{"id":23839,"date":"2015-07-12T14:35:08","date_gmt":"2015-07-12T12:35:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23839"},"modified":"2015-07-12T14:35:19","modified_gmt":"2015-07-12T12:35:19","slug":"tat-twam-asi-demone","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tat-twam-asi-demone\/","title":{"rendered":"Tat Twam Asi, demone!"},"content":{"rendered":"

Robert Louis Stevenson, Straniul caz al doctorului Jekyll \u015fi al domnului Hyde<\/em>, traducere de Carmen Chirculescu,\u00a0 prefa\u0163\u0103 de Ion Hobana, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 2004<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eToate f\u0103pturile omene\u015fti pe care le \u00eent\u00e2lnim sunt pl\u0103m\u0103dite din bine \u015fi r\u0103u, pe c\u00e2nd Edward Hyde, singurul dintre oameni, era r\u0103ul pur.\u201c <Edward Hyde, alone in the ranks of mankind, was pure evil> (JH130). Umanitatea este caracterizat\u0103 de pendularea \u00eentre bine \u015fi r\u0103u: o oarecare modera\u0163ie moral\u0103 este caracteristic\u0103 speciei noastre, care se fere\u015fte spontan de absolutizarea at\u00e2t a binelui c\u00e2t \u015fi a r\u0103ului. Hyde este un antierou, care \u0163ine de imposibila \u2013 din perspectiv\u0103 strict uman\u0103 \u2013 sfer\u0103 a negativit\u0103\u0163ii pure, fiind, astfel, \u00een acela\u015fi timp demon <pure evil> \u015fi ne-om <alone in the ranks of mankind>. Asemenea eroilor romantici, Hyde se delecteaz\u0103 cu spectacolul propriului R\u0103u: \u201eDe la \u00eent\u00e2ia mea suflare \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103 nou\u0103, am \u015ftiut c\u0103 sunt mai tic\u0103los, de zece ori mai tic\u0103los, rob v\u00e2ndut p\u0103catului meu ini\u0163ial; \u015fi acest g\u00e2nd m\u0103 stimula \u015fi m\u0103 delecta \u00een acel moment precum vinul\u201c (JH 128). Mai mult, ajunge s\u0103-\u015fi accepte total inferioritatea, rememor\u00e2nd dictonul indian Tat Twam Asi: \u201e\u015ei totu\u015fi, uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een oglind\u0103 la acest idol h\u00e2d, nu eram con\u015ftient de nicio repulsie, ci mai cur\u00e2nd de o pornire de simpatie. \u015ei acesta eram eu\u201c(JH 129-130).
\nHyde, o f\u0103ptur\u0103 \u201einerent malign\u0103 \u015fi tic\u0103loas\u0103\u201c, \u201esorbea pl\u0103cerea, cu o aviditate bestial\u0103\u201c, pl\u0103cerile c\u0103utate de el fiind \u2013 din nou un eufemism victorian \u2013\u201enedemne\u201c (JH 134-135). Jekyll se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie de rea-credin\u0163\u0103, fiind \u201e\u00eengrozit\u201cde faptele lui Hyde, dar \u00een acela\u015fi timp consider\u00e2ndu-l responsabil pe cel\u0103lalt din sine \u00eensu\u015fi. \u201eLa urma urmei, Hyde \u015fi numai Hyde purta vina\u201c (JH 134-135). Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, din pricina propensiunii spre r\u0103u (Hyde este malefic iar Jekyll \u2013mediocru), Hyde \u00eencepe s\u0103 preia controlul. \u201eCump\u0103na firii mele\u201c poate fi \u201epermanent r\u0103sturnat\u0103\u201c (JH 139). Va fi Jekyll sufocat de o subpersonalitate autonom\u0103 mai puternic\u0103 \u015fi mai vie? \u201eTotul… p\u0103rea s\u0103 indice faptul c\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul pierdeam st\u0103p\u00e2nirea eului meu mai bun \u015fi c\u0103, \u00eencetul cu \u00eencetul, deveneam tot una cu cel de-al doilea \u015fi cel mai r\u0103u\u201c (JH 140).
\n\u00cen fa\u0163a pericolului de a regresa complet la demonismul lui Hyde, Jekyll \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai ia po\u0163iunea care-l transform\u0103 \u00een personalitatea sa inferioar\u0103. Con\u015ftient \u00eel alege pe Jekyll \u00een dauna lui Hyde: \u201eL-am preferat pe doctorul v\u00e2rstnic \u015fi nesatisf\u0103cut …\u201c(JH 141) Dar, \u00een bun\u0103 tradi\u0163ie modernist\u0103, ra\u0163iunea nu are nicio \u015fans\u0103 \u00een fa\u0163a pasiunii: \u201e\u00cen cazul meu a fi tentat \u00eenseamn\u0103 a c\u0103dea\u201c, remarc\u0103 medicul, prevestind aforismul lui Oscar Wilde: \u201eUnicul mod de a evita o ispit\u0103 este s\u0103-i cedezi\u201c (Dorian Gray). Umbra r\u0103bufne\u015fte mai aspru, compens\u00e2nd inhibarea \u015fi reprimarea personei (freudian spus, Se-ul izbucne\u015fte cu toat\u0103 \u00eempotrivirea supraeului): \u201eDemonul meu fusese mult\u0103 vreme \u00eenchis \u00een cu\u015fc\u0103 \u015fi, ie\u015find, r\u0103gea dezl\u0103n\u0163uit. Eram con\u015ftient, \u00eenc\u0103 \u00een timp ce-mi sorbeam po\u0163iunea de o \u015fi mai ne\u00eenfr\u00e2nat\u0103 \u015fi mai furioas\u0103 \u00eenclinare la r\u0103u …\u201c (JH 143) Jekyll, creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea demonului, sintetizeaz\u0103 imboldurile sale spre neomenesc, devenind criminal: \u201eCu frenezie \u015fi \u00eenc\u00e2ntare, am zdrobit corpul care nu opunea nicio rezisten\u0163\u0103, delect\u00e2ndu-m\u0103 cu fiece lovitur\u0103\u201c (JH 143).
\nDin pricina \u00eenclina\u0163iei iremediabile c\u0103tre negativ (repet\u0103m, nu avem un conflict \u00eentre binele \u015fi r\u0103ul absolut, ci o lupt\u0103 inegal\u0103 dintre r\u0103ul absolut \u015fi un \u201ecaracter mediu\u201c), Jekyll ajunge s\u0103 se transforme spontan \u00een Hyde, f\u0103r\u0103 intermediul po\u0163iunii. \u00centr-un fragment \u00een care se face trecerea de la persoana \u00eent\u00e2i la persoana a treia, \u00een care \u201eeu\u201c devine un \u201ecel\u0103lalt\u201c (Rimbaud), \u00eent\u00e2lnim mecanismul \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u015fi imposibila identificare cu umbra:
\n\u201eLa apari\u0163ia mea … vizitiul nu-\u015fi putu st\u0103p\u00e2ni r\u00e2sul. Am r\u00e2njit spre el, \u00eentr-o n\u0103val\u0103 de furie dr\u0103ceasc\u0103, \u015fi r\u00e2sul i s-a vestejit pe chip \u2013 din fericire pentru el, dar \u015fi mai mult pentru mine, c\u0103ci cu o clip\u0103 mai t\u00e2rziu cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 l-a\u015f fi smuls de pe capr\u0103. La han, c\u00e2nd am intrat, am privit \u00een juru-mi cu o fa\u0163\u0103 at\u00e2t de sinistr\u0103 \u00eenc\u00e2t slujitorii au \u00eenceput s\u0103 tremure … De aici \u00eenainte a \u015fezut toat\u0103 ziua l\u00e2ng\u0103 foc \u00een acea camer\u0103 roz\u00e2ndu-\u015fi unghiile; acolo a dejunat, singur cu temerile lui, v\u0103z\u00e2nd cum omul ce-l servea era trecut de fiori de groaz\u0103. Iar acea camer\u0103 el o p\u0103r\u0103si dup\u0103 ce se l\u0103sase pe deplin \u00eentunericul \u015fi porni, a\u015fezat \u00eentr-un col\u0163 de cupeu, s\u0103 colinde str\u0103zile ora\u015fului\u201c (JH 149-151).
