{"id":23837,"date":"2015-07-12T14:33:57","date_gmt":"2015-07-12T12:33:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23837"},"modified":"2015-07-12T14:33:57","modified_gmt":"2015-07-12T12:33:57","slug":"libertatea-desacralizata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/libertatea-desacralizata\/","title":{"rendered":"Libertatea desacralizat\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Adesea, inten\u0163iile cele mai nobile \u015fi mai generoase ale omului se transform\u0103 \u00een decursul timpului \u00een ceva negativ \u015fi contrar lor, datorit\u0103, probabil, irezistibilei noastre tendin\u0163e de a le exagera, de a le \u201emaximiza\u201d, de a le \u00eempinge p\u00e2n\u0103 la extrem, p\u00e2n\u0103 la ultimele limite \u015fi consecin\u0163e.<br \/>\nUna dintre cele mai nobile inten\u0163ii sau aspira\u0163ii etice ale omului a fost libertatea. Dorin\u0163a de libertate nu este, la drept vorbind, dec\u00e2t o dorin\u0163\u0103 etic\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00eencercarea de reparare a unor injusti\u0163ii, nedrept\u0103\u0163i sau f\u0103r\u0103delegi comise de-a lungul timpului a coincis cu (re)dob\u00e2ndirea \u015fi (re)afirmarea, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, a tot at\u00e2tea libert\u0103\u0163i. Iar atunci c\u00e2nd spun (re)dob\u00e2ndirea \u015fi (re)afirmarea libert\u0103\u0163ii am \u00een vedere sub\u00een\u0163elesul ideii c\u0103 to\u0163i oamenii se nasc liberi (de la natur\u0103 sau de la Dumnezeu), adic\u0103 egali, ca \u201edin\u0163ii unui pieptene\u201d, \u015fi doar ulterior, gra\u0163ie \u201eexploat\u0103rii omului de c\u0103tre om\u201d, aceste drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i naturale \u00eei sunt strivite, furate sau violate.<br \/>\nCucerirea, mai veche sau mai recent\u0103, a libert\u0103\u0163ii omului s-a f\u0103cut mereu \u00een numele drept\u0103\u0163ii, istoria drept\u0103\u0163ii fiind aceea\u015fi cu istoria drepturilor omului, \u00eencep\u00e2nd cu Codul lui Hammurabi (1760 \u00ee.Hr.), Legea roman\u0103 a celor XII table (451 \u00ee.Hr.), Magna Charta a Angliei (1215), Habeas Corpus Act (1679), Bill of Rights (1689), Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Stalelor Unite ale Americii (1776), Declara\u0163ia\u00a0 Drepturilor Omului \u015fi Cet\u0103\u0163eanului din Fran\u0163a (1789) \u015fi culmin\u00e2nd cu Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (1948), ap\u0103rut\u0103 ca reac\u0163ie la abuzurile, crimele, atrocit\u0103\u0163ile \u015fi injusti\u0163iile f\u0103r\u0103 precedent s\u0103v\u00e2r\u015fite de regimul totalitar nazist.<br \/>\nExpresie a celei mai nobile \u015fi mai profunde aspira\u0163ii, aceea de a reda omului demnitatea \u015fi verticalitatea cuvenite, marea idee a Drepturilor Omului marcheaz\u0103 \u015fi marea cotitur\u0103 moral\u0103, aceea a drepturilor, morala drepturilor izvor\u00e2nd din abolirea \u015fi dizolvarea treptat\u0103 a\u00a0 ideii de datorie. Astfel, \u00eenc\u0103 dup\u0103 1950, asist\u0103m la o devalorizare at\u00e2t de dramatic\u0103 a oric\u0103rui tip de constr\u00e2ngere, obliga\u0163ie, datorie sau autoritate mai \u00eenalt\u0103 (fie ea Dumnezeu sau Aproapele), \u00eenc\u00e2t e-liberarea sau debarasarea de toate acestea a dus, cum era \u015fi firesc, la o exacerbare a egoismului indivizilor, impun\u00e2nd o singura mare \u201edatorie\u201d, un singur mare \u201eimperativ\u201d &#8211; acela fa\u0163\u0103 de propria persoan\u0103, fa\u0163\u0103 de propriul \u201eEu\u201d, devenit prioritatea cu majuscul\u0103.