Este r\u0103ul o condi\u0163ie necesar\u0103 dezvolt\u0103rii morale? Care este rolul lui \u00een geneza structurilor normative ale comportamentului \u015fi care sunt implica\u0163iile pentru comportamentul social? Binele este o categorie moral\u0103 relativ u\u015for de definit, dar r\u0103ul este \u00een general definit ca absen\u0163a binelui. De exemplu Spinoza scria: \u201ePrin r\u0103u, dimpotriv\u0103… \u00een\u0163eleg ceea ce \u015ftim sigur c\u0103 ne impiedic\u0103 s\u0103 posed\u0103m orice (lucru) care este bun.\u201c Haidt, specialist \u00een psihologia moralei, \u00eel citeaz\u0103 pe Hume, compar\u00e2nd sim\u0163ul moral cu gustul: reac\u0163ion\u0103m instinctiv la ceea ce are un gust \u201enepl\u0103cut\u201c din punct de vedere moral, respectiv la r\u0103u.
\nE.O. Wilson sus\u0163ine c\u0103 eusocialitatea, evolu\u0163ia \u00een grupuri mici care cer colaborarea dintre indivizi este factorul esen\u0163ial al succesului nostru ca specie. Structurile cerebrale cele mai complexe \u015fi dezvoltate mai t\u00e2rziu \u00een cursul evolu\u0163iei sunt dedicate controlului \u015fi administr\u0103rii comportamentului social. Orientarea noastr\u0103 natural\u0103 c\u0103tre al\u0163ii, curiozitatea despre oameni a furnizat impulsul ini\u0163ial, iar tendin\u0163a noastr\u0103 de a dezvolta \u015fi de a perfec\u0163iona continuu schemele \u015fi reprezent\u0103rile mentale este factorul responsabil pentru dezvoltarea acestor structuri.
\nEvolu\u0163ia \u00een grupuri mici con\u0163ine un conflict inerent \u00eentre tendin\u0163ele altruiste \u015fi cele egoiste. Strategiile optime de supravie\u0163uire ale individului \u015fi ale grupului sunt radical opuse: indivizii egoi\u015fti au \u015fanse mai bune de supravie\u0163uire, dar grupurile formate din altrui\u015fti au avantajul asupra grupurilor formate din egoi\u015fti. Ca animale sociale succesul nostru depinde de comportamentul celorlal\u0163i. Din punctul de vedere al speciei, cooperarea, reprezentat\u0103 de valori morale, este un beneficiu, comportamentul egoist e un factor negativ, iar pedepsirea celor periculo\u015fi este o necesitate. Formulat simplist: virtu\u0163ile vin de la grup, viciile de la individ. Cu alte cuvinte, r\u0103d\u0103cinile dihotomiei etice Bine-R\u0103u pot fi g\u0103site \u00een condi\u0163iile evolu\u0163iei. Dezvoltarea moralei nu este un lux, ci o necesitate biologic\u0103 transformat\u0103 \u00eentr-una social\u0103.
\nO necesitate esen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii de grup este capabilitatea de a in\u0163elege ce simt \u015fi ce g\u00e2ndesc ceilal\u0163i, numit\u0103 \u201eteoria min\u0163ii\u201c de neurologul Eric Kandel. O component\u0103 mai specializat\u0103, detectorul de inten\u0163ie, ne ajut\u0103 s\u0103 descifr\u0103m st\u0103rile suflete\u015fti ale altora \u015fi s\u0103 le anticip\u0103m reac\u0163iiile. Pentru c\u0103 avem o nevoie primordial\u0103 de a g\u0103si explica\u0163ii pentru propriul comportament, neuropsihologul Gazzaniga a propus existen\u0163a unei structuri numite interpretul, a c\u0103rei func\u0163ie este s\u0103 ne ofere aceste ra\u0163iuni. \u00cen contextul discu\u0163iei noastre, pentru a avea sens un comportament trebuie s\u0103 corespund\u0103 criteriilor logicii \u015fi principiilor morale interiorizate. La r\u00e2ndul s\u0103u, psihologul Kahneman consider\u0103 c\u0103 creierul este un mecanism de testare al ipotezelor: evalueaz\u0103 situa\u0163ia, propune diverse c\u0103i de ac\u0163iune, prezice consecin\u0163ele posibile ale diverselor ac\u0163iuni \u015fi le testeaz\u0103 prin implementare \u00een comportament. Am propus existen\u0163a unei structuri adi\u0163ionale, numit\u0103 gardianul, a c\u0103rei func\u0163ie este verificarea acordului dintre comportamentele \u00een considera\u0163ie \u015fi normele sociale interiorizate. (Toate aceste structuri nu reprezint\u0103 func\u0163ii localizate, ci re\u0163ele neuronale dispersate).
