Nici nu \u015fi-a instalat bine biroul din Bucure\u015fti (TIKA – Agen\u0163ia de Cooperare \u015fi Coordonare Turc\u0103 din subordinea primului ministru turc), pe aceea\u015fi strad\u0103 cu Ministerul Rom\u00e2n de Externe, c\u0103 am \u015fi luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de unul dintre m\u0103re\u0163ele planuri ale statului turc, \u015fi anume construirea la Bucure\u015fti, \u00eentr-o zon\u0103 central\u0103, a celei mai mari moschei din Europa.
\nCu alte cuvinte, ar trebui s\u0103 mul\u0163umim statului turc c\u0103 ne face un bine \u015fi ne ofer\u0103 un mare privilegiu! Acela de a fi primii \u00eentre europeni! \u00centr-o epoc\u0103 contemporan\u0103 venim, iat\u0103, cu idei medievale, c\u0103ci cei ce hot\u0103r\u0103sc \u015fi decid asemenea planuri au, din punctul meu de vedere, o mentalitate de Ev Mediu. Nu construc\u0163ia unei moschei \u00een Bucure\u015fti mi se pare gre\u015fit\u0103, ci construirea \u201ecelei mai mari\u201c moschei.
\nO moschee nu departe de Muzeul Satului, \u00eentr-o zon\u0103 central\u0103 care nu va contrasta deloc cu realitatea istoric\u0103. Politicienii, de teama de a nu pierde voturi, accept\u0103 capriciile venite din partea clericilor. Preocuparea major\u0103 a cultelor pare s\u0103 fie aceea de a construi la scar\u0103 supradimensional\u0103, \u015fi nu aceea de a g\u0103si modalit\u0103\u0163i de convingere a enoria\u015filor s\u0103 poposeasc\u0103 \u00een aceste \u201el\u0103ca\u015furi\u201c c\u00e2t mai des. \u00cen Europa Occidental\u0103, multe dintre catedralele construite \u00een Evul Mediu nu mai sunt frecventate de c\u0103tre credincio\u015fi, devenind o adev\u0103rat\u0103 \u201eproblem\u0103\u201c pentru autorit\u0103\u0163ile care trebuie s\u0103 le \u00eentre\u0163in\u0103. Avem \u00een prezent cea mai mare Cas\u0103 a Poporului, iar \u00een cur\u00e2nd o s\u0103 avem \u015fi cea mai mare Catedral\u0103 Ortodox\u0103.
\nCa \u015fi cum acestea n-ar fi fost de-ajuns, turcii, care s-au inspirat din ideile \u201egeniale\u201c ale lui Ceau\u015fescu s-au pus pe treab\u0103. Recent, la Ankara, au construit Casa Alb\u0103, Palatul Preziden\u0163ial cu peste o mie de camere, \u015fi, inspira\u0163i de Canalul Dun\u0103re Marea Neagr\u0103, au promis ca la o sut\u0103 de ani de la fondarea Republicii (2023) s\u0103 termine Canalul ce va desp\u0103r\u0163i Marea Neagr\u0103 de Marea Marmara ca alternativ\u0103 navigabil\u0103 a Str\u00e2mtorii Bosfor. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 nu se vor opri aici \u015fi c\u0103 planurile lor m\u0103re\u0163e se vor extinde \u015fi \u00een afara grani\u0163elor lor. Dat fiind c\u0103 \u00een Bucure\u015fti nu exist\u0103 o comunitate semnificativ\u0103 a cultului musulman de origine rom\u00e2n\u0103, ideea real\u0103 a ridic\u0103rii \u201ecelei mai mari\u201c moschei \u00eemi scap\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t arabii, turcii, iranienii, musulmanii care locuiesc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi-au construit deja l\u0103ca\u015fe de cult pe care le frecventeaz\u0103 dup\u0103 cum doresc.
\nTIKA, agen\u0163ia din subordinea primului ministru turc, prin care vor veni \u015fi fondurile aferente construc\u0163iei promoveaz\u0103 doctrina neootomanismului. Este interesant de observat c\u0103 aceast\u0103 agen\u0163ie nu are birouri de lucru \u00een majoritatea statelor occidentale – Germania, Fran\u0163a, Italia, Marea Britanie, Grecia etc- \u015fi nici \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103. S\u00e2rbul Darko Tanaskovi\u00e6, reputat istoric \u015fi specialist \u00een Evul Mediu, cunosc\u0103tor al limbii turce, a scris deja despre neootomanismul promovat de Turcia \u00een timpul mandatului s\u0103u de ambasador la Ankara. \u00cen opinia acestuia, Turcia este o \u0163ar\u0103 cu o asemenea putere \u015fi importan\u0163\u0103, \u00een special \u00een termeni regionali, \u00eenc\u00e2t ar fi imposibil s\u0103 atingi o stabilitate de durat\u0103 \u015fi o dezvoltare \u00een Balcani f\u0103r\u0103 participarea \u015fi cooperarea sa constructiv\u0103. Acest lucru este valabil, desigur, \u00een sfera economic\u0103 \u015fi politic\u0103. Partenerii Turciei \u00een Balcani ar trebui s\u0103 acorde aten\u0163ia necesar\u0103 doctrinei neootomaniste \u00een Balcani devenit\u0103 din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 (Darko Tanaskovi\u00e6, Neo-Ottomanism. Doctrine and Foreign Policy Practice, Belgrade 2013, 102). Statul turc, prin acest\u0103 organiza\u0163ie, a investit \u00een state ca Bosnia Herzegovina, Kosovo, Albania etc. Sarajevo este considerat, \u00een acest sens, un fel de \u201eparadis al musulmanilor\u201c, ora\u015ful \u00een care g\u0103se\u015fti o serie de moschei iraniene, ar\u0103be\u015fti \u015fi, desigur, turce\u015fti.
