{"id":23851,"date":"2015-07-12T14:54:55","date_gmt":"2015-07-12T12:54:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23851"},"modified":"2015-08-06T23:42:53","modified_gmt":"2015-08-06T21:42:53","slug":"sfinxul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfinxul\/","title":{"rendered":"Sfinxul"},"content":{"rendered":"

C\u0103t\u0103lin Pavel, Nicio clip\u0103 Portasar,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 312 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Romanul Nicio clip\u0103 Portasar este un intrus \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 recent\u0103. Aceast\u0103 proz\u0103 de tip fresc\u0103, cu tu\u015fe istorice \u00eengro\u015fate, aduce \u00een aten\u0163ie psihologia intimidant\u0103 a unei familii tarate. Lectura devine o prob\u0103 de anduran\u0163\u0103. Autorul alterneaz\u0103 ritmul mar\u015fului cu reprize trepidante de alergare pe distan\u0163\u0103 foarte scurt\u0103. \u00cen final, ra\u0163iunea cititorului iese ologit\u0103. Este \u015fi efectul subliminal provocat de con\u015ftiin\u0163a unui arheolog de profesie. C\u0103t\u0103lin Pavel recurge la instrumente variate, \u00eembr\u0103c\u00e2nd toga retorului \u015fi m\u0103nu\u015file descoperitorului de vestigii.<\/p>\n

Nicio clip\u0103 Portasar e o replic\u0103 digital\u0103 a ruinelor antice.
\nCu experien\u0163a de pe teren, C\u0103t\u0103lin Pavel preschimb\u0103 sapa-n condei \u015fi piatra-n c\u0103limar\u0103. El \u00ee\u015fi asum\u0103, \u00een laten\u0163\u0103, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea specific\u0103 actelor de cultur\u0103 \u2013 ubi sunt \u2013 ce s-a ales de arta maiestuoas\u0103? A\u015fadar, volumul se construie\u015fte contra v\u00e2ntului, accept\u00e2nd formula culturii ca am\u00e2nare a mor\u0163ii. Prozatorul aduce \u00een prim-plan disputa \u00eentre nemurire \u015fi re\u00eenviere, \u00eentre perpetuarea faimei (a numelui) \u015fi via\u0163a etern\u0103, cea care se ob\u0163ine accept\u00e2nd moartea.
\nPaternitate<\/strong>
\nIon Voinea, de 29 ani, veteran al b\u0103t\u0103liilor contra nazi\u015ftilor din Mun\u0163ii Tatra (1945), se \u00eendr\u0103goste\u015fte de Mnu\u015fka, o cehoaic\u0103 dezinhibat\u0103. Pasiunea lor d\u0103 na\u015ftere unei feti\u0163e, botezat\u0103 Lotte. Numai c\u0103 soldatul re\u00eentors \u00een Rom\u00e2nia imediat dup\u0103 capitularea Germaniei \u00ee\u015fi descoper\u0103 isprava abia \u00een 1959, c\u00e2nd, divor\u0163\u00e2nd cu har\u0163\u0103 de so\u0163ie, Otilia, \u015fi abandon\u00e2ndu-\u015fi copilul legitim, pe Aida (de patru ani), se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 revin\u0103 la prima dragoste. Voinea alearg\u0103 bezmetic, \u00ee\u015fi caut\u0103 un cuib, neav\u00e2nd un spa\u0163iu c\u0103ruia s\u0103-i spun\u0103 \u201ecas\u0103\u201c. \u00cei lipsesc r\u0103d\u0103cinile autentice. Pe durata confrunt\u0103rilor militare se lanseaz\u0103 \u00een diserta\u0163ii despre comuniunea cu Hristos \u015fi despre pomul vie\u0163ii. \u00cen Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi d\u0103 doctoratul \u00een fizic\u0103 nuclear\u0103 ca s\u0103-\u015fi compenseze ego-ul devalorizat. B\u0103rbatul umbl\u0103 dup\u0103 o ancor\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 va g\u0103si reazemul \u00een iubire.
