Am citit destule opinii pripite dup\u0103 care \u00een ochii multora traduc\u0103torul, \u201eaproape\u201c sau pe jum\u0103tate artist, practic\u0103 o meserie totu\u015fi incompatibil\u0103 cu aceea care-l calific\u0103 pe un mare \u015fi adev\u0103rat artist creator: \u00een cel mai fericit caz traduc\u0103torul este \u015fi el, spun ace\u015ftia, un \u201eartist\u201c, dar de nivel secund, creator de gradul al doilea, incomparabil, dec\u00e2t din polite\u0163e, cu lumea autenticilor creatori literari. Prejudecata aceasta se reflect\u0103 \u00een multiple chipuri, inclusiv \u00een evaluarea pecuniar\u0103 a muncii traduc\u0103torilor echivalat\u0103, de regul\u0103, cu \u201etruda\u201c \u015fi chinul depuse cu arta originalului: traduc\u0103torul e un fel de \u201enegru\u201c angajat s\u0103 trudeasc\u0103 \u00een planta\u0163ia de bumbac a marelui fermier alb. N-am g\u0103sit o mai bun\u0103 combatere a jignitoarei \u015fi de fapt ineptei prejudec\u0103\u0163i ca \u00eentr-o \u00eensemnare despre Riscul de a scrie a lui Heinrich B\u00f6ll tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 \u00eentr-un num\u0103r din 1972 al revistei Secolul 20 din vremea lui Dan H\u0103ulic\u0103. \u00cen respectiva \u00eensemnare Heinrich B\u00f6ll poveste\u015fte \u00eent\u00e2lnirea cu un redactor care l-a \u00eentrebat \u201epentru ce face\u0163i asta?\u201c, