{"id":23908,"date":"2015-07-12T16:11:59","date_gmt":"2015-07-12T14:11:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23908"},"modified":"2015-07-12T16:11:59","modified_gmt":"2015-07-12T14:11:59","slug":"romania-anilor-2000-o-radiografie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-anilor-2000-o-radiografie\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia anilor 2000, o radiografie"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Constantin Stoiciu, <em>Via\u0163a e o plimbare cu p\u0103l\u0103ria pe cap<\/em>, Editura Allfa, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Unul dintre importan\u0163ii no\u015ftri prozatori este Constantin Stoiciu. Este adev\u0103rat c\u0103 din 1982 a emigrat \u00een Canada, stabilindu-se la Montreal, unde a \u00eenfiin\u0163at Editura Humanitas. C\u00e2nd \u00een 1990, la Bucure\u015fti, Gabriel Liiceanu a transformat Editura Politic\u0103 \u00een Humanitas, evident c\u0103 Stoiciu a reac\u0163ionat, \u00eentre cei doi n\u0103sc\u00e2ndu-se un litigiu. Dar, dincolo de acest fapt, Constantin Stoiciu este un prozator \u015fi un publicist deloc comod (a se vedea articolele lui publicate \u00een revista Cultura). Totodat\u0103, el este \u015fi un cunoscut scenarist, semn\u00e2nd scenariile unor filme, cum ar fi Dimine\u0163ile unui b\u0103iat cuminte (1967, premiat la Festivalul de la Cannes), Decolarea (1971) sau Filip cel bun. \u00cenainte de a emigra \u00een Canada, el a semnat volumele Diminea\u0163a, Pe\u015ftele de font\u0103, Pasarela, iar la Montreal, Le Roman de retour (1992), De l\u2019Insouciance (1993), Fragments frivoles d\u2019 \u00e9ternit\u00e9 (1998).<br \/>\nAnul trecut, la Editura Allfa, \u00een colec\u0163ia \u201eStrada Fic\u0163iunii \u2013 Contemporan\u201c, a publicat romanul Via\u0163a e o plimbare cu p\u0103l\u0103ria pe cap, fiind inclus \u00een \u201eLista lui Alex \u015etef\u0103nescu\u201c, criticul care a semnat \u015fi prefa\u0163a. Personajul central al acestei c\u0103r\u0163i este Timotei, prototipul omului obi\u015fnuit \u00een Rom\u00e2nia anilor 2000. Numai c\u0103 acest ins, care tr\u0103ia \u00eentr-un apartament de dou\u0103 camere \u00een Pia\u0163a Iancului din Bucure\u015fti, se treze\u015fte cu o mo\u015ftenire din partea m\u0103tu\u015fii Agata, cu un apartament la Arcul de Triumf, cu un Jaguar \u015fi cu un cont substan\u0163ial \u00een banc\u0103. Brusc destinul lui se schimb\u0103. Imediat este inclus \u00een tagma \u00eembog\u0103\u0163i\u0163ilor momentului, obligat s\u0103 participe la petreceri, unde vin potenta\u0163ii zilei, personaje u\u015for recognoscibile pentru cine urm\u0103re\u015fte via\u0163a noastr\u0103 politic\u0103. Dar Timotei nu se prea \u00eempac\u0103 cu aceast\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi, din acest motiv, familia \u00eel consider\u0103 un \u201eciudat\u201c, \u00eel duce la Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103, pentru a vedea dac\u0103 este \u00een toate min\u0163ile. Stupoare, Timotei este absolut normal din punct de vedere psihic. Odat\u0103 intrat \u00een aceast\u0103 lume care nu-i apar\u0163ine, \u00eencepe \u015fi urm\u0103rirea din partea Securit\u0103\u0163ii statului. \u00cent\u00e2lne\u015fte un personaj, Emil \u015eoarec, un mo\u015ftenitor al vechii aristocra\u0163ii bucure\u015ftene, emigrat \u015fi el \u00een Canada, re\u00eentors la Bucure\u015fti pentru a-\u015fi revendica propriet\u0103\u0163ile \u015fi care dore\u015fte s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze Uniunea Purt\u0103torilor de P\u0103l\u0103rii. \u00cen fapt, \u00een jurul lui Timotei graviteaz\u0103 tot soiul de personaje \u2013 Timotei senior, Manuela, so\u0163ia nepotului, Adela, sora lui Timotei, Emil \u015eoarec, Maria-Eva, Titica (fata Mariei-Eva), Heidegger (prin care \u00eel recunoa\u015ftem pe Gabriel Liiceanu), Norina \u2013 ale c\u0103ror pove\u015fti de via\u0163\u0103 interfereaz\u0103 cu existen\u0163a personajului central. Asist\u0103m \u015fi la o scen\u0103 de-a dreptul hamletian\u0103, c\u00e2nd Timotei se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu fantoma tat\u0103lui s\u0103u \u015fi c\u00e2nd acesta din urm\u0103 \u00eei poveste\u015fte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de pe vremea c\u00e2nd era \u015fef al unei g\u0103ri dintr-o a\u015fezare de c\u00e2mpie. Timotei se duce la acea gar\u0103, are loc \u015fi o scen\u0103 erotic\u0103 \u00eentre el \u015fi Manuela \u015fi \u00ee\u015fi pune \u00een g\u00e2nd s\u0103 cumpere acel loc. Dar povestea de iubire \u00een jurul c\u0103reia se coaguleaz\u0103 via\u0163a erotic\u0103 a lui Timotei este cea dintre el \u015fi Maria-Eva. C\u0103s\u0103torit\u0103 cu un poet alcoolic, Maria-Eva \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte so\u0163ul pentru Timotei. Tr\u0103iesc \u00een apartamentul de la Arcul de Triumf, iar \u00een final Maria-Eva moare, iar Timotei vinde apartamentul pentru a cump\u0103ra gara unde tat\u0103l s\u0103u fusese \u015fef.<br \/>\nScris \u00eentr-un registru ironic, ustur\u0103tor, romanul devoaleaz\u0103 mentalit\u0103\u0163i, fapte \u00eent\u00e2lnite \u00een societatea noastr\u0103 a\u015fa-zis capitalist\u0103. E adev\u0103rat c\u0103 romanul are un caracter cinematografic, asta \u015fi pentru c\u0103 autorul are o specializare \u00een scenarii de film, dar important este cum Constantin Stoiciu \u00eel \u201edeseneaz\u0103\u201c pe Timotei. Acest personaj, prin care lesne \u00eel putem vedea pe bucure\u015fteanul de r\u00e2nd, un func\u0163ionar la Prim\u0103ria Capitalei, care ani la r\u00e2nd a stat \u00eentr-un birou prost luminat, devine, gra\u0163ie unei mo\u015fteniri, martorul care prive\u015fte dinl\u0103untru cre\u015fterea unei clase care \u00ee\u015fi dore\u015fte foarte mult s\u0103 semene cu aristocra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103. Numai c\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 este n\u0103scut\u0103 dintr-o alta, cea comunist\u0103 \u2013 cu preten\u0163ii aristocratice, dar n\u0103scut\u0103 prin furt. Comuni\u015ftii au furat totul de la aristocra\u0163i \u015fi au umplut pu\u015fc\u0103riile cu ei, iar \u00eembog\u0103\u0163i\u0163ii de azi sunt continuatorii \u015fi mo\u015ftenitorii comuni\u015ftilor. Se poate vedea cum Agata a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 apartamentul de la Arcul de Triumf, unde \u00een fapt a locuit aghiotantul Regelui Carol al II-lea. Constantin Stoiciu reu\u015fe\u015fte s\u0103-l individualizeze pe Timotei, extr\u0103g\u00e2ndu-l din tagma \u00eembog\u0103\u0163i\u0163ilor de profesie. Pentru c\u0103 Timotei nu se sim\u0163ea \u00een largul s\u0103u \u00een aceast\u0103 lume, unde intr\u0103 f\u0103r\u0103 voia lui \u00eentr-o serie de evenimente, care mai de care mai suculente pentru presa zilelor noastre \u00eensetat\u0103 de senza\u0163ional (vezi \u00eent\u00e2lnirea dintre el \u015fi Titica la Predeal \u015fi tot ce a urmat).