N\u0103scut acum 274 de ani, la 30 iunie 1741, la G\u00fcssing, \u00een Austria, Ign\u00e1c (pe numele s\u0103u latinizat Ignatius Saletius, conte de Batthy\u00e0n) a urmat Seminarul \u015fi a studiat la Universitatea Iezuit\u0103 din Graz. Apoi, \u00een 1763, a devenit doctorand chiar la Roma, la Colegiul San Appolinare. \u00cen ultimul an de studii doctorale a fost hirotonisit ca preot. Avea, la vremea aceea, deja c\u00e2teva c\u0103r\u0163ulii scrise \u015fi, c\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit ora\u015ful Papilor, \u00een 1766, de\u0163inea o impozant\u0103 bibliotec\u0103, num\u0103r\u00e2nd cam 3.000 de volume. S-a mutat la Eger, sub protec\u0163ia contelui Esterh\u00e1zy K\u00e1roly, lucr\u00e2nd cu os\u00e2rdie ca teolog, dar citind orice lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00eei c\u0103dea \u00een m\u00e2n\u0103. Atunci c\u00e2nd, \u00een august 1780, a devenit episcop, contele Ign\u00e1c Batthy\u00e1ny era deja un intelectual matur, o adev\u0103rat\u0103 figur\u0103 a Luminilor. Un an mai t\u00e2rziu a fost oficial instalat ca episcop de Transilvania, cu scaunul episcopal la Alba Iulia. S-a aflat \u00een func\u0163ie p\u00e2n\u0103 la moartea sa timpurie la 17 noiembrie 1798, fiind \u00eenhumat \u00een cripta catedralei catolice din cetate.
\nFiind un catolic dedicat credin\u0163ei sale, Ignatius a fost foarte bine apreciat, cu deosebire la Roma. Dar el a r\u0103mas cunoscut mai ales pentru ceea ce a f\u0103cut pe t\u0103r\u00e2mul cunoa\u015fterii. S-a implicat, de exemplu, \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului catolic de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, sprijinind ini\u0163iativele \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Theresia. Pe de alt\u0103 parte, \u00een calitate de episcop a fost al doilea om, ca importan\u0163\u0103, dup\u0103 guvernatorul Marelui Principat al Transilvaniei, \u0163in\u00e2ndu-i locul acestuia la nevoie. Astfel, \u00een momentul numirii sale ca episcop, Ignatius a ajuns practic m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Samuel Brukenthal, aflat \u00een cel de al doilea mandat al s\u0103u de guvernator, dup\u0103 care i-a stat al\u0103turi urma\u015fului s\u0103u, Gheorghe B\u00e1nffy al II-lea.
\nC\u00e2nd a ajuns la Alba Iulia, c\u0103lug\u0103rii trinitarieni se aflau \u00eenc\u0103 \u00een ora\u015f, \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire zidit\u0103 \u00eentre anii 1719-1738. \u00cen anul declan\u015f\u0103rii r\u0103scoalei conduse de Horea, m\u0103n\u0103stirea a fost desfiin\u0163at\u0103, pentru a fi transformat\u0103 \u00een spital militar. \u00cen 1792, \u00eens\u0103, contele Batthy\u00e1ny achizi\u0163ioneaz\u0103 cl\u0103direa pentru a o transforma \u00een sediu al propriei sale funda\u0163ii. La acea vreme biblioteca episcopului aduna 18.000 de c\u0103r\u0163i, inclusiv incunabule \u015fi manuscrise. \u00centre incunabule cele mai pre\u0163ioase sunt Summa de casibus conscientiae de Astesanus de Ast (1466), Historiae Romanae Decades de Titus Livius (1469) \u015fi Opera lui Homer (1488). Exist\u0103 acolo \u015fi tip\u0103rituri foarte pre\u0163ioase, precum De Sacramentis a lui Nicolaus Olahus, ie\u015fit\u0103 de sub teasc \u00een 1561, precum \u015fi Palia de la Or\u0103\u015ftie, tip\u0103rit\u0103 \u00een 1582. Dar perla coroanei este o parte din superbul manuscris carolingian Codex Aureus, mai exact evangheliile sinoptice dup\u0103 Matei \u015fi Marcu. La moartea sa episcopul a donat Biblioteca, precum \u015fi Observatorul astronomic, cu cl\u0103dirile \u015fi terenurile aferente, Marelui Principat al Transilvaniei \u015fi Bisericii, pun\u00e2nd condi\u0163ia ca ele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 de interes public.
