{"id":23898,"date":"2015-07-12T16:01:12","date_gmt":"2015-07-12T14:01:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23898"},"modified":"2015-07-12T16:01:12","modified_gmt":"2015-07-12T14:01:12","slug":"titulescu-note-despre-cult-si-loialitate-in-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/titulescu-note-despre-cult-si-loialitate-in-politica\/","title":{"rendered":"Titulescu. Note despre cult \u015fi loialitate \u00een politic\u0103"},"content":{"rendered":"

Citesc \u015fi recitesc o declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 c\u00e2ndva de Nicolae Titulescu: \u201eUmanitatea m\u0103 intereseaz\u0103 numai dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een mijlocul ei locul la care are dreptul\u201c. Diplomatul \u00een\u0163elegea umanitatea ca lume \u015fi avea convingerea c\u0103 sosise timpul ca Rom\u00e2nia, \u00eentregit\u0103 \u00een 1918, s\u0103-\u015fi manifeste deplin suveranitatea. Dup\u0103 trei sferturi de veac, un astfel de ideal nu pare s\u0103 mai aib\u0103 ecou \u00een politica Rom\u00e2niei. Poate o \u00eentoarcere la Titulescu ne-ar ajuta s\u0103 ne ocup\u0103m locul pe care \u00eel merit\u0103m.
\nNu este cazul s\u0103 revenim la adora\u0163ia \u00eentre\u0163inut\u0103 fa\u0163\u0103 de marele diplomat printr-un soi de folclor politic. Titulescu a fost un politician mare dar incomod, care \u015fi-a \u00eeng\u0103duit capriciul de a crede c\u0103 este \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 conduc\u0103 \u0163ara \u015fi de acas\u0103, \u015fi din afar\u0103. Ambi\u0163iile personale i-au fost abil speculate de adversari. Ceea ce nu i se poate contesta este contribu\u0163ia real\u0103 la afirmarea unei politici externe rom\u00e2ne\u015fti independente, europene. \u00cei surprindea pe apropia\u0163i, ca \u015fi pe adversari, printr-o capacitate remarcabil\u0103 de a fi ascultat, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd el \u00eensu\u015fi nu-\u015fi mai putea ascunde iritarea de om cople\u015fit, excedat. \u015ei ajunsese s\u0103 o arate frecvent. Cultul lui Titulescu a rezistat timpului, iar meritul pentru \u00eentre\u0163inerea acestuia \u00een contemporaneitate \u00eei revine \u015fi istoricului George G. Potra, editorul operei titulesciene \u015fi autor al c\u00e2torva lucr\u0103ri de laborator, precum Pro \u015fi contra Titulescu, Titulescu. Dup\u0103 50 de ani din nou Acas\u0103 \u015fi recentul volum Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuper\u0103ri. Istoricul-editor pune adev\u0103rul \u00een slujba cultului, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd poncifele, face lumin\u0103 \u00een chestiunea sensibil\u0103 a \u00eenl\u0103tur\u0103rii lui Titulescu din guvern, \u00een 1936, pus\u0103 excesiv pe seama negocierilor cu Litvinov. Este adev\u0103rat c\u0103 un diplomat de fine\u0163ea lui Constantin Xeni extindea aceast\u0103 \u201evinov\u0103\u0163ie\u201c la alte pricini: \u201eNervozitatea cresc\u00e2nd\u0103 a lui Titulescu \u00eei \u00eenstr\u0103inase posibilitatea de conlucrare \u015fi cu Italia, \u015fi cu Anglia; iar \u00een al doilea r\u00e2nd, intransigen\u0163a lui agitat\u0103 \u00een conducerea politicii externe nu mai putea fi tolerat\u0103 de pornirile dictatoriale tot mai pronun\u0163ate ale suveranului s\u0103u…\u201c. Italia lui Mussolini nu-i ierta ap\u0103rarea Abisiniei la Societatea Na\u0163iunilor, iar Londra, de\u015fi \u00eel apreciase c\u00e2ndva, \u201enu-i mai agrea frecventele capricii neconforme cu moravurile anglo-saxone, dar mai ales atitudinea sa din Conferin\u0163a (consacrat\u0103) Turciei de la Montreux, unde, cu o izbucnire nervoas\u0103, a bruscat pe reprezentan\u0163ii Angliei ca s\u0103 aib\u0103 o atitudine mai clar\u0103\u201c. (Figuri ilustre din epoca Rom\u00e2niei Mari). Xeni se refer\u0103 la conferin\u0163a pentru reglementarea libert\u0103\u0163ii de naviga\u0163ie prin Str\u00e2mtorile Bosfor \u015fi Dardanele, la care au participat Fran\u0163a, Marea Britanie, Australia, Japonia \u015fi statele riverane: Turcia, Rom\u00e2nia, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia \u015fi URSS. Informa\u0163ia lui, important\u0103 desigur, este completat\u0103 de George G. Potra astfel: \u201eNicolae Titulescu… nu s-a confundat doar cu nazismul, fascismul sau bol\u015fevismul, cu regimurile totalitare, ci \u015fi cu figurile politice ultra-conservatoare, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la obnubilare, din marile democra\u0163ii occidentale\u201c. (Pro \u015fi contra Titulescu).
