een fine, r\u00e2ndurile pe care le-a scris despre el Nicolae Manolescu \u00een 2003, \u00een care \u00eel consider\u0103 \u201ecel mai important critic al literaturii noastre postbelice\u201c. Sistematic, cu o bogat\u0103 \u015fi relevant\u0103 informa\u0163ie, sunt consemnate momentele vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii lui Eugen Simion, mai \u00eent\u00e2i anii elevului de la Ploie\u015fti, pe care i-a tr\u0103it cu \u201eun sentiment profund de insecuritate\u201c, iar admiterea la Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti n-a lipsit mult ca s-o rateze din cauza dosarului, tat\u0103l s\u0103u fiind \u00eencadrat la chiaburi, \u201estigmat\u201c pentru care, \u00een anii care au urmat, se a\u015ftepta \u201e\u00een fiecare zi s\u0103 fie dat afar\u0103 din cauza dosarului\u201c. Cei c\u00e2\u0163iva ani de activitate \u00een \u201eColectivul Eminescu\u201c, condus de Perpessicius, \u201eun colectiv cu statut suprarealist\u201c, \u00eei apreciaz\u0103 ca ani de \u015fomaj, pentru c\u0103 retribu\u0163ia era mic\u0103 \u015fi venea la intervale mari de timp. Bibliograful Marin Diaconu ilustreaz\u0103, tot a\u015fa de concludent, activitatea profesorului Eugen Simion \u00een cadrul Catedrei de Istoria literaturii rom\u00e2ne, de unde s-a pensionat \u00een 2004, conducerea Cercului de critic\u0103 literar\u0103 \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii, anii (1970-1973) pe care Eugen Simion i-a petrecut ca lector de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Paris IV Sorbonne, care s-au constituit pentru el \u00eentr-o \u201eexperien\u0163\u0103 capital\u0103\u201c, atunci descoperind noua critic\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-\u015fi \u201econdi\u0163ia de intelectual rom\u00e2n\u201c. Informa\u0163ia necesar\u0103, care include \u015fi sumarele c\u0103r\u0163ilor, este dat\u0103 pentru toate scrierile sale: Proza lui Eminescu (1964), Orient\u0103ri \u00een literatura contemporan\u0103 (1965), E. Lovinescu. Scepticul m\u00e2ntuit (1971), Scriitori rom\u00e2ni de azi (I-IV, 1974-1989), Timpul tr\u0103irii, timpul m\u0103rturisirii (1977), Diminea\u0163a poe\u0163ilor (1980), \u00centoarcerea autorului (1981), Sfidarea retoricii. Jurnal german (1985), Moartea lui Mercu\u0163io (1993), Convorbiri cu Petru Dumitriu (1994), Mircea Eliade. Un spirit al amplitudinii (1995), Fragmente critice (I-VII, 1997-2009), Fic\u0163iunea jurnalului intim (I-III, 2001), Genurile biograficului (2002), \u00cen ariergarda avangardei (Convorbiri cu Andrei Grigor) (2004), Mircea Eliade. Nodurile \u015fi semnele prozei (2005), T\u00e2n\u0103rul Eugen Ionescu (2006), Portretul scriitorului \u00eendr\u0103gostit. Marin Preda (2010), Ion Creang\u0103. Cruzimile unui moralist jovial (2011; edi\u0163ia a doua, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, postfa\u0163\u0103 \u015fi repere critice de Bianca Bur\u0163a-Cernat, 2014). Pentru multe dintre aceste c\u0103r\u0163i se dau preciz\u0103ri ale autorului lor, despre aceea care l-a avut ca obiect de studiu pe Eugen Lovinescu spun\u00e2nd c\u0103 a cunoscut o lung\u0103 gesta\u0163ie, c\u0103 scrierea ei i-a format, \u201e\u00eentr-un anume sens\u201c, stilul critic, criticul literar de la Sbur\u0103torul fiind pentru el \u201eun model etic \u00een critica literar\u0103 \u015fi, dac\u0103 termenul nu este prea preten\u0163ios, mi-a hot\u0103r\u00e2t destinul literar\u201c.
