{"id":23835,"date":"2015-07-12T14:32:14","date_gmt":"2015-07-12T12:32:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23835"},"modified":"2015-07-12T14:32:14","modified_gmt":"2015-07-12T12:32:14","slug":"cu-calm-sper-despre-graba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cu-calm-sper-despre-graba\/","title":{"rendered":"Cu calm, sper, despre grab\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Una dintre zilele ce a trecut a stat pentru mine sub un ciudat semn al grabei. Nu \u00een sensul \u00een care eu \u00eens\u0103mi am fost gr\u0103bit\u0103, ci \u00een acela \u00een care acest subiect s-a tot \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul meu. Am discutat despre grab\u0103 pornind de la un dialog platonician \u00een cadrul unui masterclass, apoi m-am lovit de suflarea galopant\u0103 a grabei \u00eentr-o discu\u0163ie inflamat\u0103 cu c\u00e2\u0163iva prieteni.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Dar, \u00een fond, ce este graba? Un fel de impuls geometric, alegerea celui mai scurt drum \u00eentre dou\u0103 puncte? Acesta este linia dreapt\u0103, recte separa\u0163ia rapid\u0103, transversal\u0103, chiar dac\u0103 \u00eentre lucruri deloc indiferente. \u015ei dac\u0103 ar fi a\u015fa, ce \u00eenseamn\u0103 asta? Ce e la lucru \u00eentr-un atare impuls \u201egeometric\u201c? Iluzia unei egalit\u0103\u0163i a drumului ales, s\u0103 zicem:\u00a0 \u201edomne\u2019, tot acolo am fi ajuns, a\u015fa c\u0103 hai s\u0103 n-o mai lungim!\u201c. Posibil, dar a ajunge tot acolo pe o cale mai scurt\u0103 nu poate fi acela\u015fi lucru cu a face acela\u015fi lucru, doar c\u0103 pe o cale mai lung\u0103. Exist\u0103 un rest. Nu, exist\u0103 mai mult dec\u00e2t un rest, exist\u0103 o posibil\u0103 ratare, sau, \u00een orice caz, o \u00eengustare. La o adic\u0103, \u00eentre na\u015ftere \u015fi moarte avem tot un drum. Dar, \u00een acest caz, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 pe care cred c\u0103 pu\u0163ini o pot contesta \u00eentre drum drept \u015fi drum lung, \u00eentortocheat. Doar cel din urm\u0103 e v\u0103zut ca fiind o dovad\u0103 a plenitudinii vie\u0163ii persoanei \u00een cauz\u0103, o dovad\u0103 a faptului c\u0103 \u015fi-a tr\u0103it via\u0163a. Dar ce ar putea fi a\u015fa ceva precum o linie dreapt\u0103 \u00eentre na\u015ftere \u015fi moarte? O via\u0163\u0103 netr\u0103it\u0103 \u201ea\u015fa cum se cuvine\u201c? O via\u0163\u0103 subjugat\u0103? Un organic anonim, s\u0103 zicem?<br \/>\n\u00cen limba rom\u00e2n\u0103, avem o binecunoscut\u0103 rim\u0103 care denun\u0163\u0103 graba, o \u015ftim prea bine: \u201egraba stric\u0103 treaba\u201c. Acela\u015fi denun\u0163 se reg\u0103se\u015fte indirect \u00eentr-o alt\u0103 formul\u0103 obi\u015fnuit\u0103 adesea: \u201efiecare lucru la vremea lui\u201c. Dar acest accent pe treab\u0103 \u015fi pe lucru poate fi \u00een\u015fel\u0103tor. Nu doar activit\u0103\u0163ile au nevoie s\u0103 fie desf\u0103\u015furate \u00eentr-o ordine (c\u0103ci ce este graba altceva dec\u00e2t \u00eenc\u0103lcarea ordinii?), nu doar exteriorul nostru ascult\u0103 de o astfel de rostuire, ci \u015fi, bine\u00een\u0163eles, interiorul (e, ca de obicei, greu s\u0103 evi\u0163i opozi\u0163iile).