\n\u00centre recunoa\u015ftere \u015fi adversitate, via\u0163a lui Titulescu a str\u00e2ns, \u00een propor\u0163ii apropiate, satisfac\u0163ii \u015fi m\u00e2hnire, recunoa\u015ftere \u015fi ur\u0103. \u201eS\u0103 crezi \u00een neschimbata mea afec\u0163iune \u015fi \u00een considera\u0163iunea deosebit\u0103 ce-\u0163i p\u0103strez\u201c, \u00eei scria Averescu \u00een 1923. \u00cen schimb, Octavian Goga \u00eel acuza de \u201e\u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri cu Blum \u015fi dragoste cu Litvinov\u201c, iar Iorga, intrigat c\u0103 ministrul de Externe nu mai ascult\u0103 de rege, cerea insidios \u00een Parlament: \u201evrem s\u0103 \u015ftim cine conduce\u201c. Ca s\u0103 intre \u00een guvern, Titulescu ajunsese, este drept, s\u0103 pun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi regelui condi\u0163ii. \u201eMai Hohenzollern ca Wilhelm al II-lea, noteaz\u0103 \u00een jurnalul lui Gafencu, Carol al II-lea ridic\u0103 vocea (la telefon, n.n.) \u015fi porunce\u015fte: Nu vei pune nicio condi\u0163ie \u015fi vei intra \u00een guvern. Eu, Regele Rom\u00e2niei, \u00ee\u0163i ordon s\u0103 intri…!\u201c. Replica lui Titulescu: \u201eMie \u00eemi ordoni, Majestate, mie! Mie nu ai dreptul s\u0103-mi porunce\u015fti! Eu nu primesc porunci \u2013 \u015fi adaug\u0103 patetic \u2013: po\u0163i s\u0103 m\u0103 arestezi, dar n-ai dreptul s\u0103-mi siluie\u015fti voin\u0163a\u201c. Era orgolios, sigur pe el \u015fi pe ascensiunea care \u00eel a\u015ftepta, devenise un obstacol \u00een fa\u0163a multora. Corneliu Zelea Codreanu l-a amenin\u0163at public, \u00een fa\u0163a ziari\u015ftilor, \u00een 29 noiembrie 1937: \u201eCu dl. Titulescu nu putem \u00eencheia dec\u00e2t un pact de agresiune\u201c. Nu este greu s\u0103 ne imagin\u0103m ce soart\u0103 ar fi avut diplomatul dac\u0103 s-ar fi aflat \u00een \u0163ar\u0103 \u00een timpul rebeliunii legionarilor.
