\u00cen toamna acestui an, \u00een 5 noiembrie, se vor \u00eemplini 135 de ani de la na\u015fterea lui Mihail Sadoveanu. Nu e o aniversare rotund\u0103, tradi\u0163ional\u0103, cum ar fi centenarul na\u015fterii, s\u0103rb\u0103torit \u00een 1980, sau 150 de ani, c\u00e2\u0163i se vor \u00eemplini abia \u00een 2030, dar merit\u0103 s\u0103 semnal\u0103m \u015fi o asemenea aniversare intermediar\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t opera sadovenian\u0103 trece printr-o eclips\u0103 sever\u0103. \u00cens\u0103\u015fi personalitatea scriitorului este supus\u0103 unui aspru rechizitoriu moral \u015fi politic pe tema compromisurilor sale din perioada comunist\u0103. Va trebui s\u0103 dep\u0103\u015fim aceste acuza\u0163ii, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazurile la fel de notorii ale lui Tudor Arghezi \u015fi G. C\u0103linescu, nu escamot\u00e2nd adev\u0103rurile dureroase, incomode, ci \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-le cu luciditate, spirit critic \u015fi, dac\u0103 se poate, f\u0103r\u0103 exager\u0103ri \u015fi condamn\u0103ri inchizitoriale.<\/p>\n
Dincolo de conjuncturile perioadei comuniste, la care ace\u015fti mari scriitori s-au adaptat mai mult sau mai pu\u0163in onorabil, r\u0103m\u00e2ne posterit\u0103\u0163ii, \u00een fiecare din cele trei cazuri, o oper\u0103 de \u00eensemn\u0103tate esen\u0163ial\u0103 pentru literatura rom\u00e2n\u0103. Ce facem? O ascundem sub o perdea de acuze, mereu acelea\u015fi, absolutizate \u015fi repetate obsesiv, distrug\u0103tor? Nu dep\u0103\u015fim spiritul adev\u0103rului moral \u00een ceea ce prive\u015fte biografia (f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, necesar a fi cunoscut), pentru a ajunge la un miez al adev\u0103rului estetic \u00een ceea ce prive\u015fte opera? L\u0103s\u0103m biografia s\u0103 persecute \u015fi s\u0103 oculteze opera? \u00cen toamna acestui an, \u00een 5 noiembrie, se vor \u00eemplini 135 de ani de la na\u015fterea lui Mihail Sadoveanu. Nu e o aniversare rotund\u0103, tradi\u0163ional\u0103, cum ar fi centenarul na\u015fterii, s\u0103rb\u0103torit \u00een 1980, sau 150 de ani, c\u00e2\u0163i se vor \u00eemplini abia \u00een 2030, dar merit\u0103 s\u0103 semnal\u0103m \u015fi o asemenea aniversare intermediar\u0103, cu at\u00e2t… Cite\u0219te mai mult »Modula\u0163ii ironice \u00een opera sadovenian\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[513,14679],"class_list":["post-23864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mihail-sadoveanu","tag-silviu-deleanu-contra-sadoveanu"],"views":1138,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23864"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23865,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23864\/revisions\/23865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u015ei biografia, dar \u015fi opera unui scriitor au \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 dreptul de a fi explorate liber de orice prejudec\u0103\u0163i. Complet\u00e2nd ceea ce am cuprins despre Mihail Sadoveanu \u00een volumul meu V\u0103mile posterit\u0103\u0163ii (2012), mi-am propus, \u00een vederea unui eseu mai amplu, s\u0103 relev modul \u00een care scriitorul \u00eencearc\u0103, \u00een vasta sa oper\u0103, s\u0103 ias\u0103 din propriile cli\u015fee printr-o bl\u00e2nd\u0103 autoironie \u015fi printr-o autoparodiere ce risc\u0103 s\u0103 scape neobservat\u0103.
\nSilviu Deleanu contra Sadoveanu <\/strong>
\n\u00een romanul Oameni din lun\u0103<\/strong>
\nLupta cu sine Sadoveanu nu a \u00eenceput-o foarte devreme. \u00cen 1923, c\u00e2nd publica, \u00een Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, romanul Oameni din lun\u0103, ne\u015ftiut de G. Ibr\u0103ileanu, sub pseudonimul Silviu Deleanu, scrisese un num\u0103r impresionant de pagini \u015fi volume. Oameni din lun\u0103 este de altfel singurul produs \u00eencercat \u00een clar\u0103, net\u0103 \u015fi categoric\u0103 inten\u0163ie de a rupe cu tipicul s\u0103u mod de a fi. Celelalte demisii de la perfecta consecven\u0163\u0103 (abateri pe care le putem urm\u0103ri \u00een Hanu-Ancu\u0163ei, Nop\u0163ile de S\u00e2nziene, Divanul persian) sunt bine mascate, abia identificabile. Continua \u00eennoire a tehnicilor \u015fi schimbare a registrului tematic Sadoveanu nu \u015fi le-a impus at\u00e2t de sever ca Rebreanu. O dialectic\u0103 a voca\u0163iei \u015fi aspira\u0163iei dramatizeaz\u0103 \u00eens\u0103 evolu\u0163ia ambilor, \u00een termeni identici ai opozi\u0163iei dintre rural \u015fi urban, dar \u015fi \u00een planul formelor (mai ales \u00een cazul lui Rebreanu, pentru care o tem\u0103 nou\u0103 atrage o form\u0103 nou\u0103).