\nDup\u0103 Unirea din 1918, Observatorul \u015fi Biblioteca au r\u0103mas \u00een grija Episcopiei catolice. \u00cen 1949, \u00eens\u0103, Biblioteca a fost confiscat\u0103 \u015fi atribuit\u0103, prin sentin\u0163\u0103 judec\u0103toreasc\u0103, mai \u00eent\u00e2i ora\u015fului, devenind apoi, \u00een 1961, filial\u0103 a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotec\u0103 Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei).
\nSub conducerea lui Iacob M\u00e2rza \u015fi acum a Doinei Hendre Biro, colec\u0163ia fantastic\u0103 a Bibliotecii a fost bine pus\u0103 \u00een valoare, la aceasta ad\u0103ug\u00e2ndu-se recent \u015fi un muzeu, ce reune\u015fte o parte din colec\u0163iile istorice ale contelui, precum \u015fi descoperirile arheologice f\u0103cute pe teritoriul fostei m\u0103n\u0103stiri trinitariene.
\nAnul 1998 a adus \u00eens\u0103 o schimbare pentru lini\u015ftea Bibliotecii. Prin Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr. 13, privind restituirea unor bunuri imobile care au apar\u0163inut comunit\u0103\u0163ilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Rom\u00e2nia, s-a \u00eenfiin\u0163at o Comisie special\u0103 de restituire, care a analizat solicit\u0103rile depuse. Una dintre ele a privit \u015fi dona\u0163ia contelui Batthy\u00e1ny. Curtea de Apel de la Alba Iulia a decis restituirea Bibliotecii \u015fi Observatorului c\u0103tre Arhidieceza catolic\u0103 din Alba Iulia, dar punerea \u00een posesie nu a fost efectuat\u0103, motiv pentru care Biserica a atacat Rom\u00e2nia la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului. La 25 septembrie 2012, Curtea a decis \u00eempotriva Rom\u00e2niei, oblig\u00e2nd Statul Rom\u00e2n s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 cheltuieli de judecat\u0103 c\u0103tre Arhidiecez\u0103, 1.500 de euro, dar \u015fi c\u0103tre cei doi avoca\u0163i ai acesteia, Monica Macovei (3.250 de euro) \u015fi Dan Mihai (5.250 de euro). De aici \u00eencep problemele \u2013 care m-au \u015fi determinat s\u0103 deschid discu\u0163ia \u00een paginile Culturii.
\nAm s\u0103 \u00eencep cu aplicarea prevederilor Ordonan\u0163ei. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, principiul de la care aceasta a pornit a fost unul corect. Ordonan\u0163a nu vorbe\u015fte, \u00eens\u0103, despre culte, ci despre minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Or, solicitarea de restituire s-a f\u0103cut \u00een numele Bisericii Romano-Catolice. Nu vreau s\u0103 judec aici \u00eendrept\u0103\u0163irea deciziei Cur\u0163ii de Apel din Alba Iulia, pentru c\u0103 nu am avut acces la dosarul de judecat\u0103. Constat\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 luminatul episcop Batthy\u00e1ny a donat averea sa deopotriv\u0103 Statului \u015fi Bisericii. Dup\u0103 mintea mea, mo\u015ftenitorul de drept al Marelui Principat al Transilvaniei este ast\u0103zi Statul Rom\u00e2n. Nu v\u0103d de ce doar Biserica ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 Biblioteca \u015fi Observatorul. Cred \u015fi acum c\u0103 ar fi fost corect ca Biserica \u015fi Statul s\u0103 fie co-proprietari ai mo\u015ftenirii episcopului, recunosc\u00e2nd, bine\u00een\u0163eles, c\u0103 \u00een 1949, statul comunist a comis o nedreptate, confisc\u00e2nd-o. Decizia instan\u0163ei a r\u0103mas \u00eens\u0103 definitiv\u0103, fie c\u0103 era dreapt\u0103 sau nu. Mai mult, lucrurile nu sunt foarte clare nici \u00een ceea ce prive\u015fte bunurile mobile din cl\u0103direa Bibliotecii. Evident, cl\u0103direa, \u00een sine, este monument istoric, iar biblioteca p\u0103streaz\u0103 mobilierul realizat acum mai bine de dou\u0103 secole. Ar fi p\u0103cat ca extrem de valoroasa colec\u0163ie de manuscrise \u015fi tip\u0103rituri s\u0103 fie scoas\u0103 din cl\u0103dire.
