{"id":23826,"date":"2015-07-12T14:24:57","date_gmt":"2015-07-12T12:24:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23826"},"modified":"2015-07-12T14:24:57","modified_gmt":"2015-07-12T12:24:57","slug":"oficial-suntem-in-vreme-de-pace","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/oficial-suntem-in-vreme-de-pace\/","title":{"rendered":"Oficial, suntem \u00een vreme de pace"},"content":{"rendered":"<p>Un nou summit al G-7 \u015fi dou\u0103 reuniuni ale Consiliului European au concentrat \u00een luna iunie aten\u0163ia lumii. Criza din Ucraina \u015fi evolu\u0163iile de pe continent provoac\u0103, \u00een continuare, preocup\u0103ri serioase. Un sondaj recent arat\u0103 c\u0103 mul\u0163i europeni socotesc c\u0103 guvernele lor nu trebuie s\u0103 se manifeste solidar \u00een cazul unei agresiuni \u00eempotriva unui stat membru al NATO. Cu alte cuvinte, \u00een eventualitatea unui r\u0103zboi, articolele 5 \u015fi 6 ale Tratatului Alian\u0163ei Nord-Atlantice pot fi ignorate.<br \/>\n\u00cen astfel de vremuri, Rom\u00e2nia este condus\u0103 prin edicte transmise pe re\u0163ele de socializare. Rece \u015fi de la distan\u0163\u0103, adic\u0103.<br \/>\n<strong>Reuniunea G-7 din Germania<\/strong><br \/>\nTemele luate \u00een\u00a0 dezbatere \u2013 criza din Ucraina, terorismul, economia \u015fi comer\u0163ul, \u00eenc\u0103lzirea climei, s\u0103n\u0103tatea \u015fi condi\u0163ia femeii \u2013 prea multe \u015fi prea f\u0103r\u0103 leg\u0103turi \u00eentre ele, nu au \u015fanse s\u0103-\u015fi afle rezolvare \u00eentr-un cadru lipsit de puteri decizionale. Grupurile statelor cu economii puternice sufer\u0103 de la na\u015ftere de o ambiguitate structural\u0103 care face ca participan\u0163ii, \u00een oricare format \u2013 de 7, de 8 sau de 20 \u2013 s\u0103 nu poat\u0103 lua decizii. La Garmisch-Partenkirchen a fost schi\u0163at un plan ce implic\u0103 angajamentul tuturor statelor de a lua m\u0103suri care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 sc\u0103derea temperaturii globului cu 2 grade \u00eentr-o jum\u0103tate de secol. O \u00eentrebare: ce valoare are un astfel de program luat \u00een absen\u0163a reprezentan\u0163ilor Chinei \u015fi ai Indiei? \u00cen privin\u0163a terorismului, Comunicatul final al reuniunii vorbe\u015fte despre lupta \u00eempotriva acestui fenomen, ca \u201eprioritate a comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u00een ansamblu ei\u201c. \u00cen aceast\u0103 \u201ecomunitate interna\u0163ional\u0103\u201c, Irakul \u015fi Iranul ar putea participa la lupt\u0103 cu convingeri identice, ar putea s\u0103-\u015fi \u201ecoordoneze ac\u0163iunile\u201c? A\u015fa cum este vehiculat, conceptul de \u201ecomunitate interna\u0163ional\u0103\u201c aminte\u015fte de Frontul mondial al p\u0103cii din anii \u201850, \u00een vremea R\u0103zboiului Rece \u015fi de congresele acestuia, de la tribuna c\u0103rora erau slobozi\u0163i porumbei, cu ramuri de m\u0103slin \u00een cioc, s\u0103 vesteasc\u0103 viitorul de aur al omenirii.