{"id":23829,"date":"2015-07-12T14:27:31","date_gmt":"2015-07-12T12:27:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23829"},"modified":"2015-07-12T14:27:31","modified_gmt":"2015-07-12T12:27:31","slug":"o-dilema-dificila-antiterorism-sisau-ingustarea-libertatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-dilema-dificila-antiterorism-sisau-ingustarea-libertatii\/","title":{"rendered":"O dilem\u0103 dificil\u0103: antiterorism \u015fi\/sau \u00eengustarea libert\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Ast\u0103zi antiterorismul sau \u00eentregul sistem na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional de ac\u0163iuni proiectate pentru combaterea terorismului include o diversitate de instrumente, de la diploma\u0163ie, cooperare interna\u0163ional\u0103 \u015fi angajament direct la opera\u0163iuni de securitate fizic\u0103, sanc\u0163iuni economice, opera\u0163iuni sub acoperire \u015fi for\u0163\u0103 militar\u0103. Terorismul este at\u00e2t fenomen global, c\u00e2t \u015fi o problem\u0103 de prim-plan politic. Ca urmare, el necesit\u0103 o maxim\u0103 cooperare interna\u0163ional\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, ne confrunt\u0103m cu provoc\u0103ri politice cruciale. \u00centr-un Raport c\u0103tre Congresul SUA din ianuarie 2007 acestea sunt caracterizate ca obiective \u015fi trasee de ac\u0163iune conflictive: (1) limitarea libert\u0103\u0163ii terori\u015ftilor, a grupurilor individuale de terori\u015fti \u015fi a re\u0163elelor de sprijin care opereaz\u0103 ne\u00eengr\u0103dit \u00een medii necontrolate legal; versus (2) men\u0163inerea libert\u0103\u0163ilor individuale, a democra\u0163iei \u015fi a drepturilor omului.
\nAceste provoc\u0103ri devin \u00een mod evident \u015fi tot mai mult dileme dificile. Poate c\u0103 expresia cea mai puternic\u0103 a dilemelor, at\u00e2t intelectuale, c\u00e2t \u015fi practice cu care se confrunt\u0103 democra\u0163iile noastre ne-o ofer\u0103 Isaiah Berlin cu cele dou\u0103 \u2013 aparent \u2013 propozi\u0163ii contradictorii din cartea sa Puterea ideilor, din 2000: \u201eLibertatea este, pentru dumneavoastr\u0103, un mod de a exista \u00een via\u0163\u0103, pentru mine este \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia acesteia\u201c \u015fi \u201eLibertatea \u015fi egalitatea, securitatea \u015fi spontaneitatea, fericirea \u015fi cunoa\u015fterea, mila \u015fi dreptatea \u2013 toate acestea sunt valori supreme ale umanit\u0103\u0163ii atunci c\u00e2nd sunt privite separat; totu\u015fi, ele sunt incompatibile, nu pot fi toate \u00eemplinite; exist\u0103 alegeri ce trebuie f\u0103cute \u015fi pierderi tragice \u00een atingerea unui anume obiectiv suprem preferat\u201c.
\nTendin\u0163a global\u0103 \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi un spa\u0163iu tot mai deschis, re\u0163ele sociale deschise, comer\u0163 liber \u015fi atitudini deschise (tolerante, ca \u015fi intolerante). O \u00eentrebare dob\u00e2nde\u015fte o tot mai mare \u00eensemn\u0103tate: oare un mediu de securitate \u00eent\u0103rit\u0103, ca rezultat al ac\u0163iunii antiteroriste, nu face jocul \u2013 \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103 \u2013 obiectivului central al terori\u015ftilor, adic\u0103 destabiliz\u0103rii sistemului democratic?
\nEste foarte important s\u0103 men\u0163ion\u0103m faptul c\u0103, \u00een mai toate \u0163\u0103rile democratice, o majoritate cert\u0103 sus\u0163ine cu t\u0103rie c\u0103 nici un compromis privitor la drepturile constitu\u0163ionale nu este acceptabil. O consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a acestei opinii predominante trebuie s\u0103 fie aceea c\u0103 atunci c\u00e2nd condamni activitatea terorist\u0103, ca \u015fi ideologiile violente \u015fi existente, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u015fti automat \u015fi anti-Islam.
