{"id":23866,"date":"2015-07-12T15:10:23","date_gmt":"2015-07-12T13:10:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23866"},"modified":"2015-07-12T15:10:23","modified_gmt":"2015-07-12T13:10:23","slug":"kim-kipling-si-cartea-indiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/kim-kipling-si-cartea-indiei\/","title":{"rendered":"Kim, Kipling \u015fi Cartea Indiei"},"content":{"rendered":"

Rudyard Kipling, Kim,<\/em> traducere \u015fi note de Ruxandra C\u00e2mpeanu, Editura Allfa, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nAfirmat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1880 \u015fi legat prin numeroase fire de epoca victorian\u0103, Rudyard Kipling atinge culmea succesului \u00een deceniul care va urma, devenind, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi acceptat vreodat\u0103 \u00een mod oficial titlul, Poetul Laureat al vremii. \u015fi, cu toate c\u0103 scriitorul a p\u0103r\u0103sit India \u00een 1889, aceasta este nu doar cadrul predilect al majorit\u0103\u0163ii prozelor sale, ci \u015fi spa\u0163iul simbolic ce \u00eel va \u00eenso\u0163i pentru totdeauna \u015fi care \u00ee\u015fi va g\u0103si expresia plenar\u0103 \u00een crea\u0163ii precum Kim (1901) sau Just So Stories (1902). Scrierile de \u00eenceput ale lui Kipling fac parte dintr-un ansamblu literar complex ce define\u015fte, la nivel narativ \u015fi simbolic, India ultimelor dou\u0103 decenii ale lungii domnii a Reginei Victoria (1837 \u2013 1901). \u00cens\u0103 lui Kipling \u00eei revine cu adev\u0103rat meritul de a fi reu\u015fit s\u0103 populeze acest extrem de vast spa\u0163iu cu personaje ce dep\u0103\u015fesc simplul nivel al exotismului ori al culorii locale, precum \u015fi s\u0103 impun\u0103 un model foarte dificil \u2013 dac\u0103 nu cumva chiar imposibil \u2013 de eludat de genera\u0163iile de scriitori postcoloniali care l-au urmat. De aici, par\u0163ial, \u015fi sinuozitatea recept\u0103rii critice de care opera sa a avut parte. C\u0103ci, de\u015fi r\u0103spl\u0103tit cu Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een anul 1907, Kipling, \u00een ciuda imensei popularit\u0103\u0163i pe care a dob\u00e2ndit-o rapid la \u00eenceputurile sale literare, va fi din ce \u00een ce mai contestat chiar de c\u0103tre unii dintre cei care se num\u0103raser\u0103 printre sus\u0163in\u0103torii s\u0103i cei mai ferven\u0163i, multe dintre crea\u0163iile sale fiind acuzate, de la un moment dat \u00eencolo, de insuficien\u0163\u0103 a viziunii, de idealizare a colonialismului, de simpatie pentru imperialism, de lips\u0103 a \u00een\u0163elegerii condi\u0163iilor extrem de dure impuse de Imperiului Britanic popoarelor asupra c\u0103rora \u00ee\u015fi exercita autoritatea.
\nSf\u00e2r\u015fitul epocii victoriene<\/strong>
\nDesigur, evolu\u0163ia \u015fi maturizarea scriitorului \u00eensu\u015fi trebuie privite \u00een contextul sf\u00e2r\u015fitului epocii victoriene \u015fi al rela\u0163iei speciale pe care acesta a avut-o \u015fi a p\u0103strat-o \u00eentotdeauna cu India, locul unde \u015fi-a petrecut cei mai frumo\u015fi ani ai copil\u0103riei, cunosc\u00e2nd Anglia \u015fi sistemul educa\u0163ional rigid al acesteia abia dup\u0103 ce se bucurase de \u201eparadisul terestru\u201c al lumii indiene. Numai c\u0103, spre deosebire de al\u0163i contemporani ai lui, Kipling va reveni la Lahore la v\u00e2rsta de \u015faisprezece ani, tat\u0103l s\u0103u fiind angajat, cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, la Muzeul Or\u0103\u015fenesc de aici. Acesta e \u015fi momentul \u00een care t\u00e2n\u0103rul se va \u00eendrepta spre activitatea publicistic\u0103, scriind pentru Pioneer, cel mai important cotidian de limb\u0103 englez\u0103 din India. \u00cen scurt timp, el va \u015fi definitiva o culegere de povestiri care vor fi publicate cu sprijinul financiar al Companiei C\u0103ilor Ferate Indiene, iar cartea va fi comercializat\u0103, apoi, la pre\u0163ul de o rupie, \u00een mai toate g\u0103rile din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, confirm\u00e2nd, astfel, aser\u0163iunea unor critici care au considerat c\u0103 Rudyard Kipling \u00eentruchipeaz\u0103, \u015fi nu doar \u00eentr-un singur fel, modelul perfect de scriitor \u201emade in India\u201c.
