{"id":23831,"date":"2015-07-12T14:28:42","date_gmt":"2015-07-12T12:28:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23831"},"modified":"2015-07-12T14:28:42","modified_gmt":"2015-07-12T12:28:42","slug":"viata-pe-drumuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viata-pe-drumuri\/","title":{"rendered":"Via\u0163a pe drumuri"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>\u00cen toate marile ora\u015fe ale Europei exist\u0103 un anumit gen de magazine care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 meditezi asupra idealurilor clasei de mijloc, preponderent\u0103 pe continent. \u0162in minte c\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 emigrare st\u0103team uimit\u0103 \u015fi m\u0103 uitam la vitrinele \u015fi prin rafturile acestor magazine, nu din dorin\u0163a de-a cump\u0103ra, ci, dimpotriv\u0103, din spaima de-a nu ajunge s\u0103-mi doresc vreodat\u0103 ceva din acele prostii de care mul\u0163i din jurul meu f\u0103cuser\u0103 dependen\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Nu exist\u0103 a\u015fezare cu un num\u0103r oarecare de locuitori pe continent din care s\u0103 lipseasc\u0103 magazinul cu produse casnice, produse care, potrivit mentalit\u0103\u0163ii middle class, \u00ee\u0163i fac existen\u0163a comod\u0103, pl\u0103cut\u0103, ba, duc\u00e2nd nonsensul la absolut, chiar frumoas\u0103, cu con\u0163inut estetic, deci. Ce nu g\u0103se\u015fti \u00een aceste magazine? Ceas pentru fierberea ou\u0103lor, linguri\u0163\u0103 special\u0103 pentru cur\u0103\u0163at fructul de avocado, perni\u0163\u0103 pentru pus m\u00e2\u0163a la fereastr\u0103, puf special pentru cur\u0103\u0163at lampadarul, zdr\u0103ng\u0103nele de at\u00e2rnat la zgarda c\u00e2inelui, ciucurei de marcat cheile de pe la u\u015fi \u015fi dulapuri, dantelu\u0163e pentru rafturile de la c\u0103mar\u0103, c\u0103ciul\u0103 pentru ceainic, fel de fel de chirimoa\u0163e de fixat perdeaua \u015fi a\u015fa mai departe. \u0162in minte c\u0103 o dat\u0103 fiic\u0103-mea, oprit\u0103 \u00een fa\u0163a unei asemenea vitrine, se holba la ni\u015fte tapete pe care era imprimat\u0103 din fabric\u0103 ziua din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care trebuia consumat\u0103 m\u00e2ncarea. A r\u0103mas pentru mine paradigmatic\u0103 remarca ei de atunci: \u201eMam\u0103, singura aventur\u0103 care \u0163i se poate \u00eent\u00e2mpla \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca asta ar fi s\u0103 m\u00e2n\u00e2nci vineri m\u00e2ncarea pe care e scris joi\u201c.<br \/>\nAdev\u0103rul este c\u0103 aceste magazine spuneau un mare adev\u0103r. Anume c\u0103 idealul europeanului de r\u00e2nd era a\u015fezarea, c\u0103 \u00een mintea lui via\u0163a func\u0163iona ca trenul care, odat\u0103 pornit pe \u015fine, nu se oprea dec\u00e2t la destina\u0163ie. \u015ei destina\u0163ia era sigur\u0103 \u015fi prestabilit\u0103: o ma\u015fin\u0103 neagr\u0103 \u00eenchis\u0103 care lua co\u015fciugul \u015fi-l ducea unde trebuie. O dat\u0103, \u0163in minte c\u0103 dup\u0103 o \u00eenmorm\u00e2ntare familia se felicita la ie\u015firea din cimitir: \u201eA fost perfect, \u00ee\u015fi spuneau ei unii altora str\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2na, nu s-a \u00eent\u00e2rziat nici un minut cu ceremonia, s-a desf\u0103\u015furat deci dup\u0103 ceas, nimeni n-a scos o lacrim\u0103, deci a func\u0163ionat bine mecanismul de st\u0103p\u00e2nire de sine, nimeni nu \u015fi-a dat \u00een petec, pl\u0103\u0163ile s-au f\u0103cut la timp, semn\u0103turile s-au dat pe loc, m\u00e2ine se poate considera c\u0103 ziua de ast\u0103zi a trecut ca oricare alta\u201c. De la na\u015ftere p\u00e2n\u0103 la moarte, deci, Europa te asigura pe tine, cet\u0103\u0163ean al clasei de mijloc, c\u0103 e\u015fti pe \u015fine, deci mergi ca trenul. \u201eFantezia\u201c proprie func\u0163iona doar \u00een fa\u0163a exponatelor din magazinele cu produse casnice. Acolo puteai alege. \u00ce\u0163i cump\u0103rai azi perni\u0163\u0103 pentru m\u00e2\u0163\u0103, galben\u0103, verde sau portocalie. \u015ei m\u00e2ine c\u0103ciul\u0103 pentru ceainic, cu flori sau \u00een carouri.