\nJekyll continu\u0103, sintetiz\u00e2nd divor\u0163ul dintre Eu \u015fi umbr\u0103: \u201eEl \u2013 spun \u2013 nu pot spune eu (s.n.). Acea odrasl\u0103 a infernului n-avea nimic omenesc, nimic nu tr\u0103ia \u00een el dec\u00e2t spaima \u015fi ura\u201c (JH 149-151). Avem \u00een acest scurt diagnostic conjuc\u0163ia \u00eentre ne-om, demon \u015fi degenerat (suflet animalic pentru care exist\u0103 numai realitatea pulsiunii). Remarc\u0103m c\u0103 Jekyll nu se mai recunoa\u015fte \u00een Hyde: \u201e\u015ei acesta eram eu\u201c (JH 129-130), \u00ee\u015fi spusese medicul atunci c\u00e2nd subpersonalitatea sa malefic\u0103 fusese adus\u0103 la lumin\u0103. Acum, avem aceast\u0103 negare a umbrei (\u201eEl \u2013spun \u2013 nu pot spune eu\u201c), acest raport concis: \u201eeu diferit de eu\u201c \u015fI am not what I am\u0163. Ce a intervenit de atunci? Dezgustul fa\u0163\u0103 de sine \u00eensu\u015fi, oboseala, melancolia, sciziunea, presim\u0163irea pr\u0103bu\u015firii? Exist\u0103 o falie major\u0103 \u00eentre identificarea cu umbra (Tat Twam Asi spus demonului \u00een oglind\u0103) \u015fi respingerea umbrei (sau a dublului) ca ceva ireductibil la Eu, av\u00e2nd o sfer\u0103 disociat\u0103, autonom\u0103. Nu ne recunoa\u015ftem pe noi \u00een\u015fine atunci c\u00e2nd privim \u201e\u00een ochii r\u0103ului absolut\u201c (Jung, OC 9\/II, \u00a719, p. 19). Dac\u0103 Frederic March interpreta un Hyde degenerat, Spencer Tracy \u00eel va juca pe Hyde \u00eentr-o cheie demonic\u0103, \u00een versiunea din 1941, regizat\u0103 de Victor Flemming.
\nJekyll \u015fi Hyde, \u201egemeni antipozi\u201c (JH 125) sau gemeni \u00eentru moarte (JH 153-155), se ur\u0103sc reciproc. Jekyll \u00eel prive\u015fte pe Hyde nu numai ca pe un dublu demonic \u2013 \u015fi aici Stevenson face o remarc\u0103 interesant\u0103 \u2013 ci ca pe ceva \u201eneorganic\u201c, iar \u201eceea ce era mort… n-avea voie s\u0103 uzurpe func\u0163iile vie\u0163ii\u201c (JH 153-155). Ce vrea s\u0103 eviden\u0163ieze scriitorul sco\u0163ian? Stranietatea <das Unheimliche> pare s\u0103 intre \u015fi \u00een componen\u0163a dublului infernal. Probabil c\u0103 Hyde apar\u0163ine anorganicului pentru c\u0103 este un \u201emort viu\u201c, care, asemenea lui Frankenstein sau Dracula, \u00ee\u015fi apropriaz\u0103 misterios func\u0163iile biologice. Sau poate c\u0103 Hyde, \u00een\u0163eles ca pl\u0103smuire a Se-ului lui Jekyll, este o marionet\u0103 sumbr\u0103, un automaton controlat de diavol, \u00eens\u0103rcinat s\u0103 aduc\u0103 la \u00eemplinire damna\u0163iunea medicului. Hyde \u00eei poart\u0103 ranchiun\u0103 lui Jekyll \u201epentru repulsia cu care era privit\u201c (JH 153-155) \u015fi se r\u0103zbun\u0103 scriind blasfemii pe filele Bibliei \u015fi \u201edistrug\u00e2nd portretul tat\u0103lui meu\u201c(JH 153-155). \u0162in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 \u201enucleul patern… a fost ascuns dintotdeauna \u00een spatele fiec\u0103rei figuri divine\u201c (Freud), atacul \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ii paterne este o agresiune satanic\u0103 \u00eempotriva principiului divin. Este \u015fi un call to arms \u00eempotriva supraeului (\u201eSupraeul va p\u0103stra caracterul tat\u0103lui\u201c \u2013 Freud), o instan\u0163\u0103 care a e\u015fuat teribil, la fel ca persona lui Jekyll, milit\u00e2nd pentru gravitate, exigen\u0163\u0103 \u015fi \u201eimperioasa mea dorin\u0163\u0103 de a purta capul sus\u201c (JH 122-123), acumul\u00e2nd falsitate, \u00een timp ce umbra sau Se-ul au fost refulate cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie, devenind tot mai nediferen\u0163iate.