\nDecizia privitoare la sensul social al situa\u0163iei \u015fi al reac\u0163iilor anticipate este rezultatul interac\u0163iunii dintre nevoia de a prezice comportamentul altora \u015fi nevoia de a \u00eel explica. Depinz\u00e2nd de \u00een\u0163elesul atribuit situa\u0163iei, creierul emite ipoteze care duc la planuri de ac\u0163iune, reprezentate mental ca narative. Gardianul compar\u0103 aceste narative cu normele sociale interiorizate \u015fi aprob\u0103 un curs de ac\u0163iune, care este implementat, dup\u0103 care interpretul stabile\u015fte sensul ac\u0163iunii.
\nEste important s\u0103 not\u0103m c\u0103 \u00een secven\u0163a temporal\u0103 inhibi\u0163ia comportamentului nu poate avea loc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta nu este reprezentat mental. \u00cen formularea lui Pascal, \u201etu ne me chercherais pas si tu ne m\u2019avais trouve\u201c. Cu alte cuvinte morala nu se poate dezvolta f\u0103r\u0103 tenta\u0163ie. Gardianul, detectorul de inten\u0163ie, interpretul reprezint\u0103 consecin\u0163ele biologice ale nevoii de a administra \u015fi de a controla comportamentul social. Geneza structurilor care mediaz\u0103 \u00eentre comportamentul individual \u015fi normele sociale este rezultatul necesar al evolu\u0163iei \u015fi presupune abilitatea de a reprezenta r\u0103ul.
\nDin punct de vedere subiectiv, veridicitatea procesului de evaluare al situa\u0163iei este o condi\u0163ie necesar\u0103 a succesului adaptativ, considerat\u0103 instinctiv drept adev\u0103rat\u0103, dar \u00een realitate procesul de evaluare poate fi manipulat \u015fi distorsionat, justific\u00e2nd acte imorale. De exemplu, exagerarea pericolului permite acte de violen\u0163\u0103: \u201ea trebuit s\u0103-l omor \u00eenainte ca el s\u0103 m\u0103 omoare\u201c, sau \u201ea trebuit s\u0103-l denun\u0163, altfel m\u0103 arestau pe mine\u201c. Alt\u0103 strategie de distorsionare, larg folosit\u0103, este apelul la valori transcendentale, de exemplu la puritatea s\u00e2ngelui sau a ideologiei, la gloria neamului sau a partidului.
\nAm comentat \u00een aceste pagini despre \u201eadev\u0103rism\u201c \u2013 tendin\u0163a de a nu crede realitatea, ci ceea ce am dori s\u0103 fie adev\u0103rat. Comentatorul social Shelby Steele propune no\u0163iunea de \u201eadev\u0103r poetic\u201c \u2013 distorsionarea realit\u0103\u0163ii pentru a promova un adev\u0103r considerat superior \u015fi subordonat unei ideologii. Adev\u0103rul poetic este prezentat drept autoevident \u015fi e o variant\u0103 mai militant\u0103 \u015fi mai larg \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 a adev\u0103rismului, sprijinit\u0103 de o constituen\u0163\u0103 care poate lua m\u0103suri represive. Exemple reprezentative sunt \u201eConspira\u0163ia interna\u0163ional\u0103 impotriva Romaniei\u201c \u201eSuperioritatea ideologic\u0103 a socialismului\u201c; \u201eRomania nu a participat la Holocaust\u201c; \u201eMajoritatea popula\u0163iei nu a sprijinit comunismul\u201c; \u201ePuritatea motivelor mi\u015fc\u0103rii legionare\u201c sau atotprezentele variante protocroniste al c\u0103ror mesaj este m\u0103re\u0163ia trecutului, de la care p\u00e2n\u0103 la teoriile conspirative nu este dec\u00e2t un pas. Strategia de sus\u0163inere a adev\u0103rului poetic nu este ra\u0163iunea, ci intimidarea moral\u0103, corectitudinea politic\u0103 represiv\u0103 din partea consituen\u0163ei care se consider\u0103 lezat\u0103. Scopul nu este o dezbatere franc\u0103, ci evitarea ei, autocenzurarea, amu\u0163irea sinelui.
\nLa nivel individual, procesul de evaluare al unei situa\u0163ii sociale este f\u0103cut din perspectiva sinelui. Identitatea este criteriul pe baza c\u0103ruia se decide semnifica\u0163ia situa\u0163iei \u015fi sunt considerate reac\u0163iile necesare. Dar, \u00een condi\u0163iile unei societ\u0103\u0163i posttotalitare, mai ales a uneia care a trecut de la un totalitarism de dreapta neao\u015f la un totalitarism de st\u00e2nga impus cu for\u0163a, identitatea a fost supus\u0103 unor for\u0163e de distorsionare enorme. Mecanismele descrise de Orwell: doublethink \u2013 abilitatea de a accepta doua adev\u0103ruri contradictorii \u015fi de a-l afirma pe cel propice prin doublespeak, strategia ketman definit\u0103 de Czes\u00b3aw Mi\u00b3osz ca afirmarea pe fa\u0163\u0103 a opusului a ceea ce crezi \u015fi strategia posttotalitar\u0103 opus\u0103, numit\u0103 de mine namket, de a pretinde c\u0103 sub totalitarism ai folosit ketman, subordonarea judec\u0103\u0163ii individuale celei a colectivului, numit\u0103 de Janis groupthink, dublarea psihic\u0103 \u015fi amor\u0163irea psihic\u0103 definite de Lifton \u015fi abandonarea responsabilit\u0103\u0163ii individuale prin supunerea fa\u0163\u0103 de autoritate descris\u0103 de Milgram au subminat autenticitatea memoriei \u015fi au creat o zon\u0103 enorm\u0103 de ambivalen\u0163\u0103 \u00een jurul identit\u00e3\u0163ii.