\nDin p\u0103cate, spiritele publice s-au inflamat recent dintr-o cu totul alt\u0103 cauz\u0103: aceea privitoare la decizia Cur\u0163ii Europene din 2012. Cu toate c\u0103 Dan Mihai este un avocat cunoscut \u00een \u00eentreaga Rom\u00e2nie pentru activitatea sa \u00een domeniul respect\u0103rii drepturilor omului, persoana atacat\u0103 public a fost doar Monica Macovei, pentru c\u0103, spre deosebire de Dan Mihai, ea este \u015fi politician. Ceea ce a deranjat, de fapt, a fost a\u015fadar implicarea unui politician rom\u00e2n \u00eentr-o cauz\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia a fost condamnat\u0103 la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului. Nu am s\u0103 judec eu moralitatea demersului eurodeputatei Monica Macovei. Pe de alt\u0103 parte, \u00een v\u00e2ltoarea argumentelor s-au spus tot felul de t\u00e2mpenii, ca de exemplu aceea c\u0103 Biblioteca ar urma s\u0103 fie cedat\u0103… Ungariei (?!). Cineva a afirmat chiar c\u0103 Ceau\u015fescu ar fi garantat un \u00eemprumut extern al Rom\u00e2niei cu celebrul Codex Aureus! L\u0103s\u00e2nd la o parte faptul c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 dictatorul ar fi auzit, vreodat\u0103, de pre\u0163iosul manuscris medieval, nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 scris\u0103 c\u0103 lucrurile ar fi stat a\u015fa.
\n\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, punerea \u00een posesie a cl\u0103dirii \u00een folosul Bisericii nu s-a efectuat \u00eenc\u0103. Problema real\u0103, a\u015fa cum am spus, este legat\u0103 mai ales de soarta colec\u0163iei, dec\u00e2t de cea a monumentului, de\u015fi \u00een realitate cele dou\u0103 aspecte nu pot fi desp\u0103r\u0163ite, nici patrimonial, nici moral.
\nNu \u015ftiu cum se va solu\u0163iona problema. Poate c\u0103 n-ar strica nici o rund\u0103 de dialog \u00eentre p\u0103r\u0163i. Cert este c\u0103, deocamdat\u0103, colec\u0163ia \u015fi mobilierul Bibliotecii Batthyaneum au nevoie de constant\u0103 \u00eengrijire \u015fi administrare. Biblioteca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei nu dispune, din p\u0103cate, de fondurile necesare \u015fi de personalul de care ar avea nevoie pentru ca totul s\u0103 fie readus \u00een stare perfect\u0103, \u00een pofida eforturilor uria\u015fe pe care speciali\u015ftii Bibliotecii le fac. Poate c\u0103 ar fi nevoie de o finan\u0163are special\u0103, din partea Guvernului Rom\u00e2niei; \u015fi poate c\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103, dac\u0103 tot este at\u00e2t de interesat\u0103 s\u0103 administreze, din nou, averea impresionant\u0103 l\u0103sat\u0103 mo\u015ftenire de episcopul Batthy\u00e1ny, ar dovedi mai mult\u0103 \u00een\u0163elegere pentru soarta unui patrimoniu care, indiferent de cine ar fi administrat, este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne pe teritoriul Rom\u00e2niei. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se vor l\u0103muri lucrurile, s\u0103 ne bucur\u0103m de faptul c\u0103 avem un patrimoniu at\u00e2t de bogat \u015fi de divers \u015fi s\u0103 ne preocup\u0103m de mai buna sa cunoa\u015ftere, spre folosul tuturor cet\u0103\u0163enilor Rom\u00e2niei!\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
N\u0103scut acum 274 de ani, la 30 iunie 1741, la G\u00fcssing, \u00een Austria, Ign\u00e1c (pe numele s\u0103u latinizat Ignatius Saletius, conte de Batthy\u00e0n) a urmat Seminarul \u015fi a studiat la Universitatea Iezuit\u0103 din Graz. Apoi, \u00een 1763, a devenit doctorand chiar la Roma, la Colegiul San Appolinare. \u00cen ultimul an de studii doctorale a fost… Cite\u0219te mai mult »Un muzeu \u00eentr-o bibliotec\u0103: Batthyaneum<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[14704,14706,14702,14701,14707,14705,14703],"class_list":["post-23895","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alba-iulia","tag-arhidieceza-catolica-din-alba-iulia","tag-conte-de-batthyan","tag-ignatius-saletius","tag-restituirea-bibliotecii-si-observatorului","tag-restituirea-unor-bunuri-imobile","tag-samuel-brukenthal"],"views":3591,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23895"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23896,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895\/revisions\/23896"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}