{"id":23910,"date":"2015-07-12T16:13:02","date_gmt":"2015-07-12T14:13:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23910"},"modified":"2015-07-12T16:13:35","modified_gmt":"2015-07-12T14:13:35","slug":"seducatoarea-dezordine-din-clasoarele-memoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seducatoarea-dezordine-din-clasoarele-memoriei\/","title":{"rendered":"Seduc\u0103toarea dezordine  din clasoarele memoriei"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Angela Baciu, <em>Despre cum nu am ratat o literatur\u0103 grozav\u0103<\/em>, Editura Junimea, Ia\u015fi, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u0162in \u00een m\u00e2n\u0103 o carte pe care \u00ee\u0163i place s-o prive\u015fti, s-o ai pe masa de scris, s-o r\u0103sfoie\u015fti&#8230; fiindc\u0103 de o carte nou\u0103 ne apropiem cum se apropie c\u00e2inele de saco\u015fa cu cotlete, amu\u015fin\u00e2nd. Rar am v\u0103zut la noi, pe pia\u0163a de carte, un volum atr\u0103g\u0103tor de la prima vedere, at\u00e2t ca obiect c\u00e2t \u015fi ca lucrare literar\u0103, de\u015fi se afl\u0103 \u00een afara fic\u0163iunii, \u00eembr\u0103c\u00e2nd totu\u015fi ceva din mirajul acesteia.<br \/>\nLaudele \u00eei revin aici at\u00e2t autoarei, c\u00e2t \u015fi editurii. Cartea Despre cum nu am ratat o literatur\u0103 grozav\u0103 de Angela Baciu (publicat\u0103 la Editura Junimea din Ia\u015fi) are mai multe compartimente, fiecare ad\u0103ug\u00e2nd bagajului de informa\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in subiectiv, inerent c\u00e2nd e vorba de m\u0103rturisirile unor scriitori, un anume parfum, o anume culoare, ceea ce ne face s\u0103 nu uit\u0103m nici o clip\u0103 c\u0103 \u00eentre aceste coper\u0163i se p\u0103streaz\u0103 g\u00e2nduri de poe\u0163i. A\u015fadar, cartea se deschide cu un argument care relev\u0103 meritele de scriitor \u015fi de manager cultural al autoarei, semnat de Christian W. Schenk, poet, traduc\u0103tor \u015fi cercet\u0103tor al literaturii rom\u00e2ne, stabilit \u00een Germania; urmeaz\u0103 c\u00e2teva considera\u0163ii ale unor scriitori cunoscu\u0163i, dup\u0103 care se intr\u0103 \u00een corpul propriu-zis al c\u0103r\u0163ii. Capitolul I \u2013 Interviuri la cafea, un titlu foarte potrivit stilului relaxat de conversa\u0163ie \u00eentre prieteni, cuprinde dialoguri cu peste 30 de scriitori, dintre care nu lipsesc nume importante ca Norman Manea, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Constantin Ab\u0103lu\u0163\u0103, Ioana P\u00e2rvulescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Mihail G\u0103l\u0103\u0163anu, Vasile Baghiu \u015f.a. Capitolul II, \u00ce\u0163i mai aduci aminte, Doamn\u0103, con\u0163ine dialoguri cu cei du\u015fi, printre care \u00eei reg\u0103sim pe Nina Cassian, Cezar Iv\u0103nescu, Constantin Ciopraga, George Astalo\u015f, Emil Manu, F\u0103nu\u015f Neagu, Cornel Regman, Mircea Horia Simionescu, Radu G. \u0162eposu, Lauren\u0163iu Ulici, Mircea Zaciu s.a. Capitolul III, A\u015fa cum i-am cunoscut&#8230;, ofer\u0103 c\u00e2teva evoc\u0103ri emo\u0163ionante, \u00een care autoarea iese la ramp\u0103, dezv\u0103luindu-se incontestabila ei voca\u0163ie de poet, reu\u015find din c\u00e2teva tu\u015fe scurte s\u0103 re\u00eenvie chipurile unor scriitori pe care nu-i mai afl\u0103m azi dec\u00e2t \u00een c\u0103r\u0163ile lor&#8230; ca Emil Manu, Mircea S\u00e2ntimbreanu, Radu G. \u0162eposu. Angela Baciu nu se jeneaz\u0103 s\u0103-\u015fi dea pe fa\u0163\u0103 sentimentele care ne legau \u00een acel timp de priva\u0163iuni, c\u00e2nd aveam acela\u015fi crez \u015fi acela\u015fi dor de libertate, nu de parvenire. Nu mi-a\u015f fi \u00eenchipuit niciodat\u0103 c\u0103 ne iubeam mai mult c\u00e2nd eram s\u0103raci \u015fi ne petreceam vacan\u0163ele la 2 Mai.