Niciun aparat de m\u0103sur\u0103 n-a indicat vreodat\u0103 infinitul. Asta nu-i \u00eempiedic\u0103, totu\u015fi, pe fizicieni s\u0103 vorbeasc\u0103 adesea despre el. Nici vidul absolut nu a fost vreodat\u0103 m\u0103surat \u00een mod real.
\nDac\u0103 matematicienii au dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre vid \u015fi despre infinit \u2013 deoarece sunt concepte \u015fi instrumente de baz\u0103 \u00een matematic\u0103, parte a sistemului axiomatic al acestei discipline \u2013, pentru fizicieni \u015fi astrofizicieni lucrurile stau complet diferit. Ei studiaz\u0103 un domeniu strict natural, f\u0103r\u0103 prezum\u0163ii ra\u0163ionaliste, reie\u015fit din observa\u0163ii \u015fi instrumente. Cel pu\u0163in, asta a fost fizica, \u00een inten\u0163iile ei, de la Galileo \u015fi Newton p\u00e2n\u0103 la Einstein \u015fi Schr\u00f6dinger.
\nLaplace, Gauss \u015fi Boltzmann au deschis \u00eens\u0103 un drum periculos matematiz\u00e2nd haosul \u015fi oferindu-le fizicienilor capacitatea de a opera cu cele mai performante instrumente ale analizei \u015fi statisticii matematice. Lucruri bune s-au \u00eent\u00e2mplat de atunci, \u00eendeosebi \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea predictiv\u0103 a fizicii. Dar era inevitabil ca matematica s\u0103 subordoneze \u00een cele din urm\u0103 fizica, s\u0103 \u00eei deturneze statutul de cercetare direct\u0103 a naturii, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o filosofie natural\u0103 \u00een care, uneori chiar \u015fi pentru cei mai buni cunosc\u0103tori, a devenit indecidabil\/indiscernabil ce este observa\u0163ie \u015fi ce este calcul.
\nExist\u0103 \u00een fizica fundamental\u0103 \u015fi \u00een astrofizic\u0103 un num\u0103r de teorii care nu rezult\u0103 din niciun experiment \u015fi pentru care nici m\u0103car nu se pot imagina experimente. Numeroasele variante de teoria corzilor sunt cel mai evident exemplu. Vestita teorie M, care ar fi \u00een stare s\u0103 unifice cuantica, stringurile \u015fi gravita\u0163ia einsteinian\u0103, e un alt exemplu la \u00eendem\u00e2n\u0103. Big Bang-ul, de asemenea, are, \u00een primul r\u00e2nd \u015fi aproape exclusiv, dovezi matematice, iar \u00een ceee ce prive\u015fte partea observabil\u0103, radia\u0163ia electromagnetic\u0103 de fond, exist\u0103 multe chei de interpretare. \u00cen aceea\u015fi situa\u0163ie se afl\u0103 \u015fi \u201ematematica g\u0103urilor negre\u201c, unde totul se bazeaz\u0103 pe valori infinite ale gravita\u0163iei \u015fi masei, de\u015fi niciun fizician n-a v\u0103zut vreodat\u0103 infinitul.
\nSpa\u0163iul fizic \u00eensu\u015fi a fost redefinit \u00een ultimul secol prin apelul la constructe matematice, ra\u0163ionaliste, non-experimentale. \u201eSpa\u0163iul Minkowski\u201c, de exemplu, care permite curbura \u015fi compresia spa\u0163iului (ca loc al formei obiectelor) \u015fi care st\u0103 la baza teoriilor lui Einstein, este un concept confirmat (\u201ene-infirmat de observa\u0163ii\u201c, conform paradigmei clasice a fizicii), dar nu rezultat direct din observa\u0163ii. La fel, spa\u0163iile vectoriale \u015fi post-hilbertiene, pe care s-au \u00eentemeiat teoriile din fizic\u0103 mai noi dec\u00e2t relativitatea extins\u0103, sunt construc\u0163ii pur ra\u0163ionale (care, totu\u015fi, integreaz\u0103 paradoxuri generice din matematic\u0103), astfel \u00eenc\u00e2t cercetarea cosmosului devine, pe nev\u0103zute, o oper\u0103 de antropologie invaziv\u0103, iar cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 mai mult cunoa\u015ftere dec\u00e2t \u015ftiin\u0163\u0103.