\nCu toate acestea, este foarte dificil s\u0103 aperi \u015fi s\u0103 continui s\u0103 afirmi principii democratice de toleran\u0163\u0103 religioas\u0103, c\u00e2nd te confrun\u0163i, de exemplu, cu ororile statului islamic din Irak \u015fi al-Sham (ISIS). ISIS vrea s\u0103 creeze un stat islamic sunit guvernat de o interpretare brutal\u0103 a Sharia (cartea poruncilor divine \u00een religia musulman\u0103). Brutalitatea este proiectat\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri imaginea for\u0163ei, pentru a demonstra o putere primar\u0103 \u015fi o sete de r\u0103zbunare f\u0103r\u0103 limite. ISIS nu este deloc interesat de argumente religioase \u015fi nu urm\u0103re\u015fte vreo legitimare religioas\u0103.
\nCu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 rapoartele privitoare la evolu\u0163ia terorismului nu anticipau c\u0103 teroarea organizat\u0103 ar putea avea forma ISIS. Spre exemplu, \u00een 2007, Departamentul de Stat al SUA era mai \u00eengrijorat de \u201enoua form\u0103 a opera\u0163iunilor de r\u0103zboi nestatale ce se aseam\u0103n\u0103 cu o insurgen\u0163\u0103 global\u0103\u201c.
\n\u00cen finalul acestor remarci introductive a\u015f utiliza conceptul lui Herbert Marcuse privind \u201elimita ce conduce o revolu\u0163ie dincolo de orice stadiu de \u00eemplinire a libert\u0103\u0163ii: lupta pentru imposibil\u201c.
\nSub principiul libert\u0103\u0163ii nici o societate nu se bucur\u0103 de libertate \u00een mod permanent. Libertatea, pentru a deveni o realitate, pretinde o transformare continu\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Institu\u0163iile \u2013 una dintre ele ori toate \u2013 nu pot rezolva toate conflictele.
\nA recunoa\u015fte cultura \u015fi oamenii; a cunoa\u015fte inamicul<\/strong>
\nDorin\u0163a mea de a contribui la dezbaterea despre terorism a fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 st\u00e2rnit\u0103 de o propozi\u0163ie din articolul Fran\u0163a sub foc al lui Mark Lilla, din New York Review of Books (martie, 2015): \u201eCeea ce este cu totul \u00een afara controlului guvernului (american) \u2013 de fapt al orc\u0103rui control \u2013 este ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een \u00eentreaga lume musulman\u0103\u201c.
\nTerorismul este o chestiune global\u0103, \u00een cea mai mare parte legat\u0103 de ac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de grupuri extremiste islamice. Atunci c\u00e2nd politicienii insist\u0103 s\u0103 diferen\u0163ieze aceste grupuri criminale de valorile esen\u0163iale ale Islamului, ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 con\u015ftiin\u0163a solidarit\u0103\u0163ii umane. Aceasta \u00eenseamn\u0103, de fapt, s\u0103 certifice valoarea culturii \u00een rezolvarea temelor civiliza\u0163iei. \u00cemp\u0103r\u0163irea lumii \u00een lungul liniilor culturale este re\u0163eta terorismului de reu\u015fit\u0103. Trebuie, dimpotriv\u0103, s\u0103 cultiv\u0103m flexibilitatea capacit\u0103\u0163ii noastre de a \u00een\u0163elege\/ cunoa\u015fte. \u201ePentru musulmani asimilarea lor \u00een societ\u0103\u0163ile occidentale este semnul \u00eendep\u0103rt\u0103rii, chiar al abandon\u0103rii civiliza\u0163iei lor \u015fi a sensului ei profund, adic\u0103 religia \u015fi drepturile civile bazate pe aceast\u0103 religie… Sunt \u00eengrijorat c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, am putea avea un r\u0103zboi religios de care, cu siguran\u0163\u0103, nu avem nevoie. Islamul risc\u0103 s\u0103 fie proiectat violent spre un viitor nesigur\u201c, scrie marele istoric francez Fernand Braudel \u00een 1966, \u00een cartea sa Lumea actual\u0103. Braudel era convins c\u0103 \u201eIslamul trebuie s\u0103 se modernizeze cu orice pre\u0163\u201c \u015fi c\u0103 \u201eel va adopta o mare parte a tehnologiilor occidentale, un fapt ce ast\u0103zi constituie fundamentul vie\u0163ii globale\u201c.