\nC\u0103 Oameni din lun\u0103 este un moment important, de r\u0103scruce, \u00een opera scriitorului moldovean este un fapt pe care \u00eel accentua Al. Paleologu. Ar fi o \u201epiatr\u0103 de hotar\u201c din dou\u0103 motive. Unul acceptabil: acela c\u0103 acest roman ar reprezenta triumful unei disponibilit\u0103\u0163i; de acum influen\u0163a lui Anatole France se insinua \u00een structura stilistic\u0103 a operei sadoveniene, fiind asimilat\u0103 \u015fi exteriorizat\u0103 \u00een dispozi\u0163ii ce vor r\u0103m\u00e2ne specifice: \u201eumorul eufemistic \u015fi savant, complicitatea sur\u00e2sului \u015ftiutor, sapien\u0163a r\u0103bd\u0103toare, distan\u0163a contemplativ\u0103 fa\u0163\u0103 de pasiunile omene\u015fti, rafinamentul voluptuos\u201c (Treptele lumii sau devenirea c\u0103tre sine a lui Mihail Sadoveanu, 1978, p. 23). Al doilea motiv \u00eel vom nuan\u0163a ceva mai jos.
\n\u201eMi\u015fcarea epic\u0103 strict\u0103 va fi \u00eentotdeauna punctul cel mai slab al scriitorului\u201c \u2013 observa
\nG. C\u0103linescu \u00een 1941. \u00cempotriva unor asemenea opinii avea s\u0103 se r\u0103zbune scriitorul, vr\u00e2nd s\u0103 le infirme. Actul s\u0103u cap\u0103t\u0103 astfel turnura unei non\u015falan\u0163e demonstrative \u015fi violen\u0163\u0103 polemic\u0103.
\nIancu B\u0103lteanu e \u00eentruchiparea \u201emediocrit\u0103\u0163ii cinstite\u201c: \u201eNeav\u00e2nd ce g\u0103si \u00een politic\u0103, neav\u00e2nd nici \u00een clin nici \u00een m\u00e2nec\u0103 cu alte preocup\u0103ri fie morale \u015fi religioase, fie artistice, necrez\u00e2nd nici \u00een dumnezeu nici \u00een dracu \u2013 \u015fi \u00een privin\u0163a asta \u00ee\u015fi recunoa\u015fte nu numai independen\u0163a de cugetare, ci \u015fi seriozitatea \u2013 se mul\u0163\u0103mea s\u0103 fie un om de treab\u0103, un prietin cinstit, un so\u0163 credincios\u201c. F\u0103cea adic\u0103 parte dintre aceia c\u0103rora soarta nedeschiz\u00e2ndu-le nici o cale aventuroas\u0103 \u015fi ispititoare le r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie virtuo\u015fi. F\u0103r\u0103 \u00eenzestrare pentru politic\u0103, se consola cu ideea unui \u201epartid al oamenilor de treab\u0103\u201c.
\nT\u00e2n\u0103rul Traian B\u0103lteanu se g\u0103se\u015fte la v\u00e2rsta ini\u0163ierii. Rupt cu greu de familie, va veni s\u0103-\u015fi fac\u0103 ucenicia pe l\u00e2ng\u0103 Eudoxiu B\u0103rbat. Dar care este misiunea \u015fi \u00eencercarea la care \u00eel pune b\u0103tr\u00e2nul c\u0103rturar? Aceea de a-l ap\u0103ra de negustorii agresivi, insist\u00e2nd s\u0103-i cumpere casele ridicate la mare pre\u0163 dup\u0103 r\u0103zboi. Omul de afaceri A. Florescu vedea \u00een aceast\u0103 combina\u0163ie \u201eo nebunie b\u0103tr\u00e2n\u0103, care-\u015fi asociase un entuziasm nev\u00e2rstnic\u201c. \u00cen aventura t\u00e2n\u0103rului B\u0103lteanu avem negativul temei ini\u0163ierii, \u00eentr-o developare experimental\u0103.