<br \/>\nCare ar fi \u00eens\u0103 opusul grabei? Z\u0103bava, tihna, r\u0103bdarea? De men\u0163ionat ar mai fi \u015fi c\u0103 graba nu \u00eenseamn\u0103 tot ceea ce e rapid. Un allegro, de pild\u0103, nu e vreun moment pur \u015fi simplu \u00een grab\u0103. Tot a\u015fa, nici lumina nu e gr\u0103bit\u0103&#8230;<br \/>\nDar cum putem s\u0103 recunoa\u015ftem graba (proprie sau a altuia)? Dup\u0103 ce criteriu? S-ar p\u0103rea c\u0103 avem un \u201eceas\u201c interior care ne sesizeaz\u0103 c\u00e2nd \u00eei \u00eenv\u00e2rtim \u00een grab\u0103 acele. Am folosit a\u015fadar pe nesim\u0163ite o referin\u0163\u0103 la timp, la o vreme a lucrurilor \u015fi a noastr\u0103. Cert este c\u0103, pentru ca a\u015fa ceva precum \u201egraba\u201c s\u0103 poat\u0103 fi sesizat\u0103 \u015fi denun\u0163at\u0103, e necesar s\u0103 existe o form\u0103 de ordine sau de r\u00e2nduire. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 graba nu trebuie izolat\u0103 \u00een discu\u0163ii a\u015fa-zis morale, \u00een fond, moraliste, sau \u00een judec\u0103\u0163i de felul:\u00a0 graba e rea, tihna e bun\u0103. Temeiul acestei reparti\u0163ii trebuie recuperat. Or, el nu poate fi de ordin moral, ci, mai \u00eent\u00e2i, ontologic.<br \/>\nExist\u0103 o \u00eentocmire \u00een lucruri, \u00een trupul vegetal \u015fi-n cel animal, o anume dispozi\u0163ie \u00een \u00eent\u00e2lnirile noastre \u015fi o alta \u00een cuvintele pe care le profer\u0103m \u2013 una e graba din sere, alta cea din fa\u0163a altarului \u015fi \u00eenc\u0103 alta cea din impresii \u015fi p\u0103reri. Dar \u00eentocmirea sau ordinea din urm\u0103 e un deziderat. Sau exist\u0103 \u015fi aici un ceas interior, care sun\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o lu\u0103m \u00eenaintea sau st\u0103m \u00eenapoia realit\u0103\u0163ii prin vorbele noastre? \u015ei ce feluri de a o lua \u00eenainte sau de a sta \u00eenapoi prin cuvinte exist\u0103? C\u00e2teva ar fi: specula\u0163ia de dragul specula\u0163iei, prejudecata, judecata, ordinul,\u00a0 etichetarea.<br \/>\nDar poate c\u0103 nonverbalul arat\u0103 mai bine ce este graba. De pild\u0103, tonalitatea gr\u0103bit\u0103 este una \u00een cre\u015ftere. Iar privirea, una \u00eencruntat\u0103. \u00centr-o parte un efort vocal care s\u0103 sus\u0163in\u0103 un exces, \u00een cealalt\u0103, cute care s\u0103 semnaleze p\u0103r\u0103sirea netezimii, adic\u0103 a continuit\u0103\u0163ii, adic\u0103 a posibilit\u0103\u0163ii atingerii \u00eentregii suprafe\u0163e (atingerea presupune tihn\u0103 de cele mai multe ori). O modificare a interiorului \u015fi o alta a exteriorului. At\u00e2t vocal, c\u00e2t \u015fi epidermic, graba presupune a lua ceva de la altceva \u015fi, paradoxal, a concentra, a condensa (nu a extinde): vocal, energie din celelalte func\u0163ii, iar epidermic, suprafa\u0163\u0103 de contact cu lumea. \u00cen cazul discursului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva asem\u0103n\u0103tor: atunci c\u00e2nd ne gr\u0103bim s\u0103 tragem concluzii de\u015fi, de pild\u0103, cel\u0103lalt nici nu a terminat s\u0103 spun\u0103 ce are de spus, nu facem altceva dec\u00e2t s\u0103 lu\u0103m \u015fi s\u0103 concentr\u0103m (s\u0103 \u00eendes\u0103m?).<br \/>\nO form\u0103 exacerbat\u0103 pe care o poate lua graba este har\u0163a, sau, mai sus dec\u00e2t ea, cearta (ca forme secundare ale discu\u0163iei). Ambele sunt momente \u00een care \u201eatingerea\u201c se pierde, iar \u00eengustarea, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu concentrarea, e maxim\u0103. Cuvintele sar dintr-o parte \u00een alta ca ni\u015fte s\u0103ge\u0163i, propozi\u0163iile nu apuc\u0103 s\u0103-\u015fi r\u0103spund\u0103, nemaiexist\u00e2nd defel dorin\u0163a unui r\u0103spuns. Atunci discursul e obligat s\u0103 func\u0163ioneze invers dec\u00e2t \u00eei este propriu, s\u0103p\u00e2nd pr\u0103p\u0103stii, iar nu leg\u00e2nd oameni prin vorbe \u015fi prin ceea ce se afl\u0103 printre ele (pentru a nu c\u0103dea \u00een intelectualism \u00een privin\u0163a naturii limbajului).