\nMajoritatea textelor lui Kipling axate pe teme indiene au ap\u0103rut cu pu\u0163in timp \u00eenainte ca \u00eentreaga Indie s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 fie str\u0103b\u0103tut\u0103 de atacuri concertate la adresa m\u0103re\u0163ei idei \u015fi imagini a dimensiunii imperiale a Angliei. De acum \u00eenainte, chiar termenul de \u201eimperialism\u201c va dob\u00e2ndi conota\u0163iile peiorative consacrate, marc\u00e2nd mersul istoriei \u00eentr-o direc\u0163ie cumva contrar\u0103 evolu\u0163iei estetice a scrisului lui Kipling. Aflat \u00een contratimp cu vremurile care d\u0103deau semne tot mai clare c\u0103 \u00eencep s\u0103-\u015fi ias\u0103 din matc\u0103, convins \u00eenc\u0103 de importan\u0163a domina\u0163iei britanice \u00een India (pe care, \u00een parantez\u0103 fie spus, o \u00een\u0163elegea ca pe un soi de nou\u0103 \u201ePax Romana\u201c, de natur\u0103 a aduce \u00een Asia ordinea, pacea \u015fi stabilitatea at\u00e2t de necesare pentru ulterioara luminare a maselor largi ale popula\u0163iei), scriitorul e martorul unei schimb\u0103ri semnificative a recept\u0103rii textelor sale, astfel \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi Henry James, care anterior se declarase convins de talentul s\u0103u, \u00ee\u015fi nuan\u0163eaz\u0103 mult opiniile.
\nCu toate acestea, \u201ecazul Kipling\u201c nu e deloc simplu, c\u00e2t\u0103 vreme autorul se dovede\u015fte, \u00een ciuda repro\u015furilor care i s-au adus, pe deplin capabil a construi tensiuni \u015fi dialoguri \u00eentre lumea oriental\u0103 \u015fi cea occidental\u0103, de a surprinde atmosfera at\u00e2t de aparte a universului indian, dar \u015fi de a se apropia, \u00een unele pagini, de profunzimea mesajului lui Joseph Conrad, marele s\u0103u contemporan \u2013 doi scriitori aparent at\u00e2t de diferi\u0163i, dar pe care \u00eei apropie mai multe aspecte dec\u00e2t cele care \u00eei despart. C\u0103ci autorul C\u0103r\u0163ii junglei nu e dec\u00e2t aparent un prozator comod, facil \u015fi superficial, care s-ar limita s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar la suprafa\u0163a lucrurilor, dep\u0103\u015find acest nivel al textului \u015fi deopotriv\u0103 al recept\u0103rii prin accentele satirice, ca \u015fi prin capacitatea de a medita asupra condi\u0163iei umane. \u00cen plus, arta construirii unor linii narative complexe \u015fi bine sus\u0163inute, tenta\u0163ia de a analiza rela\u0163ia mereu \u00een schimbare dintre realitate \u015fi iluzie ori vis, ca \u015fi \u015ftiin\u0163a doz\u0103rii \u00een text a situa\u0163iilor tipice demonstreaz\u0103 \u015fi modul \u00een care Kipling a asimilat \u015fi a transformat creator influen\u0163a exercitat\u0103 asupra sa de opera lui Stevenson, al c\u0103rui admirator s-a declarat \u00een repetate r\u00e2nduri.
\n\u201ePerla Coroanei\u201c <\/strong>
\ndincolo de exotism<\/strong>
\nToate acestea ajung la un nivel estetic f\u0103r\u0103 precedent \u00een Kim, romanul av\u00e2nd, pe alocuri, tonalit\u0103\u0163i de cald omagiu, de imn nostalgic, dar \u015fi o extraordinar\u0103 bog\u0103\u0163ie meditativ\u0103, calit\u0103\u0163i pe care textele anterioare doar le presim\u0163eau. Cartea reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, punctul culminant al \u201eperioadei indiene\u201c, dar \u015fi modul scriitorului de a-\u015fi individualiza vocea narativ\u0103 \u015fi de a-\u015fi afirma independen\u0163a estetic\u0103 fa\u0163\u0103 de marile modele urmate p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cenceput \u00een perioada \u00een care Kipling a fost corespondent de pres\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului cu Burii din Africa de Sud \u015fi cu siguran\u0163\u0103 influen\u0163at de aceast\u0103 experien\u0163\u0103, romanul aduce \u00een prim plan o imagine sensibil diferit\u0103 a Imperiului Britanic. Astfel, prin intermediul lui Kim ca text \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ca personaj, Kipling g\u0103se\u015fte pentru prima dat\u0103 cea mai potrivit\u0103 modalitate \u015fi tonalitate pentru a-\u015fi contempla, indirect, experien\u0163a copil\u0103riei indiene, dar \u015ftie \u015fi cum s\u0103 asimileze \u015fi o serie de date ale existen\u0163ei tat\u0103lui s\u0103u, John Lockwood Kipling.