\nEudoxiu B\u0103rbat pare s\u0103 nu fie inventat pentru el \u00eensu\u015fi, ci numai pentru a constitui obiectul specula\u0163iei \u015fi al \u0163es\u0103turii de intrigi. Individualitatea sa ia na\u015ftere voit schematic, \u00eentr-o \u015farj\u0103. De ce \u00ee\u015fi chema slujnica cu numele de Atihia? \u201eFilosoful\u201c r\u0103spunde: \u201eI-am dat nume elen, ca s\u0103 nu fie nici o confuzie. \u015fi i-am zis \u00abnenorocire\u00bb, pentru c\u0103 uneori \u00eemi arde friptura \u015fi afum\u0103 m\u00e2ncarea\u201c. Unde este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura greceasc\u0103 adev\u0103rat\u0103, g\u0103sit\u0103 la mare cinste \u00een Creanga de aur? Pretinsul ascet p\u0103stra str\u0103lucitoare, \u00een r\u00e2vnita sa proprietate, numai sufrageria; \u201e\u00een\u0163elepciunea culinar\u0103\u201c \u00eei era de net\u0103g\u0103duit. C\u00e2t prive\u015fte statutul s\u0103u de intelectual distins \u015fi profund, \u00eenrudit, cum s-a spus, cu Kesarion Breb, e de discutat. O lectur\u0103 smerit\u0103 \u015fi sfioas\u0103, care se las\u0103 prins\u0103 de superficia tonului serios, r\u0103m\u00e2ne prad\u0103 unei \u00een\u015fel\u0103torii, unei capcane \u00eentinse de stil. Pe ce se exercit\u0103 \u00eenalta intelectualitate a \u00eensinguratului Eudoxiu B\u0103rbat? Disputele sale cu arhivarul Grigore Simandiri se desf\u0103\u015furau interminabil \u015fi invariabil pe o tem\u0103 care e de mirare c\u0103 n-a trezit suspiciunea: \u201eCum ie\u015fir\u0103 \u00een mul\u0163ime, b\u0103tr\u00e2nii a\u0163\u00e2\u0163a\u0163i \u00eencepur\u0103 a dezbate o chestiune asupra c\u0103reia nu c\u0103zuser\u0103 \u00eenc\u0103 de acord. Era vorba despre Oan\u0103 P\u0103un \u015fi despre Mari\u015fca P\u0103un. Eudoxiu B\u0103rbat avea deocamdat\u0103 convingerea c\u0103 indivizii care au purtat aceste dou\u0103 nume la 1619 erau veri. Grigore Simandiri \u00eei credea fra\u0163i\u201c. Maria B\u0103lteanu \u00eel numea de altfel pe Eudoxiu \u201eom bogat, \u00eens\u0103 un animal foarte ciudat\u201c. O asemenea exprimare ireveren\u0163ioas\u0103 era imposibil\u0103 \u00een Creanga de aur. De aceea vom pune la \u00eendoial\u0103 temeinicia celei de-a doua p\u0103r\u0163i a urm\u0103toarei afirma\u0163ii a lui Al. Paleologu: \u201eRomanul acesta nu ne spune nimic din punctul de vedere al unei \u00abviziuni asupra universului\u00bb, dar reprezint\u0103 o noutate \u00eensemnat\u0103 \u00een opera lui Sadoveanu prin faptul c\u0103 introduce pentru prima oar\u0103 un tip de intelectual superior\u201c (s.n.) (loc. cit. p. 22). \u00cenainte de a consolida \u201etipul de intelectual superior\u201c \u00een Kesarion Breb, Lai Cantacuzin, Vitoria Lipan, Mehmet Caimacan etc., Sadoveanu \u00eel parodia. \u00cen acest sens, da, Eudoxiu B\u0103rbat \u201ereprezint\u0103 o noutate\u201c.
\n\u201eScriitorul singur spune c\u0103 el simte nevoia s\u0103 scrie dou\u0103 feluri de c\u0103r\u0163i. Unele cerute de ad\u00e2ncurile firii lui, altele pentru amuzamentul s\u0103u \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Profira Sadoveanu. De obicei, alterneaz\u0103: una de un fel, alta de alt fel. Dar el prefer\u0103 pe cele de amuzament. Pe acelea el singur le cite\u015fte c\u00e2teodat\u0103, la corectura unei noi edi\u0163ii, cu mare pl\u0103cere\u201c (Via\u0163a, opera \u015fi personalitatea lui Mihail Sadoveanu, \u00een vol. Stele \u015fi luceferi, 1969, p. 360). Ce va fi \u00eensemn\u00e2nd exact \u201eromane de amuzament\u201c nu putem \u015fti. Cert este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 scriitorul alterna romanul serios cu romanul de amuzament (despre care glos\u0103m aici, l\u0103rgindu-i \u015fi \u00eennobil\u00e2ndu-i accep\u0163ia) \u00eentr-un fel ce nu las\u0103 loc \u00eendoielii, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fluctua\u0163iile dispozi\u0163iei sadoveniene. Dup\u0103 Oameni din lun\u0103 (1923), scriitorul, scrut\u0103tor, \u00ee\u015fi \u00eencre\u0163e\u015fte fruntea \u00een \u0163ara de dincolo de negur\u0103 (1926). Se \u00eensenineaz\u0103 \u015fi se destinde \u00een Dumbrava minunat\u0103 (1926) sau Hanu-Ancu\u0163ei (1928). \u00ce\u015fi va recompune fizionomia grav\u0103 \u015fi-\u015fi va mobiliza for\u0163ele pentru dou\u0103 capodopere: Zodia Cancerului sau Vremea Duc\u0103i Vod\u0103 (1929) \u015fi Baltagul (1930). Nu-\u015fi va reprima apoi pl\u0103cerea de a parafraza legenda Genovevei de Brabant \u00een M\u0103ria Sa Puiul P\u0103durii (1931) sau de a scrie un roman istoric cu mai mici preten\u0163ii \u2013 Nunta Domni\u0163ei Ruxanda (1932). Dup\u0103 efortul din melodramaticul Loc unde nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic \u015fi din complexul roman Creanga de aur (ambele din 1933) se va bucura secret, cu un z\u00e2mbet interior imperceptibil, \u00een Nop\u0163ile de S\u00e2nziene (1934). Dup\u0103 primele volume din Fra\u0163ii Jderi (1935, 1936) \u015fi dup\u0103 Ochi de urs (1938), trebuia s\u0103 urmeze \u015fi amuzamentul din Divanul persian (1940) \u015fi Ostrovul lupilor (1941).
