Dintre scriitorii b\u0103c\u0103uani afirma\u0163i \u00een ultima jum\u0103tate de secol, \u00een primul r\u00e2nd cei din cercul constituit \u00een jurul revistei Ateneu, serie nou\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een anii \u201960, nici unul, poate cu excep\u0163ia lui Ovidiu Genaru, nu mi se pare mai ata\u015fat de urbea lui Bacovia ca istoricul culturii, criticul \u015fi eseistul Constantin C\u0103lin. Cobor\u00e2t \u00een t\u00e2rgul Bac\u0103ului din Nordul de veche \u015fi nobil\u0103 spiritualitate al Bucovinei, unde s-a n\u0103scut acum 75 de ani \u2013 aniversare ce \u00eemi prilejuie\u015fte aceste rememor\u0103ri \u2013, trecut printr-un auster liceu militar, eminent absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, Constantin C\u0103lin s-a dedicat \u00een primul r\u00e2nd studiului biografiei \u015fi operei celui mult\u0103 vreme \u201eadormit pe c\u0103r\u0163i \u00eentr-o provincie pustie\u201c. La propriu \u015fi la figurat. Fapt esen\u0163ial, criticul a \u00een\u0163eles c\u0103 pentru a p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncurile nu oricui accesibile ale liricii marelui poet \u015fi ale bacovianismului, a\u015fa cum postula Perpessicius, este imperios necesar s\u0103 cercetezi \u015fi chiar se retr\u0103ie\u015fti pe cont propriu istoria atestat\u0103 documentar sau de alte felurite m\u0103rturii, nu pu\u0163ine vii \u015fi inedite, a locului \u015fi lumii \u00een care s-a format \u015fi a scris Bacovia, s\u0103 descifrezi mecanismul psiho-social ce a \u00eenr\u00e2urit, \u00een fond, opera celui care a influen\u0163at puternic evolu\u0163ia poeziei rom\u00e2ne\u015fti a secolului XX. Dup\u0103 ce a fost receptat mai \u00eent\u00e2i de poe\u0163i ca Eugen Jebeleanu, A.E. Baconsky, Ion Caraion sau Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, dup\u0103 unele studii \u015fi eseuri de referin\u0163\u0103 ale mai multor critici, Bacovia \u015fi-a aflat \u00een Constantin C\u0103lin biograful \u015fi exegetul cel mai devotat \u015fi cel mai aplicat. Profesor de literatur\u0103, autor de eseuri, diarist, jurnalist, conduc\u0103tor de gazete \u00een diverse perioade, criticul este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne \u00eenainte de toate biograful, analistul \u015fi comentatorul care ni l-a revelat la adev\u0103ratele dimensiuni pe Bacovia, omul \u015fi poetul. Au fost, sunt \u015fi vor mai fi desigur destui critici \u015fi istorici literari autori de c\u0103r\u0163i importante, unele fundamentale, dar foarte pu\u0163ini au \u00een bibliografia lor sinteze care aproape epuizeaz\u0103 o tem\u0103, un subiect, un fenomen \u015fi se \u00eenscriu ca repere de neclintit \u015fi de neocolit \u00een istoria literar\u0103. Altfel spus, sunt rari criticii \u015fi istoricii literari care pot aspira la ceea ce C\u0103linescu preconiza a fi \u201efapta v\u0103zut\u0103 din viitor\u201c. Constantin C\u0103lin, prezen\u0163\u0103 discret\u0103 \u00een via\u0163a literar\u0103, dar pregnant\u0103 \u00een via\u0163a literaturii, este unul dintre ace\u015ftia.
\nTrei masive volume, \u00eensum\u00e2nd peste 1.500 de pagini, compun opera sa de biograf \u015fi exeget al lui Bacovia. Primele dou\u0103 alc\u0103tuiesc ceea ce el a numit semnificativ Dosarul Bacovia, privind omul, epoca \u015fi, respectiv, opera, al treilea fiind cel intitulat \u00cen jurul lui Bacovia. Glose \u015fi Jurnal. Ele se citesc ca ni\u015fte nara\u0163iuni critice cu mai multe niveluri \u015fi cu numeroase personaje. Descriere, portret, evocare, document, m\u0103rturie inedit\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, analiz\u0103 \u015fi chiar psihanaliz\u0103, toate concur\u0103 la refacerea traiectoriei destinului unui mare poet al secolului trecut, pe fundalul unei istorii nu o dat\u0103 ostile. M\u0103rturiseam la data apari\u0163iei volumului \u00eent\u00e2i al Dosarului Bacovia c\u0103 nu l-a\u015f fi b\u0103nuit pe Constantin C\u0103lin de at\u00e2t elan epic. Descriind urbea lui Bacovia a\u015fa cum ar\u0103ta ea la finele veacului XIX \u015fi \u00een primele decenii ale secolului XX, criticul contureaz\u0103 cu o pan\u0103 pe c\u00e2t de sigur\u0103, pe at\u00e2t de inspirat\u0103, tabloul t\u00e2rgurilor de provincie din Moldova de odinioar\u0103 cu a lor dominant\u0103 culoare cenu\u015fie. De altfel, una dintre temele Dosarului Bacovia, tratat\u0103 direct sau implicit, este tema provinciei. Mai \u00eent\u00e2i, istoricul culturii ia \u00een discu\u0163ie ideea de provincie, v\u0103zut\u0103 diacronic, care \u201es-a modificat de c\u00e2teva ori\u201c. \u00cendeosebi \u00een perspectiva Marii Uniri, c\u00e2nd \u201er\u0103spunderile morale \u015fi materiale pe care \u00abcentrul\u00bb, capitala politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a \u0163\u0103rii, le are nu numai fa\u0163\u0103 de provinciile rom\u00e2ne\u015fti din afara hotarelor, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de \u00abprovinciile\u00bb aflate \u00een interiorul lor\u201c, dar, cum era firesc, \u00eendeosebi dup\u0103 1918. Din p\u0103cate, Marea Unire s-a produs \u00eens\u0103 \u201e\u00eenainte ca problemele politice, economice \u015fi sociale (\u00eentre ele, cea mai grav\u0103 a\u015fa numita \u00abcestiune \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u00bb) s\u0103 fi fost rezolvate\u201c. \u00cenc\u00e2t, dup\u0103 euforia Marii Uniri \u2013 \u201eprind s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 inegalit\u0103\u0163ile, diferen\u0163ele de nivel, sub raportul dezvolt\u0103rii, \u00eentre provincie \u015fi centru\u201c. Inegalit\u0103\u0163ile \u015fi diferen\u0163ele de dezvoltare economic\u0103 \u2013 nu \u015fi cultural\u0103, dup\u0103 opinia mea \u2013 aveau s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u015fi \u00een anumite privin\u0163e s\u0103 se accentueze. Nici nu se putea s\u0103 nu se tr\u0103iasc\u0103 (\u015fi s\u0103 nu se g\u00e2ndeasc\u0103) provincial \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u201e\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103\u201c, a\u015f spune programatic, \u00een capital\u0103 \u015fi provincie. \u0162\u0103rile europene importante: Anglia, Rusia, Germania, Italia, dar nu numai acestea, au o multitudine de centre, sau, dac\u0103 vrem, capitale. Ba, uneori, capitala politico-administrativ\u0103 este mai pu\u0163in important\u0103 \u015fi mai pu\u0163in r\u00e2vnit\u0103 dec\u00e2t alte centre ale \u0163\u0103rii: Milano, Floren\u0163a sau Torino fa\u0163\u0103 de Roma, M\u00fcnchen fa\u0163\u0103 de Berlin, Sankt-Petersburgul fa\u0163\u0103 de Moscova etc. Constantin C\u0103lin define\u015fte provincialismul ca fiind \u201eo stare neprielnic\u0103 moderniz\u0103rii\u201c, ceea ce se vede \u201e\u00een reac\u0163ia oamenilor\u201c, \u00een preocuparea lor pentru lucrurile derizorii, \u00een mizele mici, \u201e\u00een complexul de inferioritate\u201c, dar \u015fi \u201e\u00een lipsa spiritului critic \u015fi scurtimea memoriei culturale, \u00een degradarea \u00absc\u0103rii de valori\u00bb\u201c. Ceea ce, a\u015f ad\u0103uga, e cu at\u00e2t mai contraproductiv cu c\u00e2t, la noi, capitala \u00eens\u0103\u015fi este, din mai multe puncte de vedere, profund provincial\u0103. Bac\u0103ul, tenebrosul t\u00e2rg din vremea lui Bacovia, pare, totu\u015fi, s\u0103-i fi convenit poetului, ba chiar s\u0103 i se fi potrivit. Oricum, scrie Constantin C\u0103lin, \u201eca orice sceptic, Bacovia are \u00een\u0163elepciunea de a nu protesta \u00eempotriva sor\u0163ii\u201c. Mai mult \u2013 \u201eAceast\u0103 lips\u0103 de preten\u0163ii \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un observator cu vederi juste, care, formulate \u00een modul cel mai simplu, devin memorabile. Sensul lor e antiprovincial\u201c. Dar antiprovincial\u0103 este, desigur, mai ales opera sa.
\nCartea a doua a Dosarului Bacovia este consacrat\u0103 universului poetic bacovian. De un interes deosebit sunt considera\u0163iile lui Constantin C\u0103lin privind domeniile multiple la care trimite lirica lui Bacovia. Diversitatea acestora poate p\u0103rea paradoxal\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t criticul \u00eensu\u015fi constat\u0103: \u201eBacovia reprezint\u0103 cazul unui mare poet f\u0103r\u0103 imagina\u0163ie. \u00cen aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie, de spa\u0163iile familiare, de mi\u015fc\u0103rile \u015fi g\u00e2ndurile obi\u015fnuite\u201c. Dat\u0103 fiind amintita diversitate, criticul face atente \u015fi, a\u015f spune, pasionante incursiuni \u015fi \u00een alte teritorii dec\u00e2t cele ale istoriei literare. Apropo de istoria literar\u0103, afl\u0103m din aceast\u0103 biografie a operei, de 650 de pagini, c\u0103 \u00een intervalul 1899, c\u00e2nd debuteaz\u0103 Bacovia, la Literatorul, \u015fi 1916, c\u00e2nd \u00eei apare primul volum \u2013 Plumb, \u00een Rom\u00e2nia nu erau mai mult de 300 de poe\u0163i.(Ast\u0103zi avem mii \u015fi mii, numai \u00een Uniunea Scriitorilor sunt, cred, peste 1.500). C\u00e2t prive\u015fte titlul volumului Plumb, Constantin C\u0103lin crede c\u0103 s-a dovedit a fi norocos; el \u201ea contribuit la individualizarea unei cariere literare\u201c.
\nIncitante sunt observa\u0163iile \u015fi evoc\u0103rile lui Constantin C\u0103lin despre mahala, un spa\u0163iu ce face parte din geografia bacovian\u0103, sau cele referitoare la \u201epersonajul\u201c Bacovia, care, scrie memorabil criticul, \u201esufer\u0103 \u00eencontinuu de proasta \u00eentrebuin\u0163are a propriei vie\u0163i\u201c. Analiza este extins\u0103 \u015fi lui Constantin C\u0103lin \u00eei reu\u015fesc admirabile microeseuri despre anotimpuri, faun\u0103, flor\u0103, tropisme, materii. Un capitol le este rezervat tropismelor: Pustiul, Solitudinea, Melancolia (Bacovia situ\u00e2ndu-se aici \u00een tradi\u0163ia lui Eminescu \u015fi a lui Baudelaire), T\u0103cerea, Angoasa, Plictiseala, Nevroza, Visul, Anarhismul (Bacovia fiind un \u201eanarhist \u00een domeniul esteticii\u201c, dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m crezare m\u0103rturisirilor pe care i le face lui I. Valerian).
\nDevenit \u201eo legend\u0103\u201c la finele anilor \u201930, distins cu Premiul Na\u0163ional de Poezie, \u00een 1934, peste un deceniu tip\u0103rindu-i-se \u201eedi\u0163ia definitiv\u0103\u201c de Opere, Bacovia este, totu\u015fi, \u00een publicistica rom\u00e2neasc\u0103, un marginal, un cvasinecunoscut. Constantin C\u0103lin num\u0103r\u0103 doar opt interviuri cu marele poet. \u00cen astfel de condi\u0163ii, cine i-ar fi putut prevedea lui Bacovia o posteritate at\u00e2t de spectaculoas\u0103, ca s\u0103 preiau epitetul pe care \u00eel folosesc Mircea Iorgulescu \u015fi Ion Pop?! Nu pu\u0163ine dintre reflec\u0163iile lui Constantin C\u0103lin sunt de natur\u0103 s\u0103 explice acest fenomen ce s-a produs \u00een con\u015ftiin\u0163a literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Criticul crede c\u0103 \u201esecretul artei sale nu st\u0103 \u00een \u00abfiguri\u00bb, combina\u0163ii, ci, oric\u00e2t de simplu ar p\u0103rea, \u00een cuv\u00e2nt, \u00abcuv\u00e2ntul greu\u00bb… cu polisemie latent\u0103, egal sau mai greu dec\u00e2t frazele, paragrafele sau paginile altora. El justific\u0103 economia scrisului s\u0103u \u015fi abunden\u0163a comentariilor pe care le provoac\u0103. Cine se \u00eendoie\u015fte, s\u0103 reciteasc\u0103 versuri ca: \u00abNinge secular, t\u0103cere, pare a fi bine…\u00bb, \u00abO, cum omul a devenit concret…\u00bb , \u00abDorm volumele savante-n \u00eenghe\u0163atele vitrine\u00bb etc. \u00cencerce apoi s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 pe \u00absecular\u00bb, \u00abconcret\u00bb, \u00absavante\u00bb \u015fi va observa imediat efectul\u201c. C\u00e2nd identific\u0103 \u00eens\u0103 elementele ce \u0163in de ceea ce nume\u015fte \u201eexpresivitatea retro la Bacovia\u201c, Constantin C\u0103lin atrage, \u00een fond, aten\u0163ia asupra dat\u0103rii limbajului bacovian \u015fi, implicit, ne strecoar\u0103 \u00een suflet o \u00eendoial\u0103 fa\u0163\u0103 de evolu\u0163ia posterit\u0103\u0163ii \u201espectaculoase\u201c a poetului: \u201eNoi continu\u0103m s\u0103 investim nu numai intelectual, ci \u015fi sentimental \u00een Bacovia. Suntem, poate, ultimii care mai \u00een\u0163elegem ce spun versuri ca: \u00abTrist cu-o pan\u0103 m\u0103tur vatra, solitar…\u00bb, \u00ab\u015ei-acum c\u00e2nd geamuri triste se aprind\u00bb, \u00abBate gol, \u00een poloboace, butn\u0103ria\u00bb, \u00abTabla tuburilor sun\u0103 aiurarea tuturor…\u00bb \u015fi vibr\u0103m c\u00e2nd le citim\u201c.
\nCum va fi receptat \u201ecel mai dens dintre poe\u0163ii rom\u00e2ni\u201c, cum \u00eel caracterizeaz\u0103 Constantin C\u0103lin!? Cel despre care Ileana M\u0103l\u0103ncioiu afirm\u0103 c\u0103 este poezia \u00eens\u0103\u015fi? Greu de prev\u0103zut. Fapt este c\u0103 \u2013 a\u015fa cum observ\u0103 exegetul s\u0103u cel mai autorizat \u2013 Bacovia \u201ea devenit, nu de azi de ieri, o referin\u0163\u0103: \u00abPlou\u0103 ca-n Bacovia\u00bb; \u00abNinge ca-n Bacovia\u00bb; \u00abE trist \u015fi pustiu ca-n Bacovia\u00bb etc.\u201c Cosmosul, sufletul nostru au \u015fi o dimensiune bacovian\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dintre scriitorii b\u0103c\u0103uani afirma\u0163i \u00een ultima jum\u0103tate de secol, \u00een primul r\u00e2nd cei din cercul constituit \u00een jurul revistei Ateneu, serie nou\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een anii \u201960, nici unul, poate cu excep\u0163ia lui Ovidiu Genaru, nu mi se pare mai ata\u015fat de urbea lui Bacovia ca istoricul culturii, criticul \u015fi eseistul Constantin C\u0103lin. Cobor\u00e2t \u00een t\u00e2rgul… Cite\u0219te mai mult »Constantin C\u0103lin \u2013 discre\u0163ia faptei durabile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7095,14662],"class_list":["post-23849","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-calin","tag-dosarul-bacovia"],"views":1423,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23850,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23849\/revisions\/23850"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}