\nCum trebuie \u00een\u0163eleas\u0103, luat\u0103, mo\u015ftenirea politic\u0103 a lui Titulescu? Mai \u00eent\u00e2i este bine c\u0103-l reconsider\u0103m. El a str\u0103lucit la Societatea Na\u0163iunilor, a contribuit la crearea sistemelor de securitate regional\u0103 \u00een preajma r\u0103zboiului, a condamnat invadarea Abisiniei de c\u0103tre Italia fascist\u0103, a intuit pericolul hitlerismului pentru Europa. Opiniile despre el trebuie luate cu discern\u0103m\u00e2nt. \u00centre perspectiva oferit\u0103 de str\u0103ini \u015fi cea a rom\u00e2nilor, alegerea este dificil\u0103. \u00cen timp ce Vintil\u0103 I. C. Br\u0103tianu \u00eel socotea \u201eun om talentat, cult \u015fi care \u015ftie cu inima s\u0103 apere interesele Rom\u00e2niei\u201c, Carol al II-lea ajunsese s\u0103-l socoteasc\u0103 \u201eegoist, oribil \u015fi vanitos\u201c. Francezii au un respect manifest pentru Titulescu. \u201eSalut \u00een dumneavoastr\u0103, domnule ministru \u2013 a c\u0103rui experien\u0163\u0103 \u015fi autoritate sunt o for\u0163\u0103 european\u0103 \u2013, pe \u015feful eminent al politicii externe\u00a0 rom\u00e2ne\u201c, declara la Bucure\u015fti, \u00een 1934, ministrul de externe Jean-Louis Barthou. Am ceva rezerve fa\u0163\u0103 de \u00eensemn\u0103rile din Jurnalul politic al lui Ioan Hudi\u0163\u0103 (scris t\u00e2rziu), care afirm\u0103 c\u0103 Churchill ar fi spus despre Titulescu: \u201eDac\u0103 ar fi fost ascultat, azi n-am fi ajuns la discre\u0163ia nebunului de Hitler\u201c. Exist\u0103, \u00eens\u0103, o m\u0103rturisire conving\u0103toare, cea a lui Savel R\u0103dulescu, colaboratorul statornic al diplomatului, despre o \u00eent\u00e2lnire a lui Churchill cu Titulescu. \u00cen prim\u0103vara lui 1937, diplomatul rom\u00e2n, aflat \u00een exil, a participat la Londra la o reuniune a societ\u0103\u0163ii \u201eFreedom and Peace\u201c. Dup\u0103 conferin\u0163\u0103, Churchill l-a invitat pe rom\u00e2n la re\u015fedin\u0163a sa, pentru un schimb de opinii. \u201eDe data asta, afirm\u0103 Savel R\u0103dulescu (prezent la discu\u0163ii, n.n.)… ei au vorbit foarte deschis \u015fi au examinat \u00eempreun\u0103 politica european\u0103 cu \u00eentreaga rigoare de care erau capabili; am avut impresia c\u0103 Churchill se preg\u0103tea s\u0103 ia \u015fefia guvernului Marii Britanii \u00een cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial\u201c (Titulescu, Notre contemporain, Ed. Nagel, 1982).
\nS\u0103 men\u0163inem \u2013 cine poate \u2013 o oarecare deta\u015fare fa\u0163\u0103 de declara\u0163iile lui Goga, Iorga, ale regelui Carol al II-lea etc. \u015fi s\u0103 ne apropiem de ac\u0163iunea \u015fi convingerile lui Titulescu. Semnase, la 4 iunie 1920, Tratatul de pace cu Ungaria cu satisfac\u0163ia \u00eemplinirii unei profe\u0163ii exprimate \u00eenc\u0103 din 1915: \u201eArdealul nu e inima Rom\u00e2niei politice: Privi\u0163i harta: Ardealul e inima Rom\u00e2niei geografice. Ardealul e leag\u0103nul care i-a ocrotit copil\u0103ria, e \u015fcoala care i-a f\u0103cut neamul, e farmecul care i-a sus\u0163inut via\u0163a\u201c. Titulescu avea\u00a0 nu numai orgolii, ci \u015fi candori c\u00e2nd \u00ee\u015fi declara fidelitatea fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103: \u201e\u015ei chiar de nu voi fi un far, ci o candel\u0103, ajunge. \u015ei chiar de nu voi fi nici candel\u0103, tot ajunge, c\u0103ci m-am str\u0103duit s\u0103 aprind lumina\u201c.