\nCentrat\u0103 pe existen\u0163a \u015fi experien\u0163ele ini\u0163iatice pe care le tr\u0103ie\u015fte protagonistul, Kim (Kimball O\u2019Hara), cartea este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u015fi modul scriitorului de a-\u015fi exprima poate cea mai clar\u0103 opinie cu privire la m\u0103re\u0163ia modelului impus de Imperiul Britanic, dar \u015fi de a eviden\u0163ia frumuse\u0163ea \u015fi bog\u0103\u0163ia \u201ePerlei Coroanei\u201c cu o afec\u0163iune \u015fi cu o c\u0103ldur\u0103 pe care nu \u00eencearc\u0103 vreodat\u0103 s\u0103 le ascund\u0103. N\u0103scut din p\u0103rin\u0163i britanici s\u0103r\u0103ci\u0163i \u015fi care vor muri \u00een scurt timp, Kim ajunge veritabilul st\u0103p\u00e2n al str\u0103zilor din Lahore \u015fi prietenul tuturor celor de l\u00e2ng\u0103 el. De\u015fi alb, e considerat de mul\u0163i drept indian get-beget, iar capacitatea \u015fi pl\u0103cerea sa de a se deghiza \u00eel ajut\u0103 s\u0103 se integreze rapid \u00een orice mediu \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 oameni din toate castele, pentru ca, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 devin\u0103 discipolul \u00eenv\u0103\u0163atului lama tibetan pe care \u00eel va \u00eenso\u0163i, exact \u00een aceast\u0103 calitate, de \u201echela\u201c, \u00eentr-o extraordinar\u0103 c\u0103l\u0103torie (veritabil\u0103 questa) p\u00e2n\u0103 \u00een zona himalayan\u0103. Ac\u0163iunea are ca fundal tensiunile uneori mascate, alteori mai pu\u0163in mascate ale jocului politic al marilor puteri, Rusia \u015fi Anglia, av\u00e2nd ca miz\u0103 stabilirea unor zone de influen\u0163\u0103 \u00een Asia Central\u0103 \u015fi este plasat\u0103, din punct de vedere temporal, la pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 cel de-al doilea conflict afgan, \u00eencheiat \u00een anul 1881. \u00cen contextul acesta, Kim va trebui s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 disting\u0103 \u00eentre jocul politic \u015fi marea \u00eencle\u015ftare a existen\u0163ei, \u00eentre aparen\u0163\u0103 \u015fi esen\u0163\u0103, \u00eentre bine \u015fi r\u0103u.