\nMatematica este o \u015ftiin\u0163\u0103 a ra\u0163iunii \u015fi o \u015ftiin\u0163\u0103 a conven\u0163iilor. Este, \u00een esen\u0163\u0103, radical diferit\u0103 de fizic\u0103. Super-matematiz\u00e2nd fizica, cercet\u0103tori mai vechi, ca Ludwig Boltzmann \u015fi Max Plank, sau mai noi, ca Paul Dirac \u015fi Stephan Hawking, au mutat \u00een natur\u0103 problemele nerezolvate ale matematicii \u2013 cum ar fi universaliile, continuumul, constructivitatea \u2013 \u015fi au recontaminat cu ontologie \u015fi deism studiul naturii.
\nAscensiunea \u015ftiin\u0163elor pozitive, capacitatea lor de a \u00eengloba universul \u015fi de a servi ca baz\u0103 praxiologic\u0103 s-a bazat, strict, pe distinc\u0163ia ferm\u0103 \u00eentre observa\u0163ie \u015fi pre-judecat\u0103, \u00eentre aposteriori \u015fi apriori. Ra\u0163ionalismul \u00eensu\u015fi a pierdut vizibilitate, dar a c\u00e2\u015ftigat performan\u0163\u0103, \u00een urma acestei separ\u0103ri stricte. Reamestecul domeniilor s-a dovedit fructuos, dar nu poate asigura o dezvoltare pe termen lung \u00eentruc\u00e2t pre-judec\u0103\u0163ile, fie ele \u015fi matematice, sunt failibile, marcate de frontiere conceptuale \u015fi purt\u0103toare de anomii atunci c\u00e2nd sunt proiectate ca entit\u0103\u0163i obiective. La r\u00e2ndul lor, \u015fi \u015ftiin\u0163ele experimentale furnizeaz\u0103 date \u015fi concepte lipsite de fiabilitate, invalidate \u00een deceniile \u015fi secolele urm\u0103toare (vezi falsificabilitatea popperian\u0103 sau paradigmatica lui Kuhn). Amestecul indicibil dintre fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103 devine un risc pentru cunoa\u015ftere dac\u0103 este practicat necritic \u015fi pe termen lung. Acest amestec include \u00eentr-o manier\u0103 invizibil\u0103 lacune, erori \u015fi paradoxuri care (unele) pot fi evitate prin gramatica \u015fi prin practica fiec\u0103rui domeniu \u00een parte, dar nu \u015fi printr-o gramatic\u0103 mixt\u0103, oric\u00e2t de riguroas\u0103 \u015fi-ar propune aceasta s\u0103 fie. A\u015fa s-a ajuns ca \u00een fizic\u0103 s\u0103 fie translatate viziuni ra\u0163ionaliste care \u00een matematic\u0103 sunt doar subtext \u2013 precum neoplatonismul, devenit context al relativit\u0103\u0163ii; sau tensiunea continuum-discret, al c\u0103rei sediu este \u00een metalogic\u0103 \u015fi \u00een teoria numerelor, dar care a devenit \u00een fizic\u0103 o polemic\u0103 und\u0103-corpuscul \u015fi, finalmente, dar \u00een linie dreapt\u0103, a dus la paradoxurile din mecanica cuantic\u0103. \u00cen sens invers, din fizic\u0103 \u00een matematic\u0103 au venit surse de blocaj conceptual, precum geometriile non-euclidiene \u015fi raportul lor cu geometria euclidian\u0103; sau atractorii Lorenz \u015fi cei stranii, care au constituit cerere pentru derivate \u015fi spa\u0163ii vectoriale, dar care, la fel ca \u015fi o parte a termodinamicii, pun, \u00een esen\u0163\u0103, sub dubiu capacitatea oamenilor de a folosi semnul \u201eegal\u201c.