\nMnu\u015fka \u015fi Otilia sunt pragmatice, deprinz\u00e2nd lec\u0163ia maternit\u0103\u0163ii. I-au \u00eenv\u0103\u0163at constr\u00e2ngerile, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd t\u0103rie de caracter \u015fi agresivitate. Cele dou\u0103 sunt virilizate de combustibilul de\u015fertat din incon\u015ftien\u0163\u0103 de amant. Ambele se poart\u0103 ca ni\u015fte mame vitrege \u015fi pentru copi-lul n\u0103scut, \u015fi pentru tat\u0103l acestuia, erij\u00e2ndu-se \u00een \u201era\u0163iunea\u201c care \u00eendeamn\u0103 bra\u0163ul s\u0103 loveasc\u0103 dac\u0103 regulile c\u0103minului sunt \u00eenc\u0103lcate. M\u0103surile radicale, impuse de am\u00e2ndou\u0103, st\u00e2rnesc \u00een mintea agentului \u015fi \u00een cea a pacientului sentimente de vinov\u0103\u0163ie, de ru\u015fine, de panic\u0103 \u015fi tendin\u0163e paranoice. Voinea pic\u0103 testul de paternitate, e\u015fu\u00e2nd \u00een rela\u0163ii de codependen\u0163\u0103. El nu este culpabil c\u0103 nimeni nu l-a educat cum s\u0103 fie un tat\u0103 eficient. R\u0103m\u00e2ne totu\u015fi responsabil pentru faptul c\u0103 nu s-a g\u00e2ndit la consecin\u0163ele gesturilor procreatoare: \u201eMnu\u015fka, dup\u0103 ce o cert\u0103 pe Lotte pentru c\u0103 \u00eent\u00e2rziase, explic\u00e2ndu-i c\u00e2t de \u00eengrijorat\u0103 fusese \u00een ora aia, cum \u00ee\u015fi \u00eenchipuise tot ce era mai r\u0103u etc., \u00eei zise lui Voinea s\u0103 o pedepseasc\u0103 aspru. Voinea nu avea nici cea mai vag\u0103 idee ce vroia ea s\u0103 spun\u0103, \u015fi atunci ea \u00eei ar\u0103tase o curea \u0163eap\u0103n\u0103, un fel de centiron, cu care urma s-o bat\u0103 la fund pe fat\u0103. Mai t\u00e2rziu Voinea se \u00eentrebase dac\u0103 nu cumva n-ar fi trebuit s\u0103 fie mai cooperant, \u00een fond nu vrusese oare Mnu\u015fka s\u0103 \u00eei \u00eencredin\u0163eze, de prob\u0103, meseria de tat\u0103, care includea \u015fi acele nepl\u0103cute b\u0103t\u0103i, c\u0103 doar nu era s-o bat\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi cu cureaua! Dac\u0103 ei aveau un viitor \u00eempreun\u0103, nu trebuia Voinea s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 administreze o corec\u0163ie zdrav\u0103n\u0103, nu doar s\u0103 pupe copilul \u015fi ia cadouri ca s\u0103-i cer\u015feasc\u0103 dragostea?\u201c (pp. 295-296).
\nCa atare, pentru un scurt interval, el b\u00e2z\u00e2ie de la o partener\u0103 la alta, f\u0103r\u0103 a primi tratamentul necesar. Voinea se zbate \u00eentr-un cerc vicios. Predispozi\u0163iile afective \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 aleag\u0103 femei brutale, n\u0103b\u0103d\u0103ioase, zv\u0103p\u0103iate \u2013 lipitori ca Ra\u015felica Nachmansohn din Craii de Curtea Veche. Voinea e incapabil s\u0103 ia singur o hot\u0103r\u00e2re. C\u00e2nd \u00ee\u015fi probeaz\u0103 echilibrul emo\u0163ional se \u00eendoie\u015fte de normalitatea situa\u0163iei, confund\u00e2nd dragostea \u00een cuplu cu acceptarea dresajului, lu\u00e2nd asupra lui gre\u015felile mamelor, flagel\u00e2ndu-se, din trufie, din perfec\u0163ionism, din spirit excesiv de autocritic\u0103 \u015fi din eroism prost \u00een\u0163eles, c\u0103 nu izbute\u015fte s\u0103 r\u0103spund\u0103 mai iute la m\u00e2nia Otiliei sau a Mnu\u015fk\u0103i.