\nInforma\u0163ii esen\u0163iale prezint\u0103 anii \u00een care a fost, de dou\u0103 ori, pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne, c\u00e2nd a coordonat mari lucr\u0103ri precum Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, c\u00e2nd a fost \u00eencheiat dic\u0163ionarul tezaur al limbii rom\u00e2ne, c\u00e2nd a ap\u0103rut DOOM-ul, c\u00e2nd s-a str\u0103duit pentru editarea \u00een 38 de volume a manuscriselor lui Eminescu, \u00eenf\u0103ptuind un vis al lui Constantin Noica, filozoful care \u00ee\u015fi exprimase, \u00een 1974, convingerea c\u0103 Eugen Simion are \u201e\u00een\u0163elegere deplin\u0103\u201c pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestei mari opere. Se adaug\u0103 alte \u00eenf\u0103ptuiri: coordonarea colec\u0163iei Opere fundamentale, colec\u0163ie de tip Pl\u00e9iade, \u201ede dou\u0103 ori avantajoas\u0103: o dat\u0103, pentru c\u0103 ofer\u0103 cititorului un obiect estetic, a doua oar\u0103, pentru c\u0103 str\u00e2nge \u00eentr-un volum sau mai multe opera integral\u0103 a autorului\u201c, organizarea Seminarului interna\u0163ional Penser l\u2019Europe, cu mai multe edi\u0163ii, organizatorul urm\u00e2nd, \u015fi \u00een acest fel, \u00eendemnul lui Maiorescu: \u201es\u0103 fim na\u0163ionali cu fa\u0163a spre universalitate\u201c.
\n\u00cen capitolul de aproape o sut\u0103 de pagini, Eugen Simion despre el \u00eensu\u015fi, construit \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 pe extrase din cartea \u00cen ariergarda avangardei, Convorbiri cu Andrei Grigor (2004; ed. a doua, ad\u0103ugit\u0103, 2012), este evocat\u0103 aventura con\u015ftiin\u0163ei t\u00e2n\u0103rului \u015fi a apoi criticului \u015fi istoricului literar. Ce \u0163ine s\u0103 spun\u0103, \u00eentre altele, despre sine, cu discre\u0163ie \u015fi sobrietate? C\u0103 \u015fi-a iubit enorm tat\u0103l, un \u0163\u0103ran de\u015ftept care-l admira pe Nicolae Iorga \u015fi discuta cu cons\u0103teanul s\u0103u, juristul \u015fi istoricul Andrei R\u0103dulescu, membru al Academiei Rom\u00e2ne din 1920, pe care Eugen Simion l-a avut ca model; ca elev \u015fi student, a fost \u201e\u00eengrozitor de s\u0103rac \u015fi vulnerabil\u201c; \u00een timpul studiilor universitare a citit \u201eaproape \u00eentreaga literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201c; a dorit s\u0103 devin\u0103 critic literar, de\u015fi a fost prevenit de Tudor Vianu c\u0103 \u201egenul critic apar\u0163ine liberalismului burghez\u201c; a avut t\u0103ria \u2013 energia, spune el \u2013 de a nu debuta cu o carte despre tradi\u0163iile realismului socialist; este o natur\u0103 activ\u0103, ambi\u0163ioas\u0103 \u00een marginile decen\u0163ei, orgolioas\u0103, iar\u0103\u015fi, \u00een marginile bunului-sim\u0163\u201c; a participat ca martor la procesul fiului lui Perpessicius, de\u015fi decanul Faculta\u0163ii de Filologie l-a sf\u0103tuit s\u0103 nu se prezinte; are viciul discre\u0163iei; crede c\u0103 \u00eel caracterizeaz\u0103 luciditatea, bunul-sim\u0163, c\u0103 \u015fi-a creat un stil de via\u0163\u0103 care nu tolereaz\u0103 boema; admir\u0103 la intelectuali \u201etoleran\u0163a activ\u0103\u201c; nu sufer\u0103 de boala preeminen\u0163ei; i-a