\nBraudel nu era de acord cu istoricii \u015fi anali\u015ftii care vedeau Islamul ca \u201eimpermeabil\u201c \u015fi \u201einflexibil\u201c. \u00cen sus\u0163inerea acestei p\u0103reri el se refer\u0103 la \u00eendemnurile Profetului, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u201eEfortul interpret\u0103rilor personale, Ijtihad, va juca un rol considerabil \u00een dezvoltarea viitoare a g\u00e2ndirii musulmane\u201c. \u00cens\u0103 tot Braudel atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 \u201eIslamul poate fi p\u0103c\u0103lit, se poate l\u0103sa el \u00eensu\u015fi p\u0103c\u0103lit\u201c.
\nMai recent, \u00een 2002, \u00eentr-o carte scris\u0103 pentru a explica dec\u0103derea Islamului, Ce a fost gre\u015fit, Bernard Lewis scria: \u201eMusulmanii au adus propria lor Scriptur\u0103 \u00een propria lor limb\u0103 \u015fi au creat propriul lor stat, cu institu\u0163iile lor suverane \u015fi propria lege sf\u00e2nt\u0103…\u201c. \u201eEste suficient de grav pentru musulmani s\u0103 se simt\u0103 slabi \u015fi s\u0103raci dup\u0103 multe secole \u00een care s-au \u015ftiut boga\u0163i \u015fi puternici… era peste puterile lor ca acum s\u0103 fie redu\u015fi la rolul de adep\u0163i ai Occidentului\u201c.
\n\u00cen 2011, \u00een cartea sa Civiliza\u0163ia. Vestul \u015fi Restul, Niall Ferguson ridica o chestiune foarte interesant\u0103: \u201ePoate c\u0103 pericolul de ultim\u0103 or\u0103 la adresa Occidentului nu se datoreaz\u0103 islamismului radical sau vreunei alte surse externe, ci incapacit\u0103\u0163ii noastre de a \u00een\u0163elege \u015fi lipsei noastre de credin\u0163\u0103 \u00een propria mo\u015ftenire cultural\u0103.\u201c
\nCu toate acestea, av\u00e2nd \u00een minte toate aceste g\u00e2nduri profunde, ne confrunt\u0103m cu urm\u0103torul fapt: c\u0103 terorismul este tot mai violent \u015fi c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 destabilizeze ordinea \u00eentr-un mod tot mai amplu. Spre exemplu ISIS atrage adep\u0163i nu doar de dragul drept\u0103\u0163ii credin\u0163ei religioase, ci \u015fi pentru \u201eaventur\u0103, putere personal\u0103 \u015fi un sentiment al identit\u0103\u0163ii personale \u015fi comunitare\u201c (Audrey Kurth Cronin, ISIS nu este un grup terorist, martie 2015).
\nEste o nou\u0103 etap\u0103, dac\u0103 nu o er\u0103 nou\u0103, at\u00e2t \u00een terorism, c\u00e2t \u015fi \u00een antiterorism. Suntem obliga\u0163i s\u0103 ne concentr\u0103m asupra protej\u0103rii, slujirii \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103rii \u00eencrederii oamenilor care sufer\u0103 din pricina terorii, \u015fi s\u0103 combatem, \u00een acela\u015fi timp, grupurile extremiste \u015fi terori\u015ftii individuali. A cunoa\u015fte inamicul este esen\u0163ial, pentru a putea evalua inten\u0163iile teroriste \u015fi capabilitatea terorist\u0103 de a desf\u0103\u015fura asemenea ac\u0163iuni.
