\u201eSe petrec lucruri \u00een via\u0163\u0103 care apar\u0163in mai cur\u00e2nd minunii dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale. Un astfel de lucru este pentru mine ziua de azi\u201c, a spus doamna Micaela Ghi\u0163escu, adres\u00e2ndu-se prof. dr. An\u00edbal Cavaco Silva, pre\u015fedintele Portugaliei, la 18 iunie 2015, la c\u00e2teva clipe dup\u0103 ce fusese decorat\u0103 de Excelen\u0163a-Sa cu Ordinul Infante Dom Henrique \u00een grad de Mare Ofi\u0163er. Traduc\u0103toare a peste optzeci de titluri din literaturile de expresie portughez\u0103, a numelor mari ale beletristicii portugheze, autoare de dic\u0163ionare, gramatici, edi\u0163ii (\u00eentre care o excep\u0163ional\u0103 edi\u0163ie bilingv\u0103 Eminescu), rom\u00e2nca proiectat\u0103 prin \u00eenaltul semn de considera\u0163ie \u00een aten\u0163ia unei \u00eentregi na\u0163iuni are o poveste de via\u0163\u0103 \u00een care tragedia \u015fi dragostea coexist\u0103 \u015fi se afl\u0103 la fundamentul unei impresionante construc\u0163ii.
\nArestat\u0103 \u00een timpul facult\u0103\u0163ii (\u201elotul francez\u201c, format din foste profesoare \u015fi eleve la Liceul Francez din Bucure\u015fti), iar la eliberarea din \u00eenchisoare \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de vestea mor\u0163ii tat\u0103lui, de durere, \u015fi a fratelui, \u00eentr-un \u201eaccident\u201c, Micaela Ghi\u0163escu \u00eenfrunt\u0103 dezn\u0103dejdea \u00een singurul fel pe care structura sa de intelectual \u00eel cuno\u015ftea: \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd. Cunosc\u0103toare de german\u0103 \u015fi francez\u0103 din familie \u015fi de englez\u0103 din liceu, alege studiul portughezei, pentru \u00eensu\u015firea c\u0103reia nu exista nici un instrument, nici o cale: nici manuale, nici contacte umane \u015fi, cu at\u00e2t mai mult pentru fosta de\u0163inut\u0103 politic, nici m\u0103car visul unei c\u0103l\u0103torii \u00een Portugalia. Surd\u0103, pentru c\u0103 nu o auzea vorbindu-se, \u015fi mut\u0103, pentru c\u0103 nu o vorbea, dar ajung\u00e2nd s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit, Micaela Ghi\u0163escu supravie\u0163uie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu mama prin contractele de traducere ob\u0163inute de la edituri, mai pu\u0163in drastice cu dosarul personal prin pu\u0163in\u0103tatea ofertei \u00een domeniu, pe de o parte, iar, pe de alta, gra\u0163ie autorit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u00een cre\u015ftere: mica sa gramatic\u0103 portughez\u0103 devine carte de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie de lusitani\u015fti, prime\u015fte \u00een 1984 Premiul pentru Traducere al Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti \u015fi medalia \u201ePremiul pentru Traducere\u201c a Societ\u0103\u0163ii de Limb\u0103 Portughez\u0103, \u00een 1986. Atunci medalia avea s\u0103-i fie etalat\u0103 \u00eentr-o expozi\u0163ie a realiz\u0103rilor regimului comunist al\u0103turi de cele ob\u0163inute de c\u00e2teva vinuri rom\u00e2ne\u015fti, acum jurnali\u015ftii nu au rezistat impulsului de a men\u0163iona c\u0103 de aceea\u015fi decora\u0163ie conferit\u0103 Micaelei Ghi\u0163escu de pre\u015fedintele Portugaliei s-a bucurat \u015fi Cristiano Ronaldo, cel mai mare fotbalist portughez al tuturor timpurilor. Am\u0103nuntul, trebuie s\u0103 fi schi\u0163at, acum ca \u015fi atunci, un sur\u00e2s melancolic pe chipul cu ochelari severi, dar marcat de o incredibil\u0103 tinere\u0163e, al acestei mari Doamne a C\u0103r\u0163ii.