\nDar \u201eata\u015famentul de via\u0163\u0103\u201c a lui Hyde e \u201euluitor… Atunci c\u00e2nd \u00eemi amintesc abjec\u0163ia \u015fi patima ata\u015famentului s\u0103u \u015fi c\u00e2nd \u015ftiu c\u00e2t se teme de puterea mea de a-l desfiin\u0163a prin sinucidere, sunt \u00een stare s\u0103-l comp\u0103timesc din inim\u0103\u201c(JH 153-155). \u00cen ciuda caracterului s\u0103u tenebros sau straniu, \u00een pofida asem\u0103n\u0103rii sale cu un \u201ecadavru viu\u201c, Hyde \u2013\u015fi aceasta este poate calitatea sa definitorie \u2013are o poft\u0103 de via\u0163\u0103 dionisiac\u0103, visceral\u0103, dement\u0103: \u201eeste un animal cu suflet de animal, adic\u0103 un sistem viu care ascult\u0103 \u00een mod necesar de pulsiune (s.a.)\u201c (Jung, OC 7 \u00a735, p. 43). Hyde \u015fi-a realizat natura animalic\u0103, spun\u00e2nd \u201eDa\u201c vie\u0163ii, spun\u00e2nd \u201eDa\u201c instinctului. \u00cen ciuda inferiorit\u0103\u0163ii sale, este mai viu \u015fi \u2013 dintr-un anume punct de vedere, unul extramoral \u2013 este mai autentic dec\u00e2t Jekyll. \u201ePare c\u0103 Dumnezeu \u00eel prefer\u0103 pe Hyde lui Jekyll, \u00een pofida r\u0103ut\u0103\u0163ii sale\u201c, scrie pastorul episcopalian John A. Sanford. \u201eDe ce? Pentru c\u0103 Hyde, oric\u00e2t de r\u0103u ar fi fost, era genuin, \u00een timp ce Jekyll era f\u0103\u0163arnic. Dumnezeu… l-a folosit pe Hyde s\u0103-l distrug\u0103 pe Jekyll pentru c\u0103 via\u0163a fals\u0103 a acestuia era un afront fa\u0163\u0103 de Creator\u201c.
\nFrank McLynn afirm\u0103 c\u0103 nuvela Jekyll \u015fi Hyde se preocup\u0103 cu \u201eacea \u00eentunecime din inima fiin\u0163ei umane care va crea lag\u0103rele de concentrare din secolul al XX-lea\u201c. Cum s\u0103 \u00een\u0163elegem aceast\u0103 afirma\u0163ie? Dac\u0103 Revizorul lui Gogol ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 noi \u00een\u015fine suntem Hlestakov, c\u0103 suntem prin natura noastr\u0103 ipocri\u0163i, inconsisten\u0163i, g\u0103uno\u015fi, imorali, vicio\u015fi \u015fi obseda\u0163i de satisfacerea propriilor interese, cazul lui Hyde ne invit\u0103 s\u0103 ne recunoa\u015ftem \u00eenclina\u0163ia spre demonismul absolut, poten\u0163ialitatea antropologic\u0103 de a-l ascunde \u00een noi \u00een\u015fine chiar pe Adolf Hitler. Suntem co-responsabili pentru Auschwitz \u015fi Dachau, co-responsabili pentru imolarea semenilor no\u015ftri \u00een cuptoare, datorit\u0103 continuit\u0103\u0163ii de identitate dintre noi \u015fi cei mai r\u0103i dintre noi. \u201e\u00cen Hitler, fiecare german \u2013 fiecare om, spunem noi \u2013 trebuia s\u0103-\u015fi fi recunoscut umbra \u015fi pericolul cel mai grav care \u00eel pa\u015fte pe el personal\u201c (Jung, OC 10, \u00a7455). Ne place s\u0103 ne compar\u0103m cu sfin\u0163ii \u015fi cu eroii, dar ar trebui s\u0103 ne identific\u0103m cu oamenii care l-au ucis pe Iisus, cu cei care l-au ars pe rug pe Bruno, cu cei care au lapidat-o pe Hypatia. Volens nolens, aventura lui Hyde ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een noi zone la fel de tenebroase ca al nou\u0103lea cerc al infernului. Din inferioritatea noastr\u0103 se adap\u0103 Lordul Minciunilor, \u00een subsolul fiin\u0163ei noastre se ascunde Iuda: la fel ca Satan \u00een Paradise Lost, putem spune: \u201eWhich way I fly is Hell; myself am Hell\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Robert Louis Stevenson, Straniul caz al doctorului Jekyll \u015fi al domnului Hyde, traducere de Carmen Chirculescu,\u00a0 prefa\u0163\u0103 de Ion Hobana, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 2004 \u201eToate f\u0103pturile omene\u015fti pe care le \u00eent\u00e2lnim sunt pl\u0103m\u0103dite din bine \u015fi r\u0103u, pe c\u00e2nd Edward Hyde, singurul dintre oameni, era r\u0103ul pur.\u201c <Edward Hyde, alone in the ranks of mankind,… Cite\u0219te mai mult »Tat Twam Asi, demone!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14215,14216],"class_list":["post-23839","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-robert-louis-stevenson","tag-straniul-caz-al-doctorului-jekyll-si-al-domnului-hyde"],"views":991,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23839","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23839"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23839\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23841,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23839\/revisions\/23841"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}