\n\u00cen \u00eencheierea acestui capitol, voi invoca o fraz\u0103 a lui Herbert Marcuse (Dimensiunea estetic\u0103, 1977): \u201eSolidaritatea \u015fi comunitatea \u00ee\u015fi au temelia \u00een subordonarea energiei agresive \u015fi distructive fa\u0163\u0103 de emanciparea instinctelor vie\u0163ii.\u201c
\nDiploma\u0163ie public\u0103<\/strong>
\nFolosirea diploma\u0163iei, \u00een general \u015fi \u00een particular, \u00een mobilizarea unei coali\u0163ii globale antiteroare, nu mai are nevoie s\u0103 fie demonstrat\u0103. Diploma\u0163ia fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, la toate nivelurile, dar \u00eendeosebi \u00een lumea arab\u0103, unde rela\u0163iile personale fac parte din tradi\u0163ia cultural\u0103, este mult mai pu\u0163in costisitoare dec\u00e2t opera\u0163iunile de securitate, ca s\u0103 nu vorbim de cele militare, \u015fi ea poate contribui semnificativ la cooperarea antiteroare. Oribilul atac terorist din Kenya a f\u0103cut \u00eenc\u0103 mai evident\u0103 necesitatea diploma\u0163iei publice \u00een cucerirea \u201emin\u0163ii \u015fi sufletelor\u201c \u015fi \u00een mobilizarea media \u00een \u0163\u0103ri \u00een care cooperarea interna\u0163ional\u0103 \u00een domeniul respect\u0103rii legalit\u0103\u0163ii nu este deocamdat\u0103 un succes. Deseori b\u0103t\u0103lia pentru suflet \u015fi minte pare doar o vorb\u0103rie bine inten\u0163ionat\u0103.
\nRealitatea dramatic\u0103 ne arat\u0103 c\u0103, \u00een multe \u0163\u0103ri arabe, democra\u0163iile occidentale, \u00een primul r\u00e2nd cea american\u0103, nu duc aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie cu succes. Interesele de securitate na\u0163ional\u0103 ale statelor occidentale sunt adesea \u00een contradic\u0163ie cu angajamentul lor pentru promovarea democra\u0163iei \u015fi a drepturilor omului, pierz\u00e2ndu-se astfel \u201er\u0103zboiul rece al ideologiei\u201c (expresie ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-un raport c\u0103tre Congresul SUA \u00een 2007). \u00centr-o propor\u0163ie \u00eengrijor\u0103toare tinerii musulmani sunt c\u0103l\u0103uzi\u0163i s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze viziuni extremiste, de unde constat\u0103m \u015fi o cre\u015ftere a terorismului din cauza discrepan\u0163ei dintre vorbele \u015fi faptele occidentalilor \u00een nu pu\u0163ine situa\u0163ii concrete, percepute ca atare de tineri. Pentru a ne raporta la cauzele profunde ale proceselor teroriste \u015fi a descuraja recrutarea de terori\u015fti, diploma\u0163ia public\u0103, la nivel interna\u0163ional, merit\u0103 s\u0103 fie mai bine finan\u0163at\u0103 \u015fi promovat\u0103.
\nS\u0103 ne reamintim c\u0103 \u00een lumea arab\u0103 activitatea \u015fi eforturile de publicitate ale grupurilor teroriste sunt larg finan\u0163ate \u015fi au produs rezultate concrete \u00een acceptarea viziunilor teroriste.
\nLiderii democratici \u2013 din \u0163\u0103rile democratice din \u00eentreaga lume, c\u00e2t \u015fi cei din \u0163\u0103rile cu regimuri nedemocratice, autoritariste, \u00een care duc lupte dificile pentru idealuri de libertate \u2013 au capacitatea de a trezi con\u015ftiin\u0163a public\u0103 asupra necesit\u0103\u0163ii cooper\u0103rii interna\u0163ionale \u00een tratarea temelor antiteroriste. Ei au experien\u0163a, puterea spiritual\u0103 de a se adresa oamenilor \u015fi abilitatea de a cuceri \u00eencrederea lor, precum \u015fi determinarea \u00een atingerea unui obiectiv.