<br \/>\nAm \u00eenceput cu descrierea construc\u0163iei acestui edificiu care e cartea. Dar ce ne intereseaz\u0103 cel mai mult e m\u0103rturisirea scriitorilor; vrem s\u0103-i vedem cum se comport\u0103 la un \u201einterogatoriu\u201c, c\u0103 tot se poart\u0103 acum. Sunt sinceri? Fac pe grozavii? Mint? Se dau de gol f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea? Vrem mai ales s\u0103-i auzim cum torc ca ni\u015fte motani, sc\u0103rpina\u0163i \u00eentre urechi de o femeie inteligent\u0103 \u015fi frumoas\u0103 ca Angela Baciu. Citind cartea le sim\u0163i pl\u0103cerea cu care se confeseaz\u0103 c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 cineva se arat\u0103 interesat de sta\u0163iile vie\u0163ii lor, de entuziasmele \u015fi apatiile lor. De momentele care te iau prin surprindere \u015fi anun\u0163\u0103 vizita inspira\u0163iei, de vise sau de insomnii, de dor de duc\u0103, de boal\u0103 metafizic\u0103, de grea\u0163\u0103 existen\u0163ial\u0103, de iubirea de patrie sau de sindromul Nevermore.<br \/>\nIntervievatorul este brusc confundat cu psihologul. E ca la doctor, c\u00e2nd pacientul se \u00eendr\u0103goste\u015fte de medic. Dialogul \u00eencepe abrupt; \u00eentreb\u0103rile concise \u00eel oblig\u00e3 pe intervievat s\u0103 intre \u00een rama lui: \u201ecum a \u00eenceput?\u201c, \u201ece c\u0103r\u0163i v-au format?\u201c, \u201eprieteniile\u201c, \u201efamilia\u201c, \u201ec\u0103l\u0103toriile\u201c. Pe m\u0103sur\u0103 ce se leag\u0103 discu\u0163ia, se ajunge la confesiuni: iubire, ur\u0103, voca\u0163ie politic\u0103, fric\u0103, nevoia de libertate, alte aspira\u0163ii, drama de a fi receptat gre\u015fit sau deloc. \u015ei, \u00een final, se abordeaz\u0103 \u015fi \u00eentreb\u0103ri aplicate privind problematica, mesajul sau preferin\u0163a pentru un personaj anume&#8230; de pild\u0103 \u201eRobespierre\u201c sau \u201eDanton\u201c (ca \u00een cazul lui Astalo\u015f) sau \u201efiin\u0163a post-hipnotic\u0103\u201c (la Angela Furtun\u0103), sau nelipsitele teme generale: \u201espre ce se \u00eendreapt\u0103 literatura de azi?\u201c, \u201ece ne mai spun criticii?\u201c, \u201emai avem critic\u0103 de direc\u0163ie?\u201c, \u201eexist\u0103 inspira\u0163ie?\u201c, \u201eajut\u0103 gazet\u0103ria poeziei?\u201c, probleme de maxim interes pentru o literatur\u0103 aflat\u0103 la r\u0103scruce. At\u00e2t alegerea scriitorilor intervieva\u0163i, c\u00e2t \u015fi o anumit\u0103 privire \u00eendreptat\u0103 spre trecutul nostru cultural m\u0103 fac s\u0103 intuiesc \u00eengrijorarea autoarei c\u00e2nd ne vede continuitatea amenin\u0163at\u0103 de uitare. \u00centreb\u0103rile cu caracter general, gen anchet\u0103, adresate \u00eendeob\u015fte mai tuturor conlocutorilor, \u00eei las\u0103 destinatarului o libertate de mi\u015fcare mult mai mare, de a se pozi\u0163iona \u00een situa\u0163ii avantajoase, nefiind constr\u00e2ns de un subiect punctual, ceea ce poate trezi \u00eendoieli, dac\u0103 nu chiar \u201esuspiciuni rezonabile\u201c, c\u0103 tot e azi la mod\u0103 expresia asta. Poate tocmai de aceea cartea Despre cum nu am ratat o literatur\u0103 grozav\u0103 este, \u00eenc\u0103 din titlu, incitant\u0103 ca un roman poli\u0163ist. Dar te \u015fi deruteaz\u0103. Suntem \u00eenclina\u0163i s\u0103 credem c\u0103 \u00eentr-un dialog, nefiind vorba de fic\u0163iune, eroii c\u0103r\u0163ii (respectiv cei c\u0103rora intervievatorul le \u00eentoarce chei\u0163a) se supun programului acestuia. N-au timp s\u0103 se costumeze, s\u0103-\u015fi pun\u0103 m\u0103\u015fti, cum fac \u00een propriile c\u0103r\u0163i. Culmea, abia \u00een interviu scriitorul se simte personaj \u015fi adesea \u00ee\u0163i prezint\u0103 o fa\u0163\u0103 care contrazice fa\u0163a pe care i-o cuno\u015fteai. Aceast\u0103 contrarietate apare de obicei \u00een plan existen\u0163ial, mai