<br \/>\nDou\u0103 teme care de\u015fir\u0103 Europa<br \/>\nEra de a\u015fteptat ca imigra\u0163ia \u015fi criza din Grecia s\u0103 concentreze \u00eentreaga aten\u0163ie a noii reuniuni a Consiliului European. Sunt dou\u0103 teme care de\u015fir\u0103 Europa. Drama imigran\u0163ilor \u00ee\u015fi are cauze \u00een s\u0103r\u0103cie, conflicte, r\u0103zboaie pentru care ace\u015ftia sunt cel mai pu\u0163in vinova\u0163i. \u00cen Rom\u00e2nia, fenomenul nu este prezentat \u00een toat\u0103 complexitatea lui. Ni se spune c\u0103 imigran\u0163ii fug din zonele de conflict din cauza fricii, mizeriei \u015fi s\u0103r\u0103ciei, ceea ce este adev\u0103rat. Dar nu ni se spune c\u0103 din Afganistan, Libia, Siria, Yemen, Republica Centrafican\u0103, Mali fug \u015fi oponen\u0163i politici ai regimurilor instalate \u00een urma r\u0103zboaielor duse \u00een \u0163\u0103rile lor din interese economice \u015fi strategice ale altora. Ei nu sunt imigran\u0163i sociali sau economici, ci azilan\u0163i politici care au dreptul la protec\u0163ie. T\u00e2rgul \u00eemp\u0103r\u0163irii de cote \u015fi invocarea criteriilor de primire a acestora nu au nimic comun cu democra\u0163ia. S-a mers prea departe c\u00e2nd s-au cerut m\u0103suri de factur\u0103 militar\u0103 pentru blocarea ambarca\u0163iunilor cu imigran\u0163i \u015fi abandonarea lor \u00een mijlocul Mediteranei. Nu to\u0163i refugia\u0163ii sunt aventurieri, nu to\u0163i sunt de vin\u0103 c\u0103 au devenit marf\u0103 pentru c\u00e2\u015ftiguri oneroase. Mai este ceva: \u00een lumea noastr\u0103 modern\u0103 \u015fi democratic\u0103, companiile transna\u0163ionale nu \u00eent\u00e2mpin\u0103 nici o opreli\u015fte s\u0103 se instaleze unde poftesc, oriunde ob\u0163in profituri. Oamenii n\u0103p\u0103stui\u0163i, alunga\u0163i din casele \u015fi statele lor, nu au dreptul s\u0103 circule \u015fi s\u0103 fie primi\u0163i \u00een lume?<br \/>\nPruden\u0163a, o nou\u0103<br \/>\npedagogie politic\u0103<br \/>\nSe observ\u0103 o modificare de tactic\u0103 a Bruxelles-ului fa\u0163\u0103 de marile crize. Pruden\u0163a a devenit o nou\u0103 pedagogie politic\u0103. Speria\u0163i c\u0103 Atena nu se \u00eembl\u00e2nze\u015fte, nu doar statele ce se manifestau intransigent p\u00e2n\u0103 mai ieri se v\u0103d obligate s\u0103 fac\u0103 pa\u015fi \u00eenapoi, ci \u015fi creditorii. P\u0103strarea Greciei \u00een zona euro a devenit piatra filozofal\u0103 a Uniunii Europene. \u015eefii de stat \u015fi de guvern ai statelor Uniunii Europene au \u00eencercat din r\u0103sputeri s\u0103 evite ie\u015firea Greciei din zona euro. Ei au avut o reuniune extraordinar\u0103 consacrat\u0103 debloc\u0103rii crizei, iar la cea semestrial\u0103 a\u00a0 Consiliului European au aplanat disputele vechi \u015fi au g\u0103sit solu\u0163ii. Par\u0163iale, deocamdat\u0103. De\u015fi \u201eafacerea\u201c nu antreneaz\u0103 responsabilit\u0103\u0163i egale ale statelor membre, de\u015fi nu toat\u0103 lumea a participat la complicit\u0103\u0163ile profitabile at\u00e2t pentru greci c\u00e2t \u015fi pentru creditorii externi, hopul a fost trecut. Premierul Tsipras a prezentat Consiliului European din 25-26 iunie m\u0103suri agreate la Berlin \u015fi Paris, la FMI \u015fi Banca Mondial\u0103, care deschid perspectiva unui plan global. Mai r\u0103m\u00e2ne s\u0103 nu se trezeasc\u0103 vreun oponent \u00een guvernul de la Atena \u015fi ca Parlamentul elen s\u0103 aprobe planul.<br \/>\nAdev\u0103rul despre criz\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie spus mai pe \u015fleau. Belgianul Eric Toussaint, membru al unui comitet de exper\u0163i instituit pentru examinarea e\u015fecului planurilor de austeritate impuse Atenei, este de p\u0103rere c\u0103 \u201elegile europene \u015fi interna\u0163ionale au fost c\u0103lcate \u00een picioare, ca \u015fi drepturile omului, la adoptarea planurilor din 2010 \u015fi 2012 adoptate pentru salvarea Greciei de la faliment&#8230; Comisia European\u0103 cuno\u015ftea consecin\u0163ele posibile ale acestora&#8230; Situa\u0163ia din Grecia a fost dramatizat\u0103 pentru a se crea ideea c\u0103 problema era cea a datoriei suverane (publice), nu cea a datoriei private. A fost un excelent mijloc de a impune politica de austeritate \u00een Grecia\u201c.