\nNu de pu\u0163ine ori, Sadoveanu se autoparodia stimulator: cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi\u2026 bune inten\u0163ii. Oameni din lun\u0103 ini\u0163iaz\u0103 o atitudine mai exigent\u0103 \u015fi mai obiectiv\u0103 (distant\u0103) fa\u0163\u0103 de sine, a prozatorului de o monotonie \u00een\u015fel\u0103toare. Solemnit\u0103\u0163ile \u015fi ceremoniile nu sunt la Sadoveanu \u00eentotdeauna serioase, mai sunt uneori \u015fi jucate, pun\u00e2nd \u00een valoare, \u00eentr-un mod subtil, un spirit ludic ascuns sub masca imperturbabilului rictus de spectator care n-ar \u015fti nimic despre farsa care tocmai se joac\u0103.
\nFalsa \u201eintrig\u0103 mitologic\u0103\u201c \u00een <\/strong>
\nNop\u0163ile de S\u00e2nziene<\/strong>
\nInterpretarea Nop\u0163ilor de S\u00e2nziene a virat ast\u0103zi exact \u00een sensul opus curentului obi\u015fnuit. \u201eScriitorul continu\u0103 a analiza\u201c \u2013 scrie G. C\u0103linescu \u00een Istorie…, c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine \u015fi sintagma citat\u0103 \u00een subtitlu \u2013 \u201econceptul unei Sci\u0163ii absolute, al unei Sci\u0163ii mai degrab\u0103 dec\u00e2t al unei Ge\u0163ii, fiindc\u0103 golul \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat de Moldova e o por\u0163iune din enormul gol asiat \u015fi fondul etnic plute\u015fte \u00een indetermina\u0163ie\u201c. Deci despre un roman din spe\u0163a Crengii de aur ar fi vorba \u00een cazul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din jurul p\u0103durii Borzei \u2013 dup\u0103 cum opineaz\u0103 autorul Scrinului negru.
\nC\u0103 Lupu Mavrocosti nu comunic\u0103 cu trecutul, cu ancestralul, acuz\u0103 C. St\u0103nescu, \u00eentr-un studiu din volumul Jurnal de lectur\u0103 (1978; v. Nop\u0163ile de alt\u0103dat\u0103, pp. 7-27), unde sunt demolate cu luciditate prejudec\u0103\u0163ile care denaturau un adev\u0103r. \u201e\u00cen Nop\u0163ile de S\u00e2nziene\u201c \u2013 observ\u0103 C. St\u0103nescu \u2013 \u201e\u00abmisterul\u00bb codrului este implantat, impus din afar\u0103, scriitorul juc\u00e2nd rolul unui adev\u0103rat strateg al \u00abmisterului\u00bb. Trebuie s\u0103 conchidem c\u0103 ipoteza intrigii mitologice nu se poate sus\u0163ine p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t dec\u00e2t consider\u00e2nd romanul ca fiind scris nu de Sadoveanu \u00eensu\u015fi ci de un personaj al s\u0103u \u015fi anume de Lupu Mavrocosti: c\u0103ci toat\u0103 aceast\u0103 latur\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u00abmitologic\u0103\u00bb, este versiunea prin\u0163ului nebun\u201c. Criticul polemizeaz\u0103 \u015fi cu versiunea lui
\nN. Manolescu: \u201eNop\u0163ile de S\u00e2nziene nu este o carte a Restaura\u0163iei, cu tipica tem\u0103 s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103 a p\u0103str\u0103rii unei lumi nealterate, a respingerii prezentului \u015fi progresului: cartea tocmai c\u0103 divulg\u0103 cu mult \u00abaparat\u00bb mitul p\u0103durii invincibile ca simbol al rezisten\u0163ei neclintite a colectivit\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale. Intriga este sociologic\u0103, mitul fiind \u00eentrerupt de o privire critic\u0103, adeseori sarcastic\u0103\u201c. \u015ei \u00eenc\u0103 un adaos: \u201eAr\u0103t\u00e2ndu-i lui Bernard chipul ironic al ostilit\u0103\u0163ii naturale, autorul merge \u015fi mai departe: pe m\u0103sur\u0103 ce ac\u0163iunea ia amploare se desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi un proces demitizant\u201c.