\nTot aceast\u0103 organiza\u0163ie ofer\u0103 profesorilor \u015fi istoricilor turci \u201efonduri\u201c pentru a merge \u00een zonele strategice \u015fi a promova cultura, limba \u015fi istoria, a\u015fa cum se vede de la Ankara. Un caz recent, \u00eel reprezint\u0103 ora\u015ful Novi Pazar din Serbia, majoritar musulman, unde cei de acolo vor fi instrui\u0163i de cadrele didactice turce aduse \u00een zon\u0103 prin bun\u0103voin\u0163a TIKA. Bine\u00een\u0163eles, prin parteneriate legale, dar nu mai pu\u0163in \u00eendoielnice, cu autorit\u0103\u0163ile locale. O alt\u0103 institu\u0163ie nou\u0103, Yeni T\u00fcrkiye – Noua Turcie. Centrul Strategic de Cercetare, din subordinea guvernului turc, se preocup\u0103 la fel de mult de g\u0103sirea unor parteneri, cu prec\u0103dere istorici, \u00een spa\u0163iul balcanic, organiz\u00e2nd conferin\u0163e \u015fi c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 influen\u0163eze profesori \u015fi cercet\u0103tori \u00een scopul promov\u0103rii punctului lor de vedere cu privire la istoria pozitiv\u0103 comun\u0103. Am fost \u015fi eu, la r\u00e2ndul meu, sunat, abordat \u015fi \u201eofertat\u201c, f\u0103r\u0103 succes \u00eens\u0103, de c\u0103tre ace\u015ftia pentru a scrie despre rela\u0163iile speciale dintre Imperiul Otoman \u015fi Rom\u00e2nia, Serbia, Bulgaria, Grecia etc. La simpozionul de Studii Balcanice din aprilie a.c., care s-a \u0163inut la Bucure\u015fti, un reprezentat al acestui organism a venit pentru a c\u0103uta speciali\u015fti care s\u0103 promoveze binefacerile islamului \u00een spa\u0163iul balcanic.
\nConstat cu regret \u015fi sunt surprins c\u0103 statul rom\u00e2n nu a avut p\u00e2n\u0103 acum nicio reac\u0163ie \u015fi nu s-a \u00eentrebat de ce vor turcii acum (iar \u00een viitor, poate, arabii sau, de ce nu, persanii) s\u0103 construiasc\u0103 o moschee at\u00e2t de somptuoas\u0103 la Bucure\u015fti.
\n\u00cen 2009, am publicat un articol \u00een Historia, \u00een care am scris despre construc\u0163ia moscheii denumit\u0103 Carol I. Era un act firesc dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area Seminarului Musulman de la Babadag, mutat apoi la Medgidia. At\u00e2t Constitu\u0163ia de la 1866, c\u00e2t \u015fi cea de la 1923, a oferit comunit\u0103\u0163ii turco-t\u0103tare drepturi egale cu rom\u00e2nii. De fapt, Dobrogea este un spa\u0163iu multicultural care poate fi luat ca exemplu, de sute de ani minorit\u0103\u0163ile dobrogene oferindu-ne un adev\u0103rat model de convie\u0163uire etnic\u0103. R\u0103t\u0103cirea de moment a reprezentan\u0163ilor cultului musulman din Romania de a pune o tax\u0103 de vizitator rom\u00e2nilor, care au construit acel l\u0103ca\u015f, precum \u015fi tuturor celor care nu sunt de religie islamic\u0103 reprezint\u0103, cred, \u00eenceputul unei nevroze.
\nAceia\u015fi reprezentan\u0163i ai cultului musulman din Rom\u00e2nia sunt \u015fi sus\u0163in\u0103torii ideii de a construi cea mai mare moschee la Bucure\u015fti. \u00cen loc s\u0103 pledeze pentru reconstruc\u0163ia moscheei din parcul Carol I, distrus\u0103 de c\u0103tre comuni\u015fti, ei sunt mai cur\u00e2nd anima\u0163i de dorin\u0163e megalomane. Regretabil este c\u0103, ocupa\u0163i cu luptele interminabile dintre noi, nu observ\u0103m c\u0103 suntem, pur \u015fi simplu, lua\u0163i de val. Oare de ce nu vedem un asemenea proiect la Paris, Roma, Copenhaga sau Moscova? Ceea ce am scris aici nu are leg\u0103tur\u0103 cu religia, ci cu politica. Astfel, ceea ce au decis autorit\u0103\u0163ile noastre reprezint\u0103 o decizie politic\u0103 ce ar trebui explicat\u0103. De ce la Bucure\u015fti, de ce Turcia \u015fi care este scopul?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nici nu \u015fi-a instalat bine biroul din Bucure\u015fti (TIKA – Agen\u0163ia de Cooperare \u015fi Coordonare Turc\u0103 din subordinea primului ministru turc), pe aceea\u015fi strad\u0103 cu Ministerul Rom\u00e2n de Externe, c\u0103 am \u015fi luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de unul dintre m\u0103re\u0163ele planuri ale statului turc, \u015fi anume construirea la Bucure\u015fti, \u00eentr-o zon\u0103 central\u0103, a celei mai mari moschei… Cite\u0219te mai mult »Neootomanismul turc prinde contur \u015fi la Bucure\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[14692],"class_list":["post-23880","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-cea-mare-moschee-din-europa"],"views":1520,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23880","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23880"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23880\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23883,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23880\/revisions\/23883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23880"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23880"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23880"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}