<br \/>\nNu e de mirare c\u0103 \u00een aceast\u0103 accep\u0163iune a \u201edrepturilor\u201d, libertatea tinde s\u0103 se transforme \u00een ceva negativ, \u00eentr-un \u201ebun\u201d, \u00eentr-o \u201eproprietate\u201d, \u00eentr-o \u201eposesie\u201d, \u00een ceva \u201eal meu\u201d, rezult\u00e2nd o moral\u0103 privat\u0103, o moral\u0103 egoist\u0103, o moral\u0103 a \u201eEului\u201d, \u00een care dreptul de a nu suferi (nicio atingere) \u015fi dreptul de a dispune liber (dup\u0103 bunul plac) de propria via\u0163\u0103 trec pe primul plan, justific\u00e2nd o serie de revendic\u0103ri arogante \u015fi absurde, \u00een care accentul nu mai cade pe a face \u201eceea ce trebuie\u201d, ci doar \u201eceea ce-mi place\u201d, principiile fiind \u00eenlocuite cu capriciile, iar imperativul altruist al datoriei cu imperativul egoist al pl\u0103cerii.<br \/>\nPus\u0103 \u00een slujba acestui imperativ egoist al pl\u0103cerii, libertatea \u201edrepturilor\u201d sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a deveni un instrument sau o unealt\u0103 din ce \u00een ce mai perfec\u0163ionat\u0103 a desacraliz\u0103rii vie\u0163ii \u015fi a unor valori mai \u00eenalte dec\u00e2t Eul. De pild\u0103, natura nu mai este privit\u0103 ca av\u00e2nd un caracter sacru, motiv pentru care a-i \u201ecorecta\u201d anomaliile nu este considerat un act diabolic, ci un act al progresului, de-aici deriv\u00e2nd \u015fi dreptul individualist de a dispune liber \u015fi dup\u0103 bunul plac de propriul corp, ceea ce a dat na\u015ftere controversatelor drepturi cum ar fi: avortul, eutanasia, drepturile homosexualilor, dreptul de schimbare a sexului, respectiv a identit\u0103\u0163ii sexuale \u015fi civile (transsexualismul), dreptul femeii de a-\u015fi \u201e\u00eenchiria\u201d uterul contra unei sume de bani (mamele purt\u0103toare), precum \u015fi problemei, de dat\u0103 mai recent\u0103, a dezincrimin\u0103rii incestului \u015fi sexului cu animale, pentru a da doar c\u00e2teva dintre \u201emostrele\u201d cele mai gr\u0103itoare \u00een acest sens.<br \/>\nPericuloas\u0103, a\u015fadar, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t poate lua \u015fi justifica orice form\u0103, libertatea nu-\u015fi poate \u00eendeplini, se pare, adev\u0103rata func\u0163ie dec\u00e2t \u00een marginea unor constr\u00e2ngeri care, \u00een loc s\u0103 o sl\u0103beasc\u0103, o fac, dimpotriv\u0103, mai puternic\u0103, mai viguroas\u0103 \u015fi mai valoroas\u0103. \u00cen absen\u0163a acestora, concomitent cu \u201emaximizarea\u201d pl\u0103cerii \u015fi a suprema\u0163iei \u201edrepturilor\u201d, libertatea se poate transforma \u00eentr-un instrument pervers al desacraliz\u0103rii vie\u0163ii noastre la toate nivelurile ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adesea, inten\u0163iile cele mai nobile \u015fi mai generoase ale omului se transform\u0103 \u00een decursul timpului \u00een ceva negativ \u015fi contrar lor, datorit\u0103, probabil, irezistibilei noastre tendin\u0163e de a le exagera, de a le \u201emaximiza\u201d, de a le \u00eempinge p\u00e2n\u0103 la extrem, p\u00e2n\u0103 la ultimele limite \u015fi consecin\u0163e. Una dintre cele mai nobile inten\u0163ii sau aspira\u0163ii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/libertatea-desacralizata\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Libertatea desacralizat\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14656,7144,6965,14655],"class_list":["post-23837","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-bunul-plac","tag-drepturile-omului","tag-libertatea","tag-suprematia-drepturilor"],"views":1197,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23837","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23837"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23837\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23838,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23837\/revisions\/23838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23837"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23837"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23837"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}