pl\u0103cut toat\u0103 via\u0163a meseria de profesor; nu se opune revizuirii critice a literaturii, \u00eens\u0103 n-o confund\u0103, cum fac unii, cu injuria \u015fi r\u0103fuielile de mahala; criticul literar este, \u00een accep\u0163iunea sa, un Mercu\u0163io, \u201eh\u0103r\u0103zit s\u0103 se lupte pentru o cauz\u0103 str\u0103in\u0103\u201c; este esen\u0163ial pentru el contactul cu spiritul t\u00e2n\u0103r (cartea reproduce articolul s\u0103u, Sfaturi pentru t\u00e2n\u0103rul critic); demersul s\u0103u critic presupune obligatoriu examinarea unei opere ca totalitate, relectura, \u00een urma c\u0103reia descoper\u0103, spre exemplu, zone necunoscute din opera lui Eminescu \u015fi c\u0103 George Bacovia este un poet extraordinar. A spus de c\u00e2teva ori c\u0103 este fals\u0103 impresia unora c\u0103 el este \u00een mod egal calm, \u00eemp\u0103cat cu sine; dimpotriv\u0103, este un mare nelini\u015ftit. A avut descuraj\u0103ri, \u00eenfr\u00e2ngeri \u015fi spaime, dar nu le evoc\u0103. Nu trece \u00eens\u0103 sub t\u0103cere c\u0103 pentru editarea manuscriselor lui Eminescu a fost tratat cu \u201erepresiuni intelectuale\u201c, mai mult de at\u00e2t, a fost chemat la Direc\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Anticorup\u0163ie, \u00een fine, c\u0103 i s-a intentat proces pentru editarea operei rom\u00e2ne\u015fti a lui Emil Cioran, pe care \u00een final l-a c\u00e2\u015ftigat.
\nSe simte bine \u00eentre rom\u00e2ni, le admir\u0103 inteligen\u0163a, omenia, ospitalitatea, toleran\u0163a, imagina\u0163ia, \u00eeng\u0103duin\u0163a, mila; nu \u00eens\u0103 \u015fi \u201ene\u00eencrederea funciar\u0103\u201c \u00een ceea ce fac, neseriozitatea, zeflemeaua, tr\u0103nc\u0103neala, lipsa de solidaritate, \u201esim\u0163ul exagerat al catastrofei\u201c, adamismul, anomia, ne\u00eencrederea \u00een viitor, spiritul vegetativ.
\nPatru texte, a\u015fezate la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii, sunt esen\u0163iale \u00een cunoa\u015fterea criticului literar \u015fi a omului. Unul este Lauda criticului rom\u00e2n, discursul s\u0103u de recep\u0163ie la Academia Rom\u00e2n\u0103 (21 decembrie 2005), \u00een care, evoc\u00e2nd c\u00e2teva modele intelectuale, modul cum au f\u0103cut critic\u0103 Titu Maiorescu (principiul autonomiei esteticului), G. Ibr\u0103ileanu \u015fi C. Dobrogeanu Gherea (critica analitic\u0103), G. C\u0103linescu (conceptul de clasicism), Tudor Vianu,
\nE. Lovinescu (modernismul), nume care alc\u0103tuiesc \u201eo tipologie a geniului critic rom\u00e2nesc\u201c, \u00ee\u015fi evoc\u0103, totodat\u0103, propria sa carier\u0103 de critic literar, destinul s\u0103u existen\u0163ial, circumstan\u0163ele \u00een care s-a format. A devenit critic literar \u201edatorit\u0103 lui
\nG. C\u0103linescu \u015fi E. Lovinescu, iar sub latura moral\u0103, datorit\u0103 profesorului Tudor Vianu\u201c. Se raporteaz\u0103 \u015fi la c\u00e2\u0163iva critici pe care i-a citit c\u00e2nd s-a aflat la Paris, Jean-Pierre Richard, despre care spune c\u0103 l-a influen\u0163at \u201e\u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103\u201c \u00een critica pe care a publicat-o dup\u0103 1970, Roland Barthes, G\u00e9rard Genette, Jean Ricardou.