<br \/>\nMai st\u0103ruie, totu\u015fi, ecouri ale d\u0103d\u0103cirii guvernului de la Atena. Christine Lagarde, \u015fefa F.M.I., l-a tratat pe ministrul de finan\u0163e Yanis Varoufakis ca pe un imberb politic, uit\u00e2nd c\u0103 ministrul este profesor de economie, cu studii \u00een Anglia, Australia, SUA, Italia \u015fi c\u0103 \u015ftie cum func\u0163ioneaz\u0103 ma\u015fin\u0103ria financiar\u0103 condus\u0103 de F.M.I. \u015fi Banca Mondial\u0103. Autoritatea doamnei Lagarde, de bunic\u0103 sup\u0103rat\u0103, a r\u0103bufnit \u00een vorbe nedelicate: \u201eEste urgent s\u0103 restabilim dialogul, dar cu adolescen\u0163i \u00een pies\u0103\u201c. Nu \u015ftiu exact dac\u0103 f\u0103cea trimitere la piese ale teatrului antic grec sau la \u201epiesele\u201c unei locuin\u0163e, cum numesc francezii compartimentele unei case; \u00een acest al doilea caz, constat\u0103m c\u0103 via\u0163a este din ce \u00een ce mai greu de suportat sub acela\u015fi acoperi\u015f.<br \/>\nCriza ucrainean\u0103<br \/>\n\u015ei \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 se fac pa\u015fi \u00eenapoi, \u015fi aici se manifest\u0103 pruden\u0163\u0103. La Garmisch-Partenkirchen participan\u0163ii au ambalat \u00een staniol refolosit evolu\u0163iile din Ucraina: \u201ePreocupate de intensificarea luptelor&#8230; \u00een estul Ucrainei, &#8230; G-7 a reiterat apelul pentru respectarea \u00eencet\u0103rii focului \u015fi retragerea armamentului greu din estul Ucrainei\u201c. Grija pentru soarta democra\u0163iei la Kiev scade tocmai c\u00e2nd guvernul ucrainean se \u00eent\u0103rise cu mini\u015ftri recupera\u0163i din Georgia, inclusiv cu fostul pre\u015fedinte \u015eaaka\u015fvili. A\u015fa cum constat\u0103m \u00een comentarii venite de la Paris, Kievului i se ofer\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 promisiuni, \u015fi altceva. Jean-Pierre Chev\u00e8nement, senator \u015fi pre\u015fedinte de onoare al Mi\u015fc\u0103rii Republicane a Cet\u0103\u0163enilor, a fost \u00eens\u0103rcinat de pre\u015fedintele Hollande s\u0103 discute la Moscova cu pre\u015fedintele Putin. Nu se \u015ftie ce a raportat \u00eentre patru ochi la Elys\u00e9e, dar \u00een Le Monde diplomatique Chev\u00e8nement ofer\u0103 o lec\u0163ie de istorie, nea\u015fteptat\u0103 de ucraineni. \u201eHot\u0103r\u00e2t\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1991 de Boris El\u0163\u00een, pre\u015fedintele Rusiei, \u015fi omologii lui ucrainean \u015fi belarus, dezmembrarea Uniunii Sovietice s-a desf\u0103\u015furat pa\u015fnic pentru c\u0103 predecesorul lui, Mihail Gorbaciov, nu a vrut s\u0103 se opun\u0103. Rusia era plin\u0103 de conflicte poten\u0163iale. Din acest spa\u0163iu multina\u0163ional, 25 de milioane de ru\u015fi au fost l\u0103sa\u0163i \u00een afara grani\u0163elor Rusiei (de fapt, a mai r\u0103mas cu 147 de milioane de locuitori, potrivit recens\u0103m\u00e2ntului din 1989, fa\u0163\u0103 de 286 de milioane c\u00e2te existau \u00een Uniunea Sovietic\u0103), iar ace\u015ftia sunt risipi\u0163i \u00een entit\u0103\u0163i foarte diverse. \u00cen plus, trasarea capricioas\u0103 a frontierelor a multiplicat tensiunile \u00eentre statele succesoare \u015fi minorit\u0103\u0163i (Karabah, Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Adjaria etc.). Unele dintre aceste state multietnice nu au existat niciodat\u0103 \u00een trecut. Este mai ales cazul Ucrainei care, ca urmare a pr\u0103bu\u015firii armatei \u0163ariste, a fost stat independent doar trei ani \u00een istoria ei, din 1917 p\u00e2n\u0103 \u00een 1920. Ucraina, a\u015fa cum a ap\u0103rut \u00een decembrie 1991, este un stat compozit. Regiunile occidentale au f\u0103cut parte din Polonia \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Regiunile orientale sunt populate de rusofoni ortodoc\u015fi. \u0162inuturile de la Marea Neagr\u0103 au fost c\u00e2ndva ale otomanilor. Crimeea nu a fost niciodat\u0103 ucrainean\u0103 \u00eenainte de m\u0103sura luat\u0103, f\u0103r\u0103 consultarea cuiva, de c\u0103tre Nikita Hrusciov, \u00een 1954. Tradi\u0163ia de stat (a Ucrainei, n.n.) este recent\u0103, de mai pu\u0163in de un sfert de secol. Privatiz\u0103rile din anii 1990 au scos la lumin\u0103 o clas\u0103 oligarhic\u0103 ce domin\u0103 statul mai degrab\u0103 dec\u00e2t este dominat\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 de c\u0103tre stat. Situa\u0163ia economic\u0103 s-a degradat foarte mult, datoriile sunt considerabile. Viitorul Ucrainei (aderarea la NATO sau neutralitatea) este inseparabil de reconfigurarea raporturilor de for\u0163\u0103 la scar\u0103 european\u0103 sau mondial\u0103. \u00cen 1997, dl Zbigniew Brzezinski scria deja c\u0103 singurul mijloc de a \u00eempiedica Rusia s\u0103 redevin\u0103 o mare putere r\u0103m\u00e2ne scoaterea Ucrainei de sub influen\u0163a ei\u201c. S\u0103 reamintim \u015fi noi c\u0103, \u00een 1922, Lenin afirma c\u0103 \u201eDac\u0103 Rusia pierde Ucraina, \u00ee\u015fi pierde capul\u201c.<br \/>\nCe s\u0103 \u00een\u0163elegem \u00een privin\u0163a p\u0103cii pe continent? Oficial, ni se spune c\u0103 suntem \u00een vreme de pace, ni se cere, vorba unui fost consilier preziden\u0163ial, s\u0103 tr\u0103im relaxa\u0163i. \u00cen realitate, confruntarea a revenit periculos \u00een via\u0163a Europei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un nou summit al G-7 \u015fi dou\u0103 reuniuni ale Consiliului European au concentrat \u00een luna iunie aten\u0163ia lumii. Criza din Ucraina \u015fi evolu\u0163iile de pe continent provoac\u0103, \u00een continuare, preocup\u0103ri serioase. Un sondaj recent arat\u0103 c\u0103 mul\u0163i europeni socotesc c\u0103 guvernele lor nu trebuie s\u0103 se manifeste solidar \u00een cazul unei agresiuni \u00eempotriva unui stat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/oficial-suntem-in-vreme-de-pace\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Oficial, suntem \u00een vreme de pace<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[577,14643,14645,4,14644,5014,14641,5883,14642,14646],"class_list":["post-23826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-afganistan","tag-agresiuni","tag-criza-din-grecia","tag-editorial","tag-irakul-si-iranul","tag-libia","tag-reuniunea-g-7-din-germania","tag-siria","tag-stat-membru-al-nato","tag-yemen"],"views":1475,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23826"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23826\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23828,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23826\/revisions\/23828"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}