\nRiscurile amestecului necon\u015ftientizat dintre fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103 sunt extrem de evidente \u00een geometria corpurilor polispa\u0163iale. Odat\u0103 eliberate de constr\u00e2ngerile spa\u0163iului euclidian, geometriile nu au mai g\u0103sit resorturi interne pentru limitarea num\u0103rului de\u00a0 dimensiuni, iar acest fapt a dus la apari\u0163ia unor spectaculoase corpuri multidimensionale. Simul\u0103rile grafice ale acestora sunt chiar \u015fi mai spectaculoase dec\u00e2t conceptul \u00een sine. Dar, imediat dup\u0103 ce au fost ob\u0163inute aceste corpuri cu o existen\u0163\u0103 strict ra\u0163ional\u0103, tenta\u0163ia de a fi folosite \u00een fizic\u0103 a fost de neoprit, de\u015fi niciodat\u0103 vreun experiment sau observa\u0163ie nu a \u00eendrept\u0103\u0163it o asemenea transmuta\u0163ie. Cum ini\u0163ial alte dimensiuni nu erau disponibile, timpul a fost pur \u015fi simplu inclus printre dimensiunile spa\u0163iului. Ulterior, pe acela\u015fi construct matematic au ap\u0103rut \u015fi teoriile stringurilor \u015fi branelor, considerate ast\u0103zi fizic\u0103, de\u015fi sunt filosofie, fiind preluate de comunitatea para\u015ftiin\u0163ific\u0103 drept adev\u0103ruri absolute \u015fi baz\u0103 pentru te-miri-ce teorii culturale \u015fi gnoze. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazul cuanticii.
\nSunt doar c\u00e2teva exemple. O analiz\u0103 cinstit\u0103 ar putea implica un num\u0103r enorm de concepte fizice \u015fi \u201econstante universale\u201c. Necesitatea este de a se trasa limite clare, precum un expozeu tripartit ata\u015fat sinopsisului lucr\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice, \u00een care s\u0103 se specifice punctual ce este observa\u0163ie, ce este calcul \u015fi ce este filosofie curat\u0103. O separare total\u0103 a acestor domenii nu va fi niciodat\u0103 posibil\u0103, dar efortul de separare va duce la o nou\u0103 disciplin\u0103 \u00een viziunea despre lume \u015fi la generarea de ontologii mai pu\u0163in paradoxale.
\nMatematica, ea \u00eens\u0103\u015fi, ca \u015ftiin\u0163\u0103 a studiului (din \u201emathema\u201c, studiu, \u015fi \u201emathano\u201c, a \u00eenv\u0103\u0163a) include \u00een sediul ei un num\u0103r de deduc\u0163ii \u015fi postulate contradictorii, pentru l\u0103murirea c\u0103rora a fost necesar\u0103 apari\u0163ia metamatematicii \u015fi metalingvisticii. Pe de alt\u0103 parte, fizica nu poate beneficia de vreun limbaj mai bun dec\u00e2t matematica. \u00cens\u0103 este nevoie de o mult mai limpede perspectiv\u0103 asupra semanticii \u015fi sintaxelor specifice fiec\u0103ruia dintre domenii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 evit\u0103m, \u00een c\u00e2t mai mare m\u0103sur\u0103, eternul quiproquo antropologic \u00een care lu\u0103m fic\u0163iuni drept obiecte \u015fi facem pariuri metafizice pe certitudini ce \u00eensumeaz\u0103 confuzii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Niciun aparat de m\u0103sur\u0103 n-a indicat vreodat\u0103 infinitul. Asta nu-i \u00eempiedic\u0103, totu\u015fi, pe fizicieni s\u0103 vorbeasc\u0103 adesea despre el. Nici vidul absolut nu a fost vreodat\u0103 m\u0103surat \u00een mod real. Dac\u0103 matematicienii au dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre vid \u015fi despre infinit \u2013 deoarece sunt concepte \u015fi instrumente de baz\u0103 \u00een matematic\u0103, parte a sistemului axiomatic… Cite\u0219te mai mult »Neognostica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14718,14717,14715,14714,14716],"class_list":["post-23902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-constructe-matematice-non-experimentale","tag-curbura-si-compresia-spatiului","tag-fizica-fundamentala","tag-partea-observabila","tag-teorii-si-experimente"],"views":1286,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23902"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23903,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902\/revisions\/23903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}