\nUnul dintre motivele pretins mitice importante ale romanului este acela al comorii str\u0103vechi pecenege pe care ar ad\u0103posti-o p\u0103durea Borzei. Iat\u0103 reluarea \u015fi dezvoltarea motivului de c\u0103tre Neculai Peceneaga, pe un ton grav, \u00een fa\u0163a posedatului Mavrocosti: \u201eDe la Duruitoare, eu am cercetat pe sub st\u00e2nci \u015fi c\u0103tr\u0103 asfin\u0163it, \u015fi c\u0103tr\u0103 r\u0103s\u0103rit. Tot fac cinci pa\u015fi \u015fi stau cu furcu\u0163a de alun \u00een dreptul inimii s\u0103 vedem dac\u0103 nu-mi d\u0103 semn. P\u00e2n\u0103 acum n-am g\u0103sit, dar mai am p\u00e2n\u0103 ce-oi c\u0103lca toate cotloanele p\u0103durii. Dup\u0103 cum spui \u015fi M\u0103ria-Ta \u015fi ai g\u0103sit \u015fi \u00een docomenturi, comoara aceea a unor voievozi din vechime numaidec\u00e2t trebuie s\u0103 se afle undeva. Dac\u0103 au avut ei aici st\u0103p\u00e2nire, apoi aici \u00een Borza au \u00eengropat-o \u015fi numaidec\u00e2t trebuie s-o fi a\u015fezat \u00een loc tare. Trebuie s\u0103 aib\u0103 numaidec\u00e2t \u015fi semn: ori izvor, ori st\u00e2nc\u0103 sigur\u0103 care ghionte\u015fte p\u0103m\u00e2ntul, ori un stejar \u00een care-i b\u0103tut un bour. Iar semnul cel mai bun, c\u00e2nd oi c\u0103lca deasupra cu piciorul are s\u0103 mi-l deie furcu\u0163a de alun. Atuncea, M\u0103ria-ta, vin \u015fi te \u00een\u015ftiin\u0163ez c\u0103 \u0163i-am g\u0103sit comoara\u201c (finele capitolului II). La soborul jivinelor, b\u0103tr\u00e2nul corb subliniaz\u0103 c\u0103 nu trebuie precupe\u0163it nici un efort p\u00e2n\u0103 ce se va g\u0103si locul comorii care \u00eei va acoperi prin\u0163ului deficitul financiar, pricinuit de pasiunea pentru aeronautic\u0103 \u015fi va salva astfel codrul Borzei de sub ap\u0103sarea contractului cu inginerul francez. Cu vicle\u015fug se pronun\u0163\u0103, despre acela\u015fi subiect, \u015farpele: \u201eDeci l\u0103sa\u0163i-l pe Peceneaga s\u0103 caute, p\u00e2n\u0103 ce, la vreme potrivit\u0103, \u00eei voi ar\u0103ta eu locul cel adev\u0103rat. Voi s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 acea comoar\u0103 este. Lupu Mavrocosti crede \u00een ea, c\u0103ci pentru credin\u0163\u0103 nu trebuie \u00een\u0163elepciune. Iar Kivi nu crede, pentru c\u0103 e mai \u00een\u0163eleapt\u0103 dec\u00e2t el\u201c. Aceast\u0103 din urm\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103 e de ajuns ca s\u0103 trezeasc\u0103 suspiciunea. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi dispari\u0163ia unor obiecte de pre\u0163, capabile s\u0103 fac\u0103 \u00eempreun\u0103 o comoar\u0103 improvizat\u0103, se poate spune c\u0103 cititorul este prevenit c\u00e2nd Peceneaga, asistat de Lupu Mavrocosti, caut\u0103 misterios semne care s\u0103 deconspire locul c\u0103utat. Unul dintre ele e dat \u015fi aici, ca \u015fi \u00een povestirea lui Zaharia f\u00e2nt\u00e2narul, de cump\u0103na care nu va vibra \u201ep\u00e2n\u0103 la 15 a lui M\u0103r\u0163i\u015for\u201c. E vorba din nou de un obiect radiestezic, frecvent \u00een recuzita sadovenian\u0103. Practicile oculte \u0163in de o mentalitate magic\u0103. \u201eFurcu\u0163a de alun\u201c e la loc de cinste \u00een zestrea p\u0103durarului al\u0103turi de o oglinjoar\u0103, sc\u0103p\u0103r\u0103tori \u015fi o c\u0103rticic\u0103 de rug\u0103ciuni, fiind un generator de autoritate. Demistificarea secretului vine, \u00een final, c\u00e2nd \u201ecomoara\u201c e g\u0103sit\u0103, s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 asupra r\u0103t\u0103cirii prin\u0163ului \u015fi a farsei ce i s-a jucat f\u0103r\u0103 ca mintea lui bolnav\u0103 s\u0103 poat\u0103 b\u0103nui: \u201edeschise palma dreapt\u0103 \u00eentre nasurile aplecate ale celor doi noi sosi\u0163i. Domnul Bernard \u00ee\u015fi cunoscu br\u0103\u0163ara \u015fi rubinul. Domni\u0163a v\u0103zu un topaz al ei disp\u0103rut din var\u0103. Bernard \u00ee\u015fi \u00eentindea degetele \u015fi voia s\u0103 vorbeasc\u0103. C-un gest furi\u015fat \u015fi repede, Kivi \u00eei cuprinse \u00een treac\u0103t m\u00e2na \u015fi i-o str\u00e2nse semnificativ. Inginerul t\u0103cu, \u00ee\u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103 fruntea \u015fi r\u0103mase izbit de ochiul ei tragic\u201c.
\nEchivalentul demoniz\u0103rii anecdotice din Hanu-Ancu\u0163ei este, \u00een Nop\u0163ile de S\u00e2nziene, demitizarea sau mitizarea de contrast, \u00een registru ironic, un proces contrar celui din Creanga de aur, al c\u0103rui nucleu e un mit de ad\u00e2ncime. \u00cen fond Peceneaga, pe aceast\u0103 latur\u0103 a scenariului mitic pe care \u00eel improvizeaz\u0103, face parte din aceea\u015fi categorie cu M\u0103gd\u0103lina, \u0163iganca de l\u00e2ng\u0103 domni\u0163a Catrina din Zodia Cancerului, care trage sforile \u00eent\u00e2lnirilor de dragoste, suger\u00e2nd c\u0103 le-ar \u015fti din c\u0103r\u0163i, bobi, prevestiri, farmece. O categorie din care am mai vorbit despre Ifrim zodierul \u015fi Zaharia f\u00e2nt\u00e2narul din Hanu-Ancu\u0163ei. Nici unul nu este personaj central, urzind din umbr\u0103, locul \u00een care cele dou\u0103 modalit\u0103\u0163i specific sadoveniene se \u00eent\u00e2lnesc: falsa mitizare sau mitizarea de circumstan\u0163\u0103 se ascunde \u00een forma demonismului improvizat. Sadoveanu parodiaz\u0103 discret temele sale predilecte \u00een autoreferen\u0163ialit\u0103\u0163i neb\u0103nuite.