\nSpre deosebire de at\u00e2\u0163ia intelectuali rom\u00e2ni din genera\u0163ia sa, Micaela Ghi\u0163escu (n\u0103scut\u0103 la 18 iulie 1931), de\u015fi \u00eendurerat\u0103 de pierderea fulger\u0103toare a so\u0163ului, nu a tr\u0103it \u00eenceputul epocii postdecembriste cu entuziasmul dublat de am\u0103r\u0103ciunea unui \u201eprea t\u00e2rziu\u201c. \u00cencepuse, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd din mers \u015fi realizase \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een vremuri adverse construc\u0163ia pe cont propriu a unui pod de h\u00e2rtie mai trainic dec\u00e2t unul de piatr\u0103, dup\u0103 un proiect personal menit s\u0103 familiarizeze cititorul rom\u00e2n cu evenimentele, numele \u015fi c\u0103r\u0163ile esen\u0163iale ale istoriei literaturii portugheze, \u00een func\u0163ie de posibilit\u0103\u0163ile editurilor, dar \u015fi de propunerile cu care le ie\u015fea \u00een \u00eent\u00e2mpinare, cu volume solicitate \u015fi ob\u0163inute, de regul\u0103, via… Angola. Venise vremea s\u0103-\u015fi \u00eenfrunte condi\u0163ia de surdo-mut\u0103, s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 portugheza \u015fi deopotriv\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103, \u00een viul realit\u0103\u0163ii sale, realitatea zugr\u0103vit\u0103 de cerneala de tipar a Portugaliei \u015fi mai ales a \u201evisului visurilor\u201c \u2013 Lisabona. Precedat\u0103 de faima sa de traduc\u0103toare de excep\u0163ie, a fost primit\u0103 cu bra\u0163ele deschise de lumea literar\u0103 lusitan\u0103 \u015fi permanent invitat\u0103 la marile sale evenimente. La r\u00e2ndu-i, a organizat \u00een Rom\u00e2nia colocvii, prezent\u0103ri de autori \u015fi c\u0103r\u0163i, manifest\u0103ri care au apropiat aceast\u0103 lume de oamenii no\u015ftri de litere, de cultur\u0103.
\n\u00cen vara anului 2009, participant\u0103 la lansarea unei noi edi\u0163ii, rev\u0103zute, \u00eembog\u0103\u0163ite, a gramaticii sale portugheze \u015fi a versiunii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a unui roman (Valea pasiunilor) al talentatei scriitoare L\u00eddia Jorge sub auspiciile Institutului Cultural Rom\u00e2n din Lisabona (condus atunci de excelenta echip\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Virgil Mihaiu, director, \u015fi Anca Milu Vaidesegan, director-adjunct), am putut s\u0103 tr\u0103iesc nemijlocit pre\u0163uirea \u015fi considera\u0163ia de care se bucura doamna Micaela Ghi\u0163escu \u00een mediile scriitorice\u015fti \u015fi universitare portugheze. Veniser\u0103 s\u0103 o \u00eent\u00e2lneasc\u0103, s\u0103 o salute, s\u0103 o asculte litera\u0163i, profesori nu numai din capital\u0103, ci \u015fi din alte ora\u015fe ale \u0163\u0103rii. La plecarea spre Portugalia, pe Aeroportul B\u0103neasa, m-am mirat s\u0103 v\u0103d la obi\u015fnuitul control c\u0103 micu\u0163ul s\u0103u geamantan fusese a\u015fezat \u00eentr-unul mai mare. A z\u00e2mbit, explic\u00e2ndu-mi c\u0103 l-a luat pentru numeroasele c\u0103r\u0163i pe care le prime\u015fte \u00eentotdeauna de la autorii lor. Unele cu speran\u0163a traducerii \u00een limba rom\u00e2n\u0103, altele doar cu sincera bucurie a lecturii lor de c\u0103tre un cititor de calitatea Micaelei Ghi\u0163escu.
\n\u00cen apartamentul s\u0103u din Bucure\u015fti, p\u0103streaz\u0103 la loc de cinste fotografii cu cei care i-au devenit cei mai buni prieteni, romancierul Dinis Machado \u015fi so\u0163ia sa, mezzosoprana Dulce Cabrita. \u00cen 1981, nu visam c\u0103 am s-o cunosc \u00eentr-o zi pe traduc\u0103toarea celebrei c\u0103r\u0163i Ce spune Molero, cartea care a revolu\u0163ionat literatura contemporan\u0103 portughez\u0103, dup\u0103 cum probabil nici ea nu-\u015fi \u00eenchipuia c\u00e2t de apropia\u0163i \u00eei vor fi peste ani autorul \u015fi so\u0163ia sa. \u00cen acea var\u0103 a anului 2009, cu Dinis Machado trecut \u00een lumea umbrelor, am asistat emo\u0163ionat\u0103 la r\u0103scolitoarea revedere a lui Dulce Cabrita \u015fi a Micaelei Ghi\u0163escu \u015fi le-am \u00eenso\u0163it la lansarea postum\u0103 a unei c\u0103r\u0163i de tinere\u0163e a lui Dinis Machado. Tot atunci am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Rui Zink, al c\u0103rui roman, Cititorul din pe\u015fter\u0103, transpus \u00een rom\u00e2ne\u015fte tot de Micaela Ghi\u0163escu, m\u0103 fermecase \u015fi cu al c\u0103rui nume doamna Micaela Ghi\u0163escu \u00eencepe acum m\u0103nunchiul ve\u015ftilor proaspete din Lisabona literar\u0103, semn c\u0103 mai tinerii scriitori au preluat ca pe o valoare de la cei din genera\u0163ia lui Dinis Machado (Ernesto Guerra da Cal, Jo\u00e3o Bigotte Chor\u00e3o, Urbano Tavares Rodrigues, Joaquim Ferrer, Ant\u00f3nio Lobo Antunes \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii) respectul \u015fi afec\u0163iunea pentru marea noastr\u0103 traduc\u0103toare. Din portughez\u0103, \u00een portughez\u0103, dar \u015fi din francez\u0103, spaniol\u0103, englez\u0103, german\u0103, \u00een cu totul circa o sut\u0103 de titluri. C\u0103rora li se al\u0103tur\u0103, zguduitoare, \u201esingura mea carte\u201c \u2013 \u00centre uitare \u015fi memorie (Humanitas, 2012). O munc\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103, traducerea, t\u0103lm\u0103cirea, recrearea \u00een limba rom\u00e2n\u0103, chiar dac\u0103 a lucrat \u015fi la catedr\u0103, \u015fi la Biblioteca Central\u0103 Pedagogic\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 de dou\u0103zeci de ani conduce Memoria, revista g\u00e2ndirii arestate.