<br \/>\nPutem spune f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 c\u0103 autorul realizeaz\u0103 \u00een acest roman, cu un titlu \u00eemprumutat din spusele lui Emil \u015eoarec (Via\u0163a e o plimbare cu p\u0103l\u0103ria pe cap), o radiografie exact\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti contemporane, din care nu lipsesc situa\u0163iile hilare, reuniunile potenta\u0163ilor, func\u0163ionarea presei, mai ales cea audio-video \u015fi ceea ce este foarte important mentalitatea. Una frivol\u0103, \u00een care banul ocup\u0103 locul primordial. O alta caracteristic\u0103 a acestui roman este calitatea autorului de a portretiza. Fiecare personaj este un portret \u00een sine, care adunate realizeaz\u0103 o galerie greu de uitat. Nu lipse\u015fte nimeni: familie, vecini, iubit\u0103, prieteni, primar, nevasta primarului, fiica iubitei, colonelul de Securitate, directorul de editur\u0103, ministrul Culturii de dup\u0103 revolu\u0163ia din 1989. O galerie ce vie\u0163uie\u015fte \u00eentr-o \u0163ar\u0103 lipsit\u0103 de principii \u015fi de orizont. Este foarte interesant\u0103 aceast\u0103 imagine pe care ne-o transmite un om ce-\u015fi duce via\u0163a la mii de kilometri dep\u0103rtare de \u0163ar\u0103. \u00cen fapt, este oglinda noastr\u0103 cea de toate zilele, \u00een care ar trebui s\u0103 avem timp s\u0103 ne vedem \u015fi s\u0103 lu\u0103m aminte. Numai c\u0103 noi nu ne vedem sau refuz\u0103m s\u0103 ne vedem, continu\u00e2nd s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o himer\u0103 pe care mul\u0163i, afla\u0163i dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii, nu o \u00een\u0163eleg.<br \/>\nConstantin Stoiciu a reu\u015fit prin romanul Via\u0163a e o plimbare cu p\u0103l\u0103ria pe cap s\u0103 ne trag\u0103 de m\u00e2nec\u0103 \u015fi s\u0103 ne arate cum suntem. Nu a f\u0103cut-o cu brutalitate, cu violen\u0163\u0103, ci cu un dramatism bine m\u0103surat, cu o desf\u0103\u015furare narativ\u0103 \u00een volute largi, cu o cizelat\u0103 art\u0103 a portretiz\u0103rii \u015fi a descrierilor habitatului personajelor sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Constantin Stoiciu, Via\u0163a e o plimbare cu p\u0103l\u0103ria pe cap, Editura Allfa, Bucure\u015fti, 2014 Unul dintre importan\u0163ii no\u015ftri prozatori este Constantin Stoiciu. Este adev\u0103rat c\u0103 din 1982 a emigrat \u00een Canada, stabilindu-se la Montreal, unde a \u00eenfiin\u0163at Editura Humanitas. C\u00e2nd \u00een 1990, la Bucure\u015fti, Gabriel Liiceanu a transformat Editura Politic\u0103 \u00een Humanitas, evident c\u0103 Stoiciu&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-anilor-2000-o-radiografie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Rom\u00e2nia anilor 2000, o radiografie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[23,14726],"class_list":["post-23908","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-stoiciu","tag-viata-e-o-plimbare-cu-palaria-pe-cap"],"views":1279,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23908","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23908"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23908\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23909,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23908\/revisions\/23909"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23908"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23908"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23908"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}