\nDou\u0103 aspecte moderne ale prozei<\/strong>
\nSe pot identifica aspecte ale ironiei insinuate \u00een construc\u0163ia romanului. De pild\u0103 func\u0163ia poetic\u0103 a prologului unora dintre c\u0103r\u0163ile lui Sadoveanu are un statut aparte \u00een Nunta Domni\u0163ei Ruxanda. P\u00e2n\u0103 s\u0103 descind\u0103 povestirea \u00een vremea lui Vasile Lupu, primele patru capitole fac un fel de fandare \u00een prezent. \u00cen primul capitol \u201ese arat\u0103 \u00eenceputul m\u0103rturisirii unui t\u00e2n\u0103r care pare a tr\u0103i \u00een zilele noastre\u201c. Titlul celui de al treilea avertizeaz\u0103 \u201edespre r\u0103d\u0103cinile din alt veac ale povestitorului nostru\u201c. Abia dup\u0103 ce e trecut\u0103 poarta spre alt t\u0103r\u00e2m al pe\u015fterii de sub o cascad\u0103, se alunec\u0103 aproape imperceptibil spre timpul istoric al temei centrale. Acest exerci\u0163iu preg\u0103titor trebuia s\u0103 aib\u0103 un corespondent \u00een final. Sadoveanu \u00ee\u015fi trateaz\u0103 \u00eens\u0103 cu deta\u015fare artificiul, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai insiste propriu-zis asupra lui \u00een afara unui anun\u0163 din titlul capitolului ultim: \u201eBogd\u0103nu\u0163 Soroceanu m\u0103rturise\u015fte cum \u015fi-a \u00eendeplinit jur\u0103m\u00e2ntul vie\u0163ii lui; dup\u0103 aceea, ie\u015find din pe\u015fter\u0103, a reg\u0103sit pe unche\u015ful s\u0103u de odinioar\u0103\u201c. Con\u015ftiin\u0163a conven\u0163iei ia \u00een acest fel turnura modern\u0103 a reac\u0163iei polemice fa\u0163\u0103 de ea.
\nCu totul nou este \u00een Ostrovul lupilor accentul pe vocea f\u0103r\u0103 identitate a povestitorului. Sadoveanu \u00eencepe relatarea \u00een forma unor informa\u0163ii de ordin istoric, pe un ton neutru, pe care accept\u0103m c\u0103 le enun\u0163\u0103 autorul (cap. I. Dobroge, tu e\u015fti \u0163ara vechimii). Dar titlul capitolului imediat urm\u0103tor e menit s\u0103 contrarieze: \u201eSe pare c\u0103 pe povestitor l-ar fi chem\u00e2nd domnu Ioni\u0163\u0103\u201c. Indecizia se p\u0103streaz\u0103 de-a lungul \u00eentregii c\u0103r\u0163i, fiind sporit\u0103 de faptul c\u0103 cititorul nu-i afl\u0103 numele adev\u0103rat, care nu e acela anun\u0163at mai sus, dar nici altul, \u201edomnu Panaite\u201c, cu care mai este chemat, n\u0103sc\u00e2nd o confuzie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu avocatul pe care \u00eel \u00eenso\u0163ea. De\u015fi avem c\u00e2teva date asupra naratorului \u2013 e un bun v\u00e2n\u0103tor, trezind invidie pentru pu\u015fca lui cu lunet\u0103, e un bun ascult\u0103tor al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor istorisite (evident, ar putea fi autorul \u00eensu\u015fi, dar presupunerea nu are importan\u0163\u0103, intr\u0103 ca oricare alta \u00een sistemul de investiga\u0163ii al cititorului) \u2013 el este \u00eenv\u0103luit p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00eentr-un aer misterios cre\u00e2nd pe alocuri dificult\u0103\u0163i de identificare a celui care poveste\u015fte. Citit \u015fi foarte atent, cu acest scop \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, nedumeririle nu se risipesc \u00een leg\u0103tur\u0103 cu felul \u00een care se transmite rolul prim de la a\u015fa-zisul \u201edomnu Ioni\u0163\u0103\u201c, la avocatul Panaite sau Mehmet Caimacam. Confuzia aceasta este ea \u00eens\u0103\u015fi fertil\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t un alt schimb neanun\u0163at se produce din loc \u00een loc: \u00eentre o persoan\u0103 a treia a verbului \u015fi povestirea la persoana \u00eent\u00e2i. Alternan\u0163ele de acest fel anim\u0103 cartea, care de altfel are un subiect destul de auster. Explica\u0163ia unei denumiri toponimice, Moara lui Ali, despre via\u0163a \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile unui ho\u0163 dobrogean f\u0103r\u0103 complica\u0163ii amoroase, consum\u0103 \u015fi cea mai mare parte a volumului, care face parte din acele intermiten\u0163e ale crea\u0163iei sadoveniene \u00eensemnate de un deficit de pasionalitate, c\u0103ci \u00een afara firavei pove\u015fti de dragoste dintre noul Nastratin Hogea \u015fi soa\u0163a sa mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103, t\u0103t\u0103roaica Zebila nu pot fi invocate alte evenimente. E drept c\u0103 povestea adev\u0103rat\u0103 e aici a lui Mehmet Caimacam. Motivul principal al c\u0103r\u0163ii r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 cel justi\u0163iar. C\u0103ci Ali avea de pl\u0103tit ni\u015fte nedrept\u0103\u0163i s\u0103v\u00e2r\u015fite fa\u0163\u0103 de t\u00e2n\u0103rul r\u0103t\u0103citor care fusese (cele dou\u0103 monede de aur luate pe nedrept de poli\u0163aiul Negur\u0103, refuzul de a fi g\u0103zduit la o moschee, brutalitatea sergentului Murad \u00een armat\u0103). Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul lui Mehmet accentul nu e at\u00e2t pe tema \u00een\u0163elepciunii \u015fi nu are \u00een acest sens consisten\u0163a necesar\u0103 pentru a fi pus \u00een r\u00e2nd cu Kesarion Breb \u015fi ceilal\u0163i \u2013 c\u00e2t tot pe un motiv justi\u0163iar: condamnarea unui nevinovat, acuzat (\u00een virtutea unui conflict dintre cre\u015ftini \u015fi p\u0103g\u00e2ni) pentru moartea s\u00e2rbului Marcu, uciga\u015ful lui Ali, acela pe care \u00eel g\u0103zduise la moara lui, p\u00e2n\u0103 se oferise o sum\u0103 mare pentru prinderea ho\u0163ului. Astfel c\u0103 avem \u00een paralel dou\u0103 reac\u0163ii. Una violent activ\u0103 a unui t\u00e2n\u0103r, Ali nebunul, \u015fi alta reflexiv\u0103 a nastratinescului Mehmet Caimacam. Prin urmare, Ostrovul lupilor e de pus \u00een rela\u0163ie cu tema nedrept\u0103\u0163ii din povestirile, nuvelele sau romanele tinere\u0163ii scriitorului \u015fi numai pentru c\u00e2teva considerente nu at\u00e2t de puternic poate fi pus al\u0103turi de Creanga de aur sau Nop\u0163ile de S\u00e2nziene. Dup\u0103 cum numai un accent excesiv pe livresc, valabil, ca orice accent, numai pe o silab\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u015fi nu pentru fondul ei \u00eentreg, o poate plasa \u00eentre scrierea parabolic\u0103 din Creanga de aur \u015fi arta \u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultimele ei consecin\u0163e, literalitatea, decorativul, din Divanul persian (N. Manolescu, Utopia c\u0103r\u0163ii, pp. 221-227). Dac\u0103 nu putem ignora acest rafinament al livrescului (modelul lui Ali e Aladin, al lui Caimacam e Nastratin Hogea), nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 el se exercit\u0103 pe materia motivului justi\u0163iar, at\u00e2t de specific sadovenian. Re\u0163inem, cum spuneam, fluctua\u0163iile vocii naratorului, lipsit de identitate pe alocuri, din Ostrovul lupilor.
\nUn exerci\u0163iu pe tema falsei <\/strong>
\n\u00een\u0163elepciuni \u00een Divanul persian<\/strong>
\nSub o \u201eporunc\u0103 a t\u0103cerii\u201c, Ferid, fiul \u00eemp\u0103ratului Persiei, Kira, este ispitit de cea mai frumoas\u0103 dintre so\u0163iile tat\u0103lui, \u015fatun (\u201eDac\u0103 pofte\u015fti, sunt a ta. Dac\u0103 porunce\u015fti, b\u0103tr\u00e2nul nu va mai fi\u201c). Refuzat\u0103, \u015fatun va face s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 Ferid era gata de o nelegiuire. Acuzat de necinste, \u201ecump\u0103n\u0103 de moarte\u201c se arat\u0103 asupra vie\u0163ii sale. Un episod biblic nu se poate s\u0103-i fie str\u0103in acestei \u201epove\u015fti a Sindipii\u201c: Iosif (Facerea, cap. 39) fusese implicat \u00eentr-o situa\u0163ie identic\u0103. Coconul \u00eemp\u0103r\u0103tesc retras \u00een t\u0103cerea de \u015fapte zile, prescris\u0103 de Sindipa, este nevoit s\u0103 suporte \u00eenvinuirile. Divanul celor \u015fapte filosofi reu\u015fe\u015fte s\u0103-l fac\u0103 pe \u00eemp\u0103rat s\u0103 am\u00e2ne executarea pedepsei, scornind pove\u015fti cu pilde \u00een\u0163elepte pe tema \u201eMi\u015f\u0103liei Muierii\u201c. Alternan\u0163a insisten\u0163ei lui \u015eatun cu \u00eendemnurile filosofilor \u00eel pune pe Kira \u00een cump\u0103n\u0103, ritm\u00e2nd porunca de omor cu aceea de cru\u0163are, schimbat\u0103 de la o zi la alta. \u015eatun este \u00eenclinat\u0103, \u00een pragul zilei dezleg\u0103rii de jur\u0103m\u00e2ntul t\u0103cerii, s\u0103 renun\u0163e la \u201eb\u0103t\u0103lia pove\u015ftilor \u015fi pildelor\u201c: \u201ecei \u015fapte sfetnici s-ar ar\u0103tat mai vicleni dec\u00e2t mine; ceea ce dovede\u015fte c\u0103 sunt ni\u015fte minciuno\u015fi. C\u0103ci ei \u00eentruna spun c\u0103 muierea e mai viclean\u0103, iar adev\u0103rul este c\u0103 cel mai pref\u0103cut \u015fi mai \u015firet dobitoc al zidirii lui Dumnezeu tot filosoful r\u0103m\u00e2ne\u201c. Condamnarea femeii g\u0103se\u015fte consolare pentru ea: \u201edar s-a dovedit c\u0103 filosofii au de asemenea o alc\u0103tuire ce nu cunoa\u015fte libovul. Bl\u0103st\u0103ma\u0163i prin urmare s\u0103 fie \u00een vecii vecilor filosofii de c\u0103tre tagma muierilor!\u201c.