\nPsihologia deprimant\u0103 de genul \u201etotul e \u00eengrozitor aici\u201c sau \u201esitua\u0163ia lumii este foarte grea \u015fi pare s\u0103 se deterioreze \u00een continuare\u201c nu ar trebui s\u0103 predomine niciodat\u0103 \u00een analiza terorismului. \u00centr-adev\u0103r, exist\u0103 imagini devastatoare ale recentelor acte teroriste din zone dominate de ISIS sau la Paris, \u00een Kenya sau Libia. Cu toate acestea, av\u00e2nd certitudinea principiilor noastre \u2013 pe care le numim virtuoase \u00een sensul roman al cuv\u00e2ntului \u2013 putem avea certitudinea \u015fi \u00een\u0163elegerea corect\u0103 \u00een lupta antiterorist\u0103.
\nAristotel avea dreptate: \u201eJudecata unui singur om poate fi perturbat\u0103 c\u00e2nd este dominat de furie sau de alte asemenea emo\u0163ii; \u00eens\u0103 este mult mai greu ca to\u0163i s\u0103 fie furio\u015fi \u015fi s\u0103 gre\u015feasc\u0103 simultan\u201c.
\n\u00cent\u0103rirea activit\u0103\u0163ii de informa\u0163ii \u015fi securitatea cibernetic\u0103 versus protejarea privatismului
\nActivitatea de culegere de informa\u0163ie (intelligence) este, evident, crucial\u0103 pentru a ob\u0163ine aten\u0163ion\u0103ri timpurii \u015fi pentru a reduce alte noi amenin\u0163\u0103ri. \u00centr-un recent raport c\u0103tre Congresul SUA asupra strategiei FBI se subliniaz\u0103 necesitatea de \u201ea construi o capabilitate care s\u0103 produc\u0103 evalu\u0103ri strategice, c\u00e2t \u015fi asupra tuturor surselor de informa\u0163ie ce pot c\u0103l\u0103uzi planificarea \u015fi deciziile prin care FBI s\u0103 anticipeze amenin\u0163\u0103rile de m\u00e2ine\u201c.
\n\u00cen centrul acestei capabilit\u0103\u0163i st\u0103, de fapt, abilitatea de a \u00een\u0163elege ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 zon\u0103 prin utilizarea tuturor surselor disponibile. Ast\u0103zi se consider\u0103 c\u0103, dac\u0103 strategia de management este satisf\u0103c\u0103toare, resursele alocate sunt insuficiente. Totodat\u0103, rela\u0163iile de cooperare reciproc\u0103 la nivelul unor institu\u0163ii precum FBI, CIA, NSA, DOJ, DOD sau For\u0163a interinstitu\u0163ional\u0103 privind terorismul (JTTF) sunt a\u015fezate pe o temelie solid\u0103, dar \u00eenc\u0103 insuficient maturizat\u0103, pe c\u00e2t\u0103 vreme rela\u0163iile cu sectorul privat par s\u0103 fie bune, dar poten\u0163ial fragile.
\n\u00cen acela\u015fi timp FBI a stabilit c\u0103 securitatea cibernetic\u0103 este o prioritate de securitate na\u0163ional\u0103. Problema, ast\u0103zi, este de \u201ea reconstrui parteneriate de utilitate practic\u0103 at\u00e2t cu sectorul privat, c\u00e2t \u015fi cu publicul larg, ca urmare a dezv\u0103luirilor f\u0103cute de Snowden\u201c.
\nAcela\u015fi raport c\u0103tre Congresul SUA consider\u0103 c\u0103 \u201elipsa unui leadership (mai puternic)\u201c face ca valoarea culegerii de informa\u0163ie \u015fi a analizei de domeniu s\u0103 nu fie suficient de bine \u00een\u0163elese.
\nSunt necesare ini\u0163iative legislative pentru a stimula mai puternic parteneriatele cu sectorul privat. A\u015ftept\u0103rile publicului pentru respectarea cadrului privat al persoanei sunt exprimate de Apple c\u00e2nd spune: \u201eAngajamentul nostru fa\u0163\u0103 de sfera privat\u0103 a consumatorului nu se opre\u015fte atunci c\u00e2nd guvenul ne cere informa\u0163ii\u201c. Pe de alt\u0103 parte directorul FBI spune c\u0103 biroul \u201ese lupt\u0103 s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 capacitatea de a culege \u00een realitate chiar \u015fi acele comunica\u0163ii pentru care este autorizat s\u0103 le colecteze\u201c.