\nDup\u0103 corigen\u0163a sanc\u0163ionat\u0103 de cehoaic\u0103, veteranul de r\u0103zboi face st\u00e2nga \u00eemprejur, ad\u0103postindu-se la nevasta de care se desp\u0103r\u0163ise \u00een mod legal, continu\u00e2nd s\u0103-\u015fi scoat\u0103 ochii p\u00e2n\u0103 la moartea acesteia. Pu\u0163in mai t\u00e2rziu, v\u0103duv \u015fi cu fiica atras\u0103 de Kub, prietenul drag din luptele cu Germania, Voinea se treze\u015fte plocon cu Lucas, nepotul s\u0103u, b\u0103iatul lui Lotte, care decedase \u00een cursul na\u015fterii. Pruncul ilustreaz\u0103 din nou blestemul leg\u0103turilor boln\u0103vicioase. Pe numele s\u0103u real Matei Marcu Luca Ioan, el nu este solul Evangheliei, confirmarea salv\u0103rii, ci aminte\u015fte de tradi\u0163ia picturii murale din bisericile ortodoxe. \u015etim \u015fi de la Arghezi (Flori de mucigai) c\u0103 Luca, Marcu \u015fi Ioan sunt reprezenta\u0163i ca taur, ca vultur \u015fi respectiv ca leu. Al patrulea, Marcu, primul \u00een ordinea a\u015fez\u0103rii \u00een Biblie, are drept corespondent un \u00eenger. Or, se cunoa\u015fte c\u0103 \u00eengerii sunt asexua\u0163i. Mai avem \u00een vedere un detaliu demonic. Din at\u00e2ta \u00eemperechere \u015fi \u00eempreunare, din trunchi de taur, din labe de leu, din gheare de vultur \u015fi din chip efeminat a ie\u015fit sfinxul, figura tetramorf\u0103 perfect\u0103 din alchimie. Portasarul se na\u015fte \u00een mintea lui Lucas, cel diagnosticat cu autism. Mintea cretinului \u00ee\u015fi dezv\u0103luie fa\u0163a ascuns\u0103, ezoteric\u0103 \u015fi maladiv-seduc\u0103toare. Lucas \u00eentruchipeaz\u0103 Turnul Babel, amestecul graiurilor pe care niciun adult, inhibat de interlocutor, nu le va \u00een\u0163elege.
\nArheologie<\/strong>
\nScriitorul gloseaz\u0103 pe tema lumilor recurente. Iese la suprafa\u0163\u0103 cadrul recognoscibil: destinul unui clan \u00eentre 1945 \u015fi 1988, cu pu\u0163in \u00eenainte de capitularea Germaniei \u015fi p\u00e2n\u0103 la executarea lui Nicolae Ceau\u015fescu. Punerea \u00een scen\u0103 denot\u0103 preferin\u0163e culturale, tabieturi, ciocniri \u00eentre mentalit\u0103\u0163i, trucuri de supravie\u0163uire cotidian\u0103, constr\u00e2ngeri intelectuale \u015fi tabuuri (sexuale \u015fi religioase). Alipirea dezordonat\u0103 a secven\u0163elor temporale capteaz\u0103 bruiajul instalat odat\u0103 cu R\u0103zboiul Rece. Totul se deruleaz\u0103 anapoda. Contextul epocii \u015fi cele personale sunt vrai\u015fte. Se petrece astfel un proces greu perceptibil. Lucrurile ira\u0163ionale au o noim\u0103, pentru c\u0103 deasupra se plimb\u0103 un duh, o con\u015ftiin\u0163\u0103 care \u015ftie c\u0103 umanul \u2013 adic\u0103 firescul \u2013 nu a fost alungat definitiv.
\n\u00cen fa\u0163a mor\u0163ii lui Voinea, Lucas reac\u0163ioneaz\u0103 \u00eent\u00e2i geometric, imperturbabil, inert, dialog\u00e2nd cu limbajele simbolice. Apoi fuge de corpul inert, dar \u015fi cu g\u00e2nd de salvare grabnic\u0103 (proprie sau a muribundului?), neput\u00e2nd s\u0103 articuleze sunete. Acest copil perpetuu, programat genetic s\u0103 nu se maturizeze, este un personaj enigmatic, pacoste \u00een familie, dar \u015fi fiin\u0163\u0103 pl\u0103m\u0103dit\u0103 din s\u00e2ngele zbenguit al bunicului s\u0103u. Lucas se raporteaz\u0103, cu aceea\u015fi ferocitate, la universul rece al matematicii, fiind abstras din contingent, \u015fi la dinamica emo\u0163ional\u0103 a informa\u0163iei umaniste (Ammianus Marcellinus, Res gestae): \u201eB\u0103tr\u00e2nul c\u0103zuse \u00een timp ce Lucas desena cercuri cu m\u00e2na liber\u0103, fiecare \u00een parte aproape perfect, \u015fi apoi r\u0103m\u0103sese acolo cu fa\u0163a \u00een jos, iar Lucas fusese at\u00e2t de stingherit de asta \u00eenc\u00e2t trebuise s\u0103 se duc\u0103 la baie unde se ghemuise \u00een cad\u0103. Cum la \u00eentoarcere Voinea era \u00een acela\u015fi loc, Lucas se retr\u0103sese \u00een camera lui \u015fi mai desenase ni\u015fte cercuri c\u00e2t putea de repede. Mai t\u00e2rziu, \u00ee\u015fi luase cartea cu el ca s\u0103 nu uite ce avea de spus \u015fi ie\u015fise pe str\u0103zi, s\u0103 caute ajutor. Femeia ap\u0103ruse \u00eencheindu-\u015fi repede nasturii la rochie. A adormit. Acum Lucas trebuia s\u0103 vorbeasc\u0103, deoarece \u00ee\u015fi f\u0103cuse acel semn \u015fi trebuia s\u0103 nu uite s\u0103 \u00eei spun\u0103 femeii despre Voinea, cum st\u0103tea acolo jos f\u0103r\u0103 s\u0103 zic\u0103 nimic, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenmul\u0163easc\u0103 sau s\u0103 \u00eempart\u0103 numere\u201c (p. 28-29). Personajul lui C\u0103t\u0103lin Pavel este sublim, deoarece este \u015fi atroce, \u015fi grandios. Lui i se pune \u00een c\u00e2rc\u0103 ultima dorin\u0163\u0103 a bunicului, care, ca orice b\u0103tr\u00e2n, \u015fi-ar fi dorit ca o rud\u0103 s\u0103-i aduc\u0103 pe patul de moarte o can\u0103 cu ap\u0103.