<br \/>\n\u00cen fond, graba e f\u0103cut\u0103 posibil\u0103 de o dorin\u0163\u0103: vrei s\u0103 ajungi undeva c\u00e2t mai repede cu putin\u0163\u0103 \u015fi poate c\u0103 acel undeva unde vrei s\u0103 ajungi nu se poate atinge dec\u00e2t la pas domol, metaforic vorbind. Apoi graba, pripa mai presupun o izolare, o focusare sau fixa\u0163ie pe ceva, lu\u00e2nd aten\u0163ia dinspre tot restul \u015fi concentr\u00e2nd-o, focaliz\u00e2nd-o. Ea duce astfel la o \u00eenl\u0103turare a ansamblului, a cadrului mai larg. Am g\u0103sit p\u00e2n\u0103 aici \u00een actul gr\u0103bit dorin\u0163\u0103, luare, concentrare\/condensare, \u00eengustare\/focusare. Exist\u0103 a\u015fadar at\u00e2t dorin\u0163\u0103 \u00een grab\u0103, dar \u015fi o form\u0103 de zg\u00e2rcenie, de \u00eenchidere fa\u0163\u0103 de ansamblul respectivei situa\u0163ii. Mai mult lu\u0103m dec\u00e2t d\u0103m exteriorului.<br \/>\nMai departe, graba implic\u0103 ideea unei posibile \u015fi acum ratate sincronicit\u0103\u0163i, sau, poate mai mult de kronos, a unei posibile sumpatheia, sau, al oric\u0103rui sun-\u00a0 sau co-. Graba presupune o ie\u015fire \u00een decor, sau doar o alunecare, \u00een afara tandemului, a duo-ului, sau, mai larg, a ceea ce grecii antici numeau harmonia. \u00centre ce \u015fi ce? \u00centre mine \u015fi ritmul firesc al ac\u0163iunii pe care o am de dus la bun sf\u00e2r\u015fit; \u00eentre propriile mele g\u00e2nduri \u015fi ceea ce (mi) se \u00eent\u00e2mpl\u0103; \u00eentre ceea ce eu judec \u015fi cel\u0103lalt spune.<br \/>\nOricum, de cele mai multe ori, nu suntem \u00een tandem. Ne trezim fie \u00eentr-un pas impus de societate (la ora actual\u0103, accelerarea e o valoare \u00een sine), \u00een acel binecunoscut ritm al zilei de munc\u0103, fie \u00eentr-unul impus de propriile noastre temperaturi interioare, fie de felul \u00een care cineva din apropiere ne poart\u0103.<br \/>\nMomentul \u00een care remarc\u0103m graba este momentul \u00een care consecin\u0163ele ei devin vizibile, palpabile: treaba nu a mers, respectiv p\u0103rerile ne-au fost prinse \u00een flagrant\u0103 inadecvare. Dar dac\u0103 exist\u0103 o grab\u0103 fundamental\u0103 omului ca om, singura fiin\u0163\u0103 capabil\u0103 s\u0103 fie gr\u0103bit\u0103 (\u00een ambele sensuri, activ \u015fi pasiv), atunci ea e instituit\u0103 pe altceva, pe un tandem \u00een care omul ar putea \u015fi ar trebui s\u0103 stea tot timpul, dar nu ajunge acolo.\u00a0 Dans\u0103m (singuri) f\u0103r\u0103 a asculta muzica?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Una dintre zilele ce a trecut a stat pentru mine sub un ciudat semn al grabei. Nu \u00een sensul \u00een care eu \u00eens\u0103mi am fost gr\u0103bit\u0103, ci \u00een acela \u00een care acest subiect s-a tot \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul meu. Am discutat despre grab\u0103 pornind de la un dialog platonician \u00een cadrul unui masterclass, apoi m-am&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cu-calm-sper-despre-graba\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cu calm, sper, despre grab\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14653,14654],"class_list":["post-23835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-ce-este-graba","tag-harmonia"],"views":1249,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23835"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23835\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23836,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23835\/revisions\/23836"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}