\n\u00cen aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure\u015fti, Doamna Micaela Ghi\u0163escu a fost \u00eendelung aplaudat\u0103 \u015fi \u00een momentul decor\u0103rii, \u015fi c\u00e2nd \u015fi-a rostit cuv\u00e2ntul de mul\u0163umire pentru \u00eenalta apreciere preziden\u0163ial\u0103 \u015fi de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de o limb\u0103 \u015fi o \u0163ar\u0103 care au redat-o vie\u0163ii \u015fi i-au dat sens vie\u0163ii. Un cuv\u00e2nt din inim\u0103, simplu, r\u0103scolitor. Dar ceea ce nu a spus, \u00eens\u0103 toat\u0103 lumea a auzit, a fost fo\u015fnetul celui mai valoros material de construc\u0163ie, h\u00e2rtia, al podului \u00een\u0103l\u0163at \u00eentre \u0163ara celui mai vestic punct \u015fi \u0163ara punctului celui mai estic al Uniunii Europene de azi sau \u00eentre extremele latinit\u0103\u0163ii noastre str\u0103vechi. Crea\u0163ie a unui singur om, dar de amploarea \u015fi soliditatea pe care le asigur\u0103 \u00eendeob\u015fte o institu\u0163ie cultural\u00e3 cu eficien\u0163a verificat\u0103 \u015fi prestigiul consolidat \u00een decenii.
\nNume de coperta I, de\u015fi la noi traduc\u0103torul nu apare niciodat\u0103 astfel, nici m\u0103car excelen\u0163a, Micaela Ghi\u0163escu \u00ee\u015fi \u00eencheie unica sa carte \u00een care merge singur\u0103 pe \u00eentinderea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a colii albe de h\u00e2rtie, nu ca de o sut\u0103 de ori t\u00e2mpl\u0103 l\u00e2ng\u0103 t\u00e2mpl\u0103 cu scriitorul t\u0103lm\u0103cit, cu un \u00eendemn pentru cititori: \u201eC\u00e2nd citesc o carte care \u00absun\u0103\u00bb at\u00e2t de bine \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u00eenc\u00e2t nici nu \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 a fost tradus\u0103, s\u0103 \u00eenchine un g\u00e2nd \u015fi traduc\u0103torului lipsit de notorietate care s-a str\u0103duit s\u0103-\u015fi a\u015feze piciorul exact pe urma l\u0103sat\u0103 pe nisip de talpa autorului, \u00eeng\u0103duind cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 ca propria sa urm\u0103 s\u0103 fie m\u0103turat\u0103 de valurile oceanului\u201c. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, a\u015fez la sf\u00e2r\u015fitul acestor r\u00e2nduri bucuria ad\u00e2nc\u0103, stenic\u0103, \u00eentineritoare a faptului c\u0103 exist\u0103 \u201elucruri \u00een via\u0163\u0103 care apar\u0163in mai cur\u00e2nd minunii dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale\u201c \u015fi c\u0103 un astfel de lucru i-a fost dat Doamnei Micaela Ghi\u0163escu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eSe petrec lucruri \u00een via\u0163\u0103 care apar\u0163in mai cur\u00e2nd minunii dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale. Un astfel de lucru este pentru mine ziua de azi\u201c, a spus doamna Micaela Ghi\u0163escu, adres\u00e2ndu-se prof. dr. An\u00edbal Cavaco Silva, pre\u015fedintele Portugaliei, la 18 iunie 2015, la c\u00e2teva clipe dup\u0103 ce fusese decorat\u0103 de Excelen\u0163a-Sa cu Ordinul Infante Dom Henrique \u00een… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nca decorat\u0103 de pre\u015fedintele Portugaliei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[14689],"class_list":["post-23874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-micaela-ghitescu"],"views":1291,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23874"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23875,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23874\/revisions\/23875"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}