\nAutorul coase un fir transparent, care nu se \u00eennoad\u0103 nic\u0103ieri. Portasar-ul din titlu este de dou\u0103 ori o utopie. Pe de o parte, se leag\u0103 de Hesperia, de Hiperboreea sau de Thule. Pe de alt\u0103 parte, reprezent\u00e2nd un complex arheologic din zona Mun\u0163ilor Ararat, se apropie, mai degrab\u0103, de megalitul Stonehenge din Anglia. Ar fi de ad\u0103ugat \u015fi un detaliu de limbaj. C\u0103t\u0103lin Pavel r\u0103stoarn\u0103 formula \u201eforever someone\/ something\u201c (cu sensul de permanen\u0163\u0103 a condi\u0163iei eroice\/ rezistente), semnal\u00e2nd iluzoriul statorniciei \u015fi, totodat\u0103, realismul \u00eend\u0103r\u0103tniciei unei asemenea pozi\u0163ii. A jura pe conservarea iner\u0163iei pozitive este un cli\u015feu ineficient. \u00cen schimb, a accepta c\u0103 omul nu are capacitatea de a gestiona\u00a0 incontrolabilul (\u201enicio clip\u0103\u201c) cap\u0103t\u0103 for\u0163\u0103 de propagare mai \u00eentins\u0103.
\nSe pot emite numeroase ipoteze cu privire la alegerea titlului. M-a\u015f limita s\u0103 subliniez fuziunea \u00eentre sacru \u015fi profan. \u00cen aceast\u0103 regiune din Armenia s-a oprit arca lui Noe, dup\u0103 diluviul universal, iar Dumnezeu a stabilit leg\u0103m\u00e2ntul cu naufragia\u0163ii c\u0103 nu va mai trimite urgii planetare. Portasar este monumentul \u015fi morm\u00e2ntul acelei \u00eent\u00e2lniri, glorificarea vie\u0163ii \u015fi pl\u00e2ngerea celor disp\u0103ru\u0163i. Dubla raportare la civiliza\u0163ie este specific\u0103 arheologilor. Piramidele, Colosul din Rhodos, Templul zei\u0163ei Artemis din Efes \u015fi Gr\u0103dinile suspendate ale Semiramidei erau mausolee. Acestea gr\u0103iau despre prezen\u0163a continu\u0103 a celor absen\u0163i, a\u015fa cum m\u0103rturisesc pietrele funerare sau sicriele c\u0103 defunc\u0163ii sunt doar adormi\u0163i.
\nNicio clip\u0103 Portasar este un roman unde artizanatul delicat \u00eenseamn\u0103, deopotriv\u0103, cur\u0103\u0163irea prafului de pe statuetele intacte \u015fi reconstituirea buc\u0103\u0163ilor \u00eempr\u0103\u015ftiate. C\u0103t\u0103lin Pavel \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 cel mai bine lucrurile pe care le-a v\u0103zut, pentru c\u0103 restaurarea nu duce la plagiat, ci la originalitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103t\u0103lin Pavel, Nicio clip\u0103 Portasar, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 312 p. Romanul Nicio clip\u0103 Portasar este un intrus \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 recent\u0103. Aceast\u0103 proz\u0103 de tip fresc\u0103, cu tu\u015fe istorice \u00eengro\u015fate, aduce \u00een aten\u0163ie psihologia intimidant\u0103 a unei familii tarate. Lectura devine o prob\u0103 de anduran\u0163\u0103. Autorul alterneaz\u0103 ritmul mar\u015fului cu reprize trepidante de… Cite\u0219te mai mult »Sfinxul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14663,14664],"class_list":["post-23851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-catalin-pavel","tag-nicio-clipa-portasar"],"views":1026,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23851"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24033,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23851\/revisions\/24033"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}