\nPotrivit este s\u0103-l integr\u0103m pe deplin \u00een \u201egenera\u0163ia de sintez\u0103\u201c instalat\u0103 \u00een articula\u0163iile statului rom\u00e2n \u00eentregit, \u00een cultur\u0103 \u015fi \u00een politic\u0103, \u00een art\u0103 \u015fi \u00een tehnic\u0103, o genera\u0163ie europenizat\u0103 dar care \u015fi-a p\u0103strat, dup\u0103 cum afirma Mircea Eliade, \u201eun instinct solid de conservare\u201c. Ca ministru de Externe \u015fi reprezentant al Rom\u00e2niei la Societatea Na\u0163iunilor, a contribuit la definirea locului acesteia \u00een construc\u0163ia securit\u0103\u0163ii europene, a pactelor regionale. \u201eSocietatea Na\u0163iunilor nu e o adunare de oameni care delibereaz\u0103. Ea e \u00een realitate un spirit \u015fi o metod\u0103, un mod de a g\u00e2ndi \u015fi un mod de a lucra, un av\u00e2nt al inimii care u\u015fureaz\u0103 priceperea \u015fi o disciplin\u0103 a inteligen\u0163ei care permite apropierea… \u00cencrederea, pruden\u0163a, ac\u0163iunea \u015fi spiritul de sacrificiu, iat\u0103 cele patru porunci ale ceasului de fa\u0163\u0103\u201c. Avem aici esen\u0163a conceptului titulescian de ordine european\u0103. Mircea Eliade vedea cam \u00een aceia\u015fi termeni nevoia de ordine \u00een interior, \u00een societatea \u015fi civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103. \u201eCriza catastrofal\u0103\u201c prin care na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a trecut \u2013 Eliade se referea la r\u0103zboi \u2013 a creat o genera\u0163ie care are misiuni istorice noi, pe m\u0103sura etapei \u00een care intra statul rom\u00e2n… Noi suntem, a\u015fadar, cea dint\u00e2i genera\u0163ie torturat\u0103 de imperativul sintezei (sublinierea autorului)… \u00censufle\u0163im \u015fi sintetiz\u0103m organic, cu for\u0163e \u015fi intui\u0163ii izvor\u00e2te din autentica noastr\u0103 fiin\u0163\u0103 interioar\u0103. E un semn al vremurilor tendin\u0163a c\u0103tre sintez\u0103\u201c (Itinerariu spiritual)\u201c. Studiul lui Titulescu, Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei (1937), trebuie integrat \u00een corpusul crea\u0163iei fundamentale rom\u00e2ne\u015fti: cea filozofic\u0103 a lui Vulc\u0103nescu, Eliade sau Cioran, cea poetic\u0103 a lui Arghezi, Blaga sau Bacovia, cea economic\u0103 a lui Manoilescu sau cea sociologic\u0103 a lui R\u0103dulescu-Motru, Dimitrie Gusti. Destinul \u00eel trimisese pe Titulescu \u00een \u201ec\u00e2mpul senin al problemelor interna\u0163ionale\u201c, scrie Constantin Xeni furat de farmecul diploma\u0163iei. Nu observa norii grei ce se adunau pe cerul politic al continentului. Pe ace\u015ftia, Titulescu a \u00eencercat din r\u0103sputeri s\u0103-i alunge. Orgolios, este drept, dar cu onestitate \u015fi loialitate fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103.
\nP. S.<\/strong> <\/em>Am rev\u0103zut cronicile anterioare despre criza din Grecia. \u00cemi men\u0163in opiniile. Noul blocaj intervenit \u00eentre Atena \u015fi Bruxelles ascunde presiunile asupra guvernului Tsipras pentru a trece la privatiz\u0103ri \u015fi pentru evitarea na\u0163ionaliz\u0103rii b\u0103ncilor grece\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Citesc \u015fi recitesc o declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 c\u00e2ndva de Nicolae Titulescu: \u201eUmanitatea m\u0103 intereseaz\u0103 numai dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een mijlocul ei locul la care are dreptul\u201c. Diplomatul \u00een\u0163elegea umanitatea ca lume \u015fi avea convingerea c\u0103 sosise timpul ca Rom\u00e2nia, \u00eentregit\u0103 \u00een 1918, s\u0103-\u015fi manifeste deplin suveranitatea. Dup\u0103 trei sferturi de veac, un astfel de ideal… Cite\u0219te mai mult »Titulescu. Note despre cult \u015fi loialitate \u00een politic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14708,14709,3406],"class_list":["post-23898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cultul-lui-titulescu","tag-istoricul-george-g-potra","tag-nicolae-titulescu"],"views":1442,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23898"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23899,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23898\/revisions\/23899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}