\nRa\u0163iunea de a fi critic literar i-au consolidat-o scriitori eminen\u0163i ai genera\u0163iei sale, \u00eentre care \u00eei aminte\u015fte pe Marin Preda, \u015etefan Aug. Doina\u015f, Marin Sorescu, Sorin Titel, Ion B\u0103ie\u015fu, Nicolae Velea, Valeriu Cristea. Un alt text esen\u0163ial este cel rostit, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 80 de ani, la Academia Rom\u00e2n\u0103, Nu sunt ce par a fi, un discurs, de data aceasta, nu \u00een stil academic. \u0162ine s\u0103 spun\u0103, \u00eentre altele, c\u0103 pentru el adev\u0103rul exist\u0103, c\u0103 este un om al faptei, nu unul de vorbe, c\u0103, spre deosebire de imaginea pe care i-au f\u0103urit-o unii, este \u201eun spirit anxios care \u015ftie s\u0103 se st\u0103p\u00e2neasc\u0103\u201c, \u201eun sentimental care se supravegheaz\u0103 \u015fi nu vrea s\u0103 ias\u0103 \u00een lume cu chipul devastat de pasiuni incontrolabile\u201c. Revine \u015fi aici la definirea lumii rom\u00e2ne\u015fti, nu pentru a-i repeta tarele pe care le-am amintit mai sus, ci pentru a-\u015fi exprima \u00eencrederea \u00een viitorul ei: \u201eNu cred, nici \u00een ruptul capului, c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 f\u0103r\u0103 viitor \u015fi c\u0103 spiritul mahalalei nu poate fi \u00eenfr\u00e2nt sau c\u0103 politicianismul care, la ora actual\u0103, a acaparat via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 politicianismul lui Ca\u0163avencu \u015fi al Coanei Joi\u0163ica \u2013 reprezint\u0103 o fatalitate pentru via\u0163a noastr\u0103 public\u0103. Nu cred, repet, \u00een aceast\u0103 fatalitate, cum nu cred c\u0103 tipul rapsodic, omul de vorbe, guralivul Mitic\u0103, omul b\u00e2rfitor, \u00eentunecat la minte \u015fi slobod la gur\u0103, \u00een fine, omul care promite u\u015for \u015fi nu se \u0163ine niciodat\u0103 de cuv\u00e2nt, sec\u0103tura simpatic\u0103, nu cred, zic, c\u0103 aceste rele \u00eenchipuiri \u015fi detestabile fantasme care b\u00e2ntuie imagina\u0163ia noastr\u0103 reprezint\u0103, cu adev\u0103rat, identitatea \u00abfeldein\u0163a\u00bb rom\u00e2neasc\u0103, firea \u015fi cultura noastr\u0103 latin-oriental\u0103\u201c. Un alt text este Sfaturi pentru t\u00e2n\u0103rul critic, pe care seniorul \u0163ine s\u0103 le dea celor afla\u0163i la \u00eenceputul magistraturii critice.
\n\u00centr-o lucrare de mare densitate \u015fi de iscusit\u0103 sistematizare cum este Eugen Simion. Profil spiritual, sc\u0103p\u0103rile, involuntare, trebuie s\u0103 fie pu\u0163ine. Semnal\u0103m c\u00e2teva recenzii, dintre cele mai la obiect din c\u00e2te au ap\u0103rut despre Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne: C. St\u0103nescu, Un cimitir foarte r\u00e2vnit; G. Dimisianu, Texte de \u00eent\u00e2mpinare; Andrei Terian, O impresionant\u0103 \u201ebaz\u0103 de date\u201c; Mircea Anghelescu, Primul dic\u0163ionar liber; George Gan\u0103, Un dic\u0163ionar-tezaur, toate ap\u0103rute \u00een Adev\u0103rul literar \u015fi artistic (8 februarie 2005).
\nAcest instrument de lucru, pies\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru viitorul monografist al lui Eugen Simion, este alc\u0103tuit de Marin Diaconu, un reputat scriitor, autor de c\u0103r\u0163i despre Lucian Blaga \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu, de edi\u0163ii, dintre care le amintim pe cele din opera lui Mircea Vulc\u0103nescu \u015fi Emil Cioran, bibliograf, de un cercet\u0103tor care este, de foarte mul\u0163i ani, un st\u00e2lp al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marin Diaconu, Eugen Simion. Profil spiritual, Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2015, 898 p. Masiva carte cu acest titlu, publicat\u0103 de Marin Diaconu, este o biobibliografie care, spre deosebire de alte instrumente de lucru similare, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 la fel de utile, are un profil aparte: nu se rezum\u0103 s\u0103 informeze strict biobibliografic, ci insereaz\u0103, spre exemplu, \u00een… Cite\u0219te mai mult »Eugen Simion. Profil spiritual<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14732,4661],"class_list":["post-23917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugen-simion-profil-spiritual","tag-marin-diaconu"],"views":1526,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23917"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23918,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917\/revisions\/23918"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}