<br \/>\nC\u00e2nd prin anii \u201960 au ap\u0103rut \u00een aceast\u0103 lume ca trenul primii emigran\u0163i importa\u0163i ca for\u0163\u0103 de munc\u0103, ei au fost depozita\u0163i \u00een cartiere-ghetouri. Acolo, tr\u0103iau ei \u00eentre ei. \u015ei nu deranjau deci pe nimeni. Copiii lor, crescu\u0163i \u00een \u015fcolile \u0163\u0103rii-gazd\u0103, erau \u015fi ei inocula\u0163i de mici cu idealul zdr\u0103ng\u0103nelelor de la chei \u015fi al ceasului care anun\u0163\u0103 c\u0103 s-a \u00eencins uleiul \u00een crati\u0163\u0103. Cei care alunecau printre degete \u015fi nu r\u0103spundeau comenzii deveneau incomozi sau erau declara\u0163i neadapta\u0163i. Femeile musulmane, care refuzau s\u0103 mearg\u0103 la pia\u0163\u0103 pe biciclet\u0103, fiindc\u0103 v\u00e2ntul le punea fustele-n cap, la \u00eenceput s-a considerat c\u0103 sunt \u00eenapoiate. Apoi, incapabile de integrare. Apoi&#8230; suspecte. Libertatea se manifesta desigur pe deplin \u00een plan social. Vrei s\u0103-\u0163i cumperi de la magazinele cu de toate \u015fi s\u0103-\u0163i at\u00e2rni mu\u0163unachi la geant\u0103, bine. Nu vrei, nu te for\u0163eaz\u0103 nimeni. Dar nici nu e\u015fti in.<br \/>\nValul de emigran\u0163i din anii \u201960 n-a scos cet\u0103\u0163eanul european al clasei de mijloc de pe \u015fine, doar a modificat traseul. Vacan\u0163ele nu se mai f\u0103ceau \u00een p\u0103durea de-al\u0103turi de lac sau pe barc\u0103. De unde, c\u00e2nd treceau unii pe l\u00e2ng\u0103 tine, tr\u0103geai cu ochiul \u015fi puteai s\u0103 te declari mul\u0163umit: \u201eAi v\u0103zut ce aparat de f\u0103cut cafea aveau? Model de acum c\u00e2\u0163iva ani, luat la reduceri\u201c. Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de vacan\u0163\u0103, st\u0103p\u00e2neai exact pulsul cump\u0103r\u0103turilor. \u015etiai exact cine are perni\u0163e pe scaunele de plastic \u015fi de unde le-a cump\u0103rat. \u015ei cine are undi\u0163a mai performant\u0103 \u015fi la ce pre\u0163. Fiindc\u0103 ce altceva aveai de f\u0103cut \u00een vacan\u0163e dec\u00e2t s\u0103 consul\u0163i cataloagele magazinelor \u015fi s\u0103 v\u00e2nezi reduceri de pre\u0163uri?<br \/>\nEmigran\u0163ii au adus dup\u0103 ei \u00een aceast\u0103 lume a\u015fezat\u0103 dorin\u0163a de c\u0103l\u0103torie. La \u00eenceput, plec\u0103rile lor \u00een concediu spre \u0163\u0103rile din care veneau st\u00e2rneau z\u00e2mbete \u015fi comp\u0103timire. Vai de capul lor, adic\u0103, \u00ee\u015fi \u00eencarc\u0103 ma\u015finile ieftine peste capacitatea lor, se \u00eenghesuie cu copiii pe genunchi, \u00eei a\u015fteapt\u0103 ore \u015fi zile de drum, ad\u0103st\u0103ri pe la bacuri, situa\u0163ii neprev\u0103zute. C\u00e2nd copiii lor, \u00eens\u0103, cei du\u015fi pe genunchi de colo-colo prin lume, au mai crescut, se p\u0103rea c\u0103 ei \u015ftiau ceva \u00een plus fa\u0163\u0103 de cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, cu ochii la cataloagele cu reclame, la listele cu reduceri \u015fi la vitrinele de unde puteai s\u0103-\u0163i cumperi zdr\u0103ng\u0103nele de at\u00e2rnat la perdele. Copiii de emigran\u0163i povesteau despre trecerea Gibraltarului, despre un ora\u015f, Istanbulul, care are o popula\u0163ie aproape de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t a Olandei, despre insulele grece\u015fti.