\nProcesul de validare a identit\u0103\u0163ii prin interac\u0163iunile cu al\u0163ii, definit de Erikson, a fost \u00eenlocuit cu un proces de autodefinire neverificabil\u0103 bazat pe interes. Fiecare pretinde c\u0103 a fost ce vrea \u015fi se simte justificat \u00een \u00een\u015fel\u0103ciune bazat pe convingerea c\u0103 \u201etoat\u0103 lumea face la fel\u201c \u015fi pe principiul c\u0103 \u201e\u00een \u0163ara asta dac\u0103 nu te descurci ai \u00eencurcat-o\u201c. Identitatea astfel f\u0103urit\u0103 nu reprezint\u0103 realitatea, ci adev\u0103rul poetic, o propagand\u0103 care este ap\u0103rat\u0103 militant utiliz\u00e2nd mitoc\u0103nia agresiv\u0103, nesim\u0163irea, mojicia \u015fi necinstea acceptabile \u00een anomia care domin\u0103 spa\u0163iul public contemporan. Identitatea falsificat\u0103 joac\u0103 un rol similar cu cel al ideologiei \u00eentr-un sistem totalitar: se cere acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 ezitare \u015fi consider\u0103 orice provocare un act de erezie, o agresiune care justific\u0103 contram\u0103suri violente. Ca \u015fi propaganda, trebuie afi\u015fat\u0103 des \u015fi agresiv, \u00eenso\u0163it\u0103 de toate \u00eensemnele de statut social care o valideaz\u0103, cu scopul de a \u00eenregimenta min\u0163ile \u015fi de a-i intimida pe cei care-i chestioneaz\u0103 veridicitatea. Dat fiind c\u0103 identitatea este criteriul \u00een baza c\u0103ruia evalu\u0103m situa\u0163iile sociale \u015fi judec\u0103m consecin\u0163ele ac\u0163iunilor noastre, utilizarea unui criteriu fals duce la o distorsionare semnificativ\u0103 a ceea ce este considerat acceptabil \u015fi la subminarea valorilor morale. Comportamentul deputa\u0163ilor, mereu sub urm\u0103rire penal\u0103, corup\u0163ia din mass-media, excesele BOR, cele ale baronilor regionali \u015fi ale micilor satrapi locali sunt simptome ale acestei dec\u0103deri morale care afecteaz\u0103 toate aspectele vie\u0163ii. Trebuie s\u0103 not\u0103m faptul c\u0103 declinul moral, vulgarizarea culturii \u015fi a limbajului sunt \u00een interesul celor numi\u0163i mai sus pentru c\u0103 faciliteaz\u0103 folosirea strategiilor grobiene de intimidare.
\n\u00cen analiza procesului patologic, Freud a atras aten\u0163ia asupra \u201ebeneficiilor secundare\u201c care men\u0163in pacientul ancorat \u00een boal\u0103, ca de exemplu aten\u0163ia m\u0103rit\u0103 pe care o prime\u015fte. Ca s\u0103 folosim o analogie, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu vom \u00eenl\u0103tura beneficiile primare \u015fi secundare care decurg din utilizarea unei identit\u0103\u0163i falsificate, efectele lor nocive vor continua s\u0103 distorsioneze interac\u0163iunile din sfera public\u0103.<\/p>\n
\n(Eseu e bazat pe o comunicare <\/strong> Este r\u0103ul o condi\u0163ie necesar\u0103 dezvolt\u0103rii morale? Care este rolul lui \u00een geneza structurilor normative ale comportamentului \u015fi care sunt implica\u0163iile pentru comportamentul social? Binele este o categorie moral\u0103 relativ u\u015for de definit, dar r\u0103ul este \u00een general definit ca absen\u0163a binelui. De exemplu Spinoza scria: \u201ePrin r\u0103u, dimpotriv\u0103… \u00een\u0163eleg ceea ce \u015ftim sigur c\u0103… Cite\u0219te mai mult »Necesitatea r\u0103ului \u015fi identitatea ca propagand\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14652,14650,14649,14651],"class_list":["post-23833","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-dihotomia-etica-bine-rau","tag-necesitatea-raului","tag-raul-o-conditie-necesara","tag-tendintele-altruiste"],"views":1307,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23833","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23833"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23833\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23834,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23833\/revisions\/23834"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23833"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23833"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23833"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nmult mai cuprinz\u0103toare, prezentat\u0103 <\/strong>
\nla Universitatea Columbia, New York, \u00een aprilie 2015)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"