\nEste evident c\u0103 sarcina cea mai important\u0103 este aceea de a reconstrui \u00eencrederea \u00eentre public \u015fi institu\u0163iile de securitate. Pericolul \u2013 a\u015fa cum este perceput de public \u2013 este acela c\u0103 datele culese de aceste institu\u0163ii nu sunt suficient de protejate \u00eempotrva utiliz\u0103rii lor dup\u0103 preferin\u0163e politice. Este posibil ca privatismul \u015fi securitatea s\u0103 fie aduse \u00eentr-un joc cu sum\u0103 pozitiv\u0103? Pot fi garantate am\u00e2ndou\u0103? Profesioni\u015ftii care lucreaz\u0103 sub imperiul legii devin o categorie central\u0103 pentru a evita abuzurile \u015fi imixtiunea \u00een sfera privat\u0103.
\nRiscurile cunoscute sunt percepute ca mai pu\u0163in periculoase dec\u00e2t cele presupuse. Nesiguran\u0163a \u00een acest domeniu at\u00e2t de sensibil poate fi redus\u0103 printr-o larg\u0103 acceptabilitate public\u0103 a consecin\u0163elor versus o capacitate crescut\u0103 de predic\u0163ie a pericolelor teroriste.
\nEste foarte semnificativ faptul c\u0103 recenta lege antiterorism, propus\u0103 \u015fi aflat\u0103 \u00een curs de adoptare \u00een Adunarea Na\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei, la ini\u0163iativa primului-ministru, a fost aspru criticat\u0103 \u00eentr-un editorial din New York Times. Legea \u201eva deschide u\u015fa unor excese \u00een Fran\u0163a, similare celor dezv\u0103luite de Snowden \u00een SUA. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 guvernul francez are datoria de a proteja na\u0163iunea \u00eempotriva violen\u0163ei teroriste \u015fi a recrut\u0103rii jihadiste. Totu\u015fi, Parlamentul are datoria s\u0103 protejeze drepturile democratice ale cet\u0103\u0163enilor fa\u0163\u0103 de supravegherea ne\u00eentemeiat de expansiv\u0103 \u015fi de ad\u00e2ncit\u0103 a guvernan\u0163ilor\u201c. Este totodat\u0103 clar c\u0103 asemenea legi pot avea un efect negativ asupra libert\u0103\u0163ii presei. Reac\u0163ia public\u0103 a fost hot\u0103r\u00e2toare \u00een legea foarte recent adoptat\u0103 \u00een SUA de restr\u00e2ngere a sferei de p\u0103trundere a NSA \u00een via\u0163a privat\u0103 a americanilor.
\n\u00cen plan mai general problema nu este doar a informa\u0163iilor culese din internet, ci \u015fi a algoritmilor care sunt baza func\u0163ion\u0103rii calculatoarelor \u015fi a internetului. Algoritmii decid ce rezultate pot fi v\u0103zu\u0163i \u00een orice c\u0103utare pe internet \u015fi chiar pot decide dac\u0103 tu, ca persoan\u0103, e\u015fti o \u0163int\u0103 poten\u0163ial\u0103 sau valid\u0103 pentru serviciile de informa\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp putem fi la fel de \u00eengrijora\u0163i dac\u0103, la un moment dat, ace\u015fti algoritmi \u00eencap pe m\u00e2na terori\u015ftilor.
\nImpactul mass-media<\/strong>
\nMass-media este esen\u0163ial\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga aten\u0163ia \u015fi \u00eencrederea masiv\u0103 a cet\u0103\u0163enilor, \u00een ambele sensuri, \u00een sprijinul democra\u0163iilor, ca \u015fi \u00een sprijinul organiza\u0163iilor teroriste. Ast\u0103zi c\u0103utarea unei acoperiri media c\u00e2t mai ample este o norm\u0103 de conduit\u0103 pentru terori\u015fti. Succesul lor este adesea m\u0103surat prin abilitatea de a produce un impact media de fric\u0103 \u015fi insecuritate. Impactul psihologic al terorii asupra audien\u0163ei-\u0163int\u0103 a devenit un scop \u00een sine. Lucrul este adev\u0103rat \u00een special \u00een cazul ISIS.