\nSub semnul marilor modele; <\/strong>
\n\u015fi dincolo de ele<\/strong>
\nUrm\u00e2nd modelul literaturii picare\u015fti, Kipling dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 schematismul acesteia la nivelul construc\u0163iei personajului, f\u0103c\u00e2nd din Kim un protagonist care nu numai c\u0103 e tentat foarte adesea s\u0103 se \u00eentrebe \u201eCine sunt?\u201c, ci e \u015fi decis s\u0103 afle cu adev\u0103rat r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare, chiar dac\u0103 revela\u0163iile sunt, uneori, dureroase; la fel ca \u015fi c\u0103ile ini\u0163ierii sale. C\u0103ci Kim nu e Mowgli, iar romanul acesta nu e Cartea junglei, ci un text profund, av\u00e2nd marele curaj \u2013 dar \u015fi deplina \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 de a configura personaje situate la grani\u0163a dintre lumi, disputate \u00eentre contemplativitatea Orientului \u015fi proiectele \u00eendr\u0103zne\u0163e ale Occidentului. Astfel c\u0103 micul Kim devine, treptat, sinteza figurilor esen\u0163iale create de Kipling p\u00e2n\u0103 acum, de la Stalky la Wee Willie Winkie, dar \u015fi un personaj ce poate sta oric\u00e2nd al\u0103turi de eroii lui Stevenson sau Conrad. \u00cen plus, scriitorul demonstreaz\u0103 c\u0103 poate pune al\u0103turi o imagina\u0163ie prodigioas\u0103, desprins\u0103, parc\u0103, din cele mai bune pagini ale unor scriitori precum E.A. Poe sau chiar Alexandre Dumas, cu o viziune frust\u0103, lipsit\u0103 de idealizare ori de detalii de prisos, menite a o sentimentaliza inutil, dar care ofer\u0103 cititorului imaginea unei Indii extrem de reale \u00een toate datele sale caracteristice \u015fi care a \u015fi fost privit\u0103, tocmai de aceea, cu destul\u0103 reticen\u0163\u0103 de c\u0103tre aceia dispu\u015fi, imediat dup\u0103 apari\u0163ia romanului, s\u0103 observe doar latura decorativ\u0103 \u015fi pur exterioar\u0103 a lumii indiene. Nu lipsesc, astfel, descrierile unor scene de violen\u0163\u0103 domestic\u0103 ori cele care, prin franche\u0163ea lor \u00een ceea ce prive\u015fte rela\u0163iile dintre sexe \u00een societatea indian\u0103 sau prin rutina existen\u0163ei cotidiene, au p\u0103rut \u201eur\u00e2te\u201c celor prea deci\u015fi s\u0103 vad\u0103 doar frumosul artificial al Orientului.
\n\u00cen acest context, Kim e situat, din punct de vedere simbolic, aproape de Decoud, din Nostromo al lui Conrad. Ca \u015fi acela, e izolat de semenii s\u0103i albi, care \u00eel privesc adesea ca pe un indian sadea \u015fi devine, astfel, capabil s\u0103 se maturizeze \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai exact \u015fi mai rapid adev\u0103rurile lumii din jurul s\u0103u. Numai c\u0103, spre deosebire de Decoud, Kim are marea \u015fans\u0103 de a fi \u00eenzestrat cu o capacitate imaginativ\u0103 de excep\u0163ie, cu o viziune global\u0103 asupra universului \u00een care se g\u0103se\u015fte, dar \u015fi (mai ales!) cu prezen\u0163a binef\u0103c\u0103toare al\u0103turi de el a unui maestru spiritual de excep\u0163ie, care \u015ftie \u015fi c\u00e2nd s\u0103-i fie aproape, dar \u015fi c\u00e2nd se cuvine s\u0103-l lase singur, pentru a-l ajuta s\u0103-\u015fi afirme propria identitate. \u00cen acest fel, Kim ca personaj demonstreaz\u0103 c\u0103 autorul s\u0103u a \u00een\u0163eles perfect recomandarea lui Stevenson, \u015fi anume ca literatura s\u0103 pun\u0103 mereu cititorul \u00een fa\u0163a unor noi \u015fi noi experien\u0163e. Maturitatea \u015fi tinere\u0163ea se sprijin\u0103 reciproc, retragerea budist\u0103 din lume e al\u0103turat\u0103 celor mai \u00eendr\u0103zne\u0163e proiecte \u015fi aventuri, iar c\u0103l\u0103toria celor dou\u0103 personaje \u00ee\u015fi dezv\u0103luie, \u00een final, valen\u0163ele multiple, de c\u0103utare religioas\u0103 \u015fi filosofic\u0103, a c\u0103rei valoare trebuie m\u0103surat\u0103 \u00eentotdeauna la nivelul experien\u0163ei personale, cea care \u00eel face pe \u201eKim Sahib\u201c s\u0103 simt\u0103 c\u0103 a devenit el \u00eensu\u015fi, excelent exemplu de unitate a contrariilor, dar \u015fi de \u00een\u0163elegere a sensului existen\u0163ei \u015fi a valorii rela\u0163iilor dintre oameni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rudyard Kipling, Kim, traducere \u015fi note de Ruxandra C\u00e2mpeanu, Editura Allfa, Bucure\u015fti, 2013   Afirmat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1880 \u015fi legat prin numeroase fire de epoca victorian\u0103, Rudyard Kipling atinge culmea succesului \u00een deceniul care va urma, devenind, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi acceptat vreodat\u0103 \u00een mod oficial titlul, Poetul Laureat al vremii. \u015fi, cu toate c\u0103… Cite\u0219te mai mult »Kim, Kipling \u015fi Cartea Indiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14681,14680,14682],"class_list":["post-23866","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-kim","tag-rudyard-kipling","tag-traducere-ruxandra-campeanu"],"views":1414,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23866"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23867,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23866\/revisions\/23867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}