<br \/>\nClasa de mijloc a sim\u0163it imboldul \u015fi apoi gustul c\u0103l\u0103toriei. Pe unde se duceau, europenii f\u0103ceau fotografii. Prindeau \u00een imagini case d\u0103r\u0103p\u0103nate din Spania, nu Escurialul. Copiii handicapa\u0163i din Rom\u00e2nia, nu vilele din Sinaia. Ca s\u0103 arate vecinilor la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2t de groaznic\u0103 este via\u0163a prin alte locuri \u015fi c\u00e2t de \u00eeng\u0103duit\u0103 este \u00een \u0163ara lor. Unde, nu-i a\u015fa, puteai oric\u00e2nd s\u0103 ie\u015fi \u015fi s\u0103-\u0163i cumperi un ceas pentru fierberea ou\u0103lor, ba chiar trei, dac\u0103 erai norocos, la pre\u0163 de dou\u0103.<br \/>\n\u015ei&#8230; uite c\u0103 Europa se confrunt\u0103 cu un alt val de emigran\u0163i. Nu zeci de mii, ci milioane. Nu \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd se caut\u0103 m\u00e2n\u0103 de lucru, ci \u00een plin\u0103 epoc\u0103 de \u015fomaj. \u015ei nu veni\u0163i s\u0103 trag\u0103 cu ochiul prin magazinele noastre cu zmotocei pentru perna pisoiului. Convoaiele, dezorganizate, o pornesc din Grecia sau din Italia. O iau \u00een sus, spre Macedonia, spre Serbia. Sunt la grani\u0163a cu Ungaria. Oamenii nu au dec\u00e2t hainele de pe ei. Nu li se d\u0103 voie s\u0103 foloseasc\u0103 mijloacele de transport \u00een comun. Stau pe peroanele g\u0103rilor, nesp\u0103la\u0163i, nem\u00e2nca\u0163i. La c\u00e2te o moschee, la c\u00e2te o biseric\u0103, li se mai \u00eentinde o bucat\u0103 de p\u00e2ine, mai sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 doarm\u0103 pe du\u015fumele. Marile organiza\u0163ii europene de ajutor umanitar lipsesc din cadru. Ele \u201elucrau\u201c numai c\u00e2nd era vorba despre teritoriile extraeuropene, era mai interesant. Grupe de studen\u0163i, voluntari, \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 acopere golul. De la ei aflu de sutele de copiii urca\u0163i \u00een b\u0103rcile mor\u0163ii singuri, f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i. Trimi\u015fi \u00een lume, cu orice risc, ca s\u0103 scape de moartea din \u0163ara lor. Aflu c\u0103 cei mai mul\u0163i sunt din Siria. \u015ei nu \u00een\u0163eleg, totu\u015fi, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani \u015fi dup\u0103 at\u00e2ta moarte, cui i-a stat Siria asta \u00een g\u00e2t?<br \/>\nEuropa nu g\u0103se\u015fte solu\u0163ii. Sau ajunge acolo unde se dorea s\u0103 se ajung\u0103. De la buletinele de \u015ftiri aflu c\u0103 se militarizea-z\u0103 Mediterana. Ca s\u0103 poat\u0103 fi, vezi doamne, prin\u015fi cei care fac comer\u0163ul cu carnea vie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen toate marile ora\u015fe ale Europei exist\u0103 un anumit gen de magazine care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 meditezi asupra idealurilor clasei de mijloc, preponderent\u0103 pe continent. \u0162in minte c\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 emigrare st\u0103team uimit\u0103 \u015fi m\u0103 uitam la vitrinele \u015fi prin rafturile acestor magazine, nu din dorin\u0163a de-a cump\u0103ra, ci, dimpotriv\u0103, din spaima de-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viata-pe-drumuri\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Via\u0163a pe drumuri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6210,450],"class_list":["post-23831","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti","tag-imigranti"],"views":1067,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23831","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23831"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23831\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23832,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23831\/revisions\/23832"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23831"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23831"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23831"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}