\nA\u015fa cum sublinia Audrey Kurth Cronin \u00een ISIS nu este un grup terorist (titlul indic\u0103 faptul c\u0103 ISIS este o nou\u0103 \u015fi mai grav\u0103 form\u0103 de terorism): \u201eWashington constat\u0103 c\u0103 este cu mult mai dificil\u0103 contracararea apelului visceral al ISIS, probabil pentru o ra\u0163iune simpl\u0103: dorin\u0163a de putere, de ac\u0163iune \u015fi de rezultate imediate este predominant\u0103 \u015fi \u00een cultura american\u0103\u201c.
\nCele mai puternice organiza\u0163ii media concureaz\u0103 pentru un rating c\u00e2t mai mare deoarece veniturile lor cele mai importante provin din audien\u0163e crescute. Senza\u0163ionalismul este bine jucat \u015fi de terori\u015fti pentru a cre\u015fte impactul de groaz\u0103 al ac\u0163iunilor lor. Sim\u0163im bine tensiunea \u2013 \u00een media \u2013 dintre necesitatea de a face o prezentare corect\u0103 \u015fi exact\u0103 a faptelor \u015fi imperativul zicerii unei pove\u015fti dramatice. Titlul unui articol din New York Times este edificator: Dou\u0103 maxime \u00een contradic\u0163ie: spune o poveste \u015fi spune adev\u0103rul. Faptul e problematic, iar de aici \u00eentrebarea: \u201eNe mai putem \u00eencrede \u00een ceea ce privim?\u201c
\nRe\u0163elele de socializare sunt \u015fi ele, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un alt instrument utilizat de organiza\u0163iile teroriste. Un raport al Brooking Institution din Washington g\u0103sea aproape 70.000 de conturi pe Twitter ce par s\u0103 sus\u0163in\u0103 ISIS. \u00cen acest caz, mesajul ISIS c\u0103tre to\u0163i sus\u0163in\u0103torii s\u0103i online este clar: Jihadul online nu este mai pu\u0163in important dec\u00e2t Jihadul de pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 cu v\u0103rsare de s\u00e2nge.
\n\u201eTr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care r\u0103zboiul media este mai ascu\u0163it dec\u00e2t sabia\u201c scria un grup ata\u015fat ISIS. Totodat\u0103, trebuie men\u0163ionat c\u0103 prezen\u0163a sus\u0163in\u0103torilor ISIS pe Twitter este \u015fi o real\u0103 surs\u0103 de culegere de informa\u0163ii. Iat\u0103, a\u015fadar, o noua dilem\u0103: s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m sau nu conturile ISIS de pe Twitter?
\nMedia poate \u015fi ar trebui s\u0103 fie o modalitate de a \u00een\u0163elege lumea ca interac\u0163iune complex\u0103 a sistemelor politice, culturale, economice, sociale \u015fi naturale. Marea diversitate a modurilor de g\u00e2ndire nu este un obstacol \u00een calea media pentru a ob\u0163ine succesele pe care \u015fi le-a fixat. Acest fapt ar trebui s\u0103 fie \u00een favoarea luptei antiteroriste.
\nRemarci finale<\/strong>
\nDup\u0103 masacrul meticulos planificat din 22 iulie \u00een Norvegia, o larg\u0103 majoritate presupunea c\u0103 a fost un atac jihadist. Uciga\u015ful s-a dovedit a fi un \u201elup singuratic\u201c norvegian, iar nu un islamist extremist. \u00cen declara\u0163ia sa primul-ministru norvegian, Stoltenberg, a fost deosebit de curajos: \u201eNu vom l\u0103sa ca frica de fric\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 t\u0103cem. Mai mult\u0103 deschidere, mai mult\u0103 democra\u0163ie. Ace\u015ftia suntem noi. Aceasta este Norvegia.\u201c Cu toate acestea, c\u00e2nd s-a aflat despre gravele neajunsuri \u00een reac\u0163ia for\u0163elor de securitate, primul-ministru \u015fi-a pierdut mandatul prin votul norvegienilor.