\n\u00cemp\u0103ratul e naivul prins, am\u0103git \u015fi h\u0103r\u0163uit de pove\u015fti. Pilda cea mai plin\u0103 de miez pare a lui Mitrida (cap. XV): un iscusit, care crezuse c\u0103 a adunat toate vicleniile femeilor, este \u00een\u015felat \u00eentr-un chip nou \u00een drumul s\u0103u spre Alexandria, unde voia s\u0103 depun\u0103 manuscrisul, purtat de \u015fapte m\u0103gari, despre \u201eme\u015fte\u015fugurile muiere\u015fti\u201c spre \u201ebinele semin\u0163iei b\u0103rb\u0103te\u015fti\u201c. Se opre\u015fte \u015fi arde toate sulurile zadarnice. Divanul persian este un divertisment pe tema falsei \u00een\u0163elepciuni \u2013 viclenia, a c\u0103rei singur\u0103 atitudine fidel\u0103 e sistematica \u00eendep\u0103rtare de adev\u0103r. Povestirile Divanului persian fac un joc voluptuos \u00eentre adev\u0103rul t\u0103inuit al \u00een\u0163elepciunii \u015fi reversul aparen\u0163ei \u00een\u015fel\u0103toare: \u015fapte \u00een\u0163elep\u0163i lupt\u0103 cu vicleanul \u201ecuget\u201c al instinctului feminin.
\nDar verva parodierii \u00eencheie numai prima parte a Divanului persian (cap. I-XV). A doua este a des\u0103v\u00e2r\u015firii spirituale a lui Ferid care se va retrage \u00een singur\u0103tate. Prima parte func\u0163ioneaz\u0103 ca un termen de opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de care se define\u015fte tema superiorit\u0103\u0163ii \u00een\u0163eleptului sihastru care va s\u0103 fie Ferid, smuls am\u0103r\u0103ciunilor puterii, \u201ec\u0103ut\u00e2nd tihna \u00een\u0163elepciunii, adic\u0103 libertatea\u201c. Renun\u0163\u0103 la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u015fi renun\u0163\u0103, ca \u015fi Kesarion Breb, la iubire. Ca \u015fi despre Creanga de aur, Sadoveanu ar fi putut spune despre Divanul persian c\u0103 este, \u00een definitiv, un roman de dragoste. Sindipa \u00ee\u015fi \u00eentreab\u0103 ucenicul: \u201eFerid, r\u0103spunde-mi (…) dac\u0103 n-a r\u0103mas \u00een tine otrava de dragoste a muierii. Coconul a suspinat a treia oar\u0103 \u015fi n-a dat r\u0103spuns\u201c. Iubirea \u00eei d\u0103 revela\u0163ia z\u0103d\u0103rniciei. Destinul s\u0103u urma s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 altfel: \u201eca s\u0103 fiu fericit cu adev\u0103rat, v\u0103d c\u0103 ar trebui s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een taina st\u00e2ncii: firea mea s\u0103 fie cristal \u015fi r\u0103sfr\u00e2ngeri; \u00eens\u0103 Dumnezeu ne-a dat sim\u0163ire, deci pricin\u0103 de suferin\u0163\u0103\u201c.
\n\u00cen prelucrarea pove\u015ftii orientale a Sindipii, Sadoveanu g\u0103sea \u00een \u015fatun o alt\u0103 Maria de la Amnia, \u00een Ferid, un alt Kesarion Breb. Cu deosebirea c\u0103 viclenia lui \u015fatun e un pretext parodic. Viclenia e agresiv\u0103, \u00een\u0163elepciunea defensiv\u0103; una e lipsit\u0103 de concentrare \u015fi nu poate fi restr\u00e2ns\u0103 la o formul\u0103, cealalt\u0103 opereaz\u0103 cu semne \u015fi n\u0103zuie\u015fte s\u0103 reduc\u0103 la unul singur adev\u0103rurile. Divanul persian e cartea \u00een care Sadoveanu are prilejul s\u0103-\u015fi \u00eenfrunte gravitatea, rescriind cu umor un episod din Creanga de aur.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"