ales socio-politic. Apar inadverten\u0163e care tr\u0103deaz\u0103 adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a celui pus sub reflector sau a epocii pe care a parcurs-o. Mul\u0163i invoc\u0103, de pild\u0103, condi\u0163iile inumane ale obsedantului deceniu. Cei trecu\u0163i de 40 de ani le cunosc foarte bine, cei mai tineri, f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 plasezi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u00een timpul lor real, consta\u0163i, cu stupoare uneori, c\u0103 unii scriitori care aveau atunci, chipurile, interdic\u0163ie de publicare, se bucurau de privilegiul de a c\u0103l\u0103tori \u00een Occidentul capitalist, unde publicau c\u0103r\u0163i \u015fi erau premia\u0163i. Mi se pare c\u0103 m\u0103 aflu \u00eentr-un film \u201escience-fiction\u201c c\u00e2nd un \u201epersecutat\u201c din anii \u201970, de pild\u0103, poveste\u015fte de c\u0103l\u0103torii f\u0103cute \u00een aceea\u015fi perioad\u00e3 \u00een \u0163\u0103ri catolice, sim\u0163ind chiar chemarea de a deveni c\u0103lug\u0103r franciscan, iar Rolf Bossert a fost \u015fters de pe lista USR-ului cu cei propu\u015fi pentru o vizit\u0103 \u00een Polonia. \u00cemi vine s\u0103 m\u0103 \u00eentreb cu vorbele unui poet c\u0103ruia azi e mai bine s\u0103 nu-i pronun\u0163i numele: \u201e\u015fi ce se mai poate c\u00e2nd totul se poate?\u201c. \u00centr-o carte de interviuri ies o gr\u0103mad\u0103 de curiozit\u0103\u0163i la suprafa\u0163\u0103. M\u0103 intrig\u0103 uneori s\u0103 constat c\u00e2t de orbi\u0163i pot deveni unii poe\u0163i excep\u0163ionali de ni\u015fte poeta\u015fi mediocri, numai fiindc\u0103 ace\u015ftia le scandeaz\u0103 numele la tribun\u0103. Sau valoarea \u00ee\u0163i e dat\u0103 de casta c\u0103reia \u00eei apar\u0163ii! \u201eErare humanum est!\u201c M-ar fi interesat s\u0103 aflu cum ar fi reac\u0163ionat scriitorii tineri pu\u015fi \u00een fa\u0163a unor asemenea \u00eentreb\u0103ri. Am evocat aceste aspecte pu\u0163in mai condimentate, fiindc\u0103 trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 ele, condimentele, dau gust m\u00e2nc\u0103rii&#8230; \u015fi nu \u015ftiu, z\u0103u, ce cheie o fi folosit autoarea de a reu\u015fit, f\u0103r\u0103 cea mai mic\u0103 inten\u0163ie, s\u0103 descuie sertare la care nu te a\u015fteptai s\u0103 ascund\u0103 suveniruri secrete. Orice s-ar spune, Angela Baciu ne-a convins c\u0103&#8230; nu a ratat o literatur\u0103 grozav\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>Text citit la lansarea c\u0103r\u0163ii de la C\u0103rture\u015fti Verona.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Angela Baciu, Despre cum nu am ratat o literatur\u0103 grozav\u0103, Editura Junimea, Ia\u015fi, 2015 &nbsp; &nbsp; \u0162in \u00een m\u00e2n\u0103 o carte pe care \u00ee\u0163i place s-o prive\u015fti, s-o ai pe masa de scris, s-o r\u0103sfoie\u015fti&#8230; fiindc\u0103 de o carte nou\u0103 ne apropiem cum se apropie c\u00e2inele de saco\u015fa cu cotlete, amu\u015fin\u00e2nd. Rar am v\u0103zut la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seducatoarea-dezordine-din-clasoarele-memoriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Seduc\u0103toarea dezordine  din clasoarele memoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14727,14728],"class_list":["post-23910","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-angela-baciu","tag-despre-cum-nu-am-ratat-o-literatura-grozava"],"views":1273,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23910","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23910"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23910\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23912,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23910\/revisions\/23912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}