\n\u00cen multe \u0163\u0103ri europene partidele politice antiimigra\u0163ie sunt \u00een cre\u015ftere prin retorica despre islamizarea Occidentului. Anders Breivik, uciga\u015ful norvegian, a folosit acelea\u015fi argumente pentru a-\u015fi justifica ac\u0163iunea criminal\u0103.
\nPolitica antiteroare trebuie s\u0103 fie din ce \u00een ce mai mult o strategie pe termen lung \u00eentruc\u00e2t nu avem motive s\u0103 credem c\u0103 eradicarea terorismului poate fi realizat\u0103 rapid prin m\u0103suri imediate.
\nC\u00e2nd afirm\u0103m fermitatea \u015fi neclintirea noastr\u0103 \u00een ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ilor \u015fi a drepturilor civile nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne aliniem pur \u015fi simplu unei g\u00e2ndiri conven\u0163ionale. A\u015fa \u2013 cred c\u0103 \u2013 suntem noi cu adev\u0103rat. Pe de alt\u0103 parte, acceptarea unor sacrificii \u00een lupta antiterorist\u0103 poate fi \u2013 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u2013 r\u0103spunsul acceptabil pentru o situa\u0163ie de for\u0163\u0103 major\u0103. Ambele atitudini sunt necesare \u015fi \u2013 p\u00e2n\u0103 la un punct \u2013 compatibile cu scopul de a evita compromisuri mai grave, de ordin esen\u0163ial, \u00een privin\u0163a conceptului de libertate.
\nEste o situa\u0163ie delicat\u0103, la limit\u0103, gestionarea acestui echilibru \u00eentre libertatea de a reac\u0163iona \u015fi libertatea de a fi. S\u0103 nu accept\u0103m niciodat\u0103 supunerea fa\u0163\u0103 de for\u0163a brutal\u0103 \u015fi oarb\u0103 \u00eentruchipat\u0103 de terorism. \u015ei totu\u015fi, atunci c\u00e2nd libert\u0103\u0163ile \u015fi via\u0163a privat\u0103 se afl\u0103 sub presiunea constant\u0103 a exigen\u0163elor antiterorismului, avem sentimentul c\u0103 suntem exact \u00een situa\u0163ia pe care o doresc terori\u015ftii.
\nLegislatorii pot plasa limite ra\u0163ionale supravegherii \u015fi pot cere dovezi consistente, \u00eenainte ca privatismul s\u0103 fie limitat de serviciile de informa\u0163ii \u015fi interven\u0163iile de securitate.
\nSalvarea democra\u0163iei st\u0103 \u2013 sper \u2013 nu \u00een negocieri dureroase \u00eentre culegerea de informa\u0163ii \u015fi p\u0103strarea libert\u0103\u0163ilor, ci \u00een g\u0103sirea sinergiilor, a obiectivelor comune \u015fi a opiniilor compatibile. Trebuie s\u0103 fim \u00eengrijora\u0163i de probleme ale c\u0103ror solu\u0163ii nu sunt nici bine definite, nici obiectiv m\u0103surabile.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ast\u0103zi antiterorismul sau \u00eentregul sistem na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional de ac\u0163iuni proiectate pentru combaterea terorismului include o diversitate de instrumente, de la diploma\u0163ie, cooperare interna\u0163ional\u0103 \u015fi angajament direct la opera\u0163iuni de securitate fizic\u0103, sanc\u0163iuni economice, opera\u0163iuni sub acoperire \u015fi for\u0163\u0103 militar\u0103. Terorismul este at\u00e2t fenomen global, c\u00e2t \u015fi o problem\u0103 de prim-plan politic. Ca urmare, el… Cite\u0219te mai mult »O dilem\u0103 dificil\u0103: antiterorism \u015fi\/sau \u00eengustarea libert\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[659,14648,885,14647],"class_list":["post-23829","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-antiterorism","tag-diplomatie-publica","tag-libertate","tag-restrangerea-libertatii"],"views":1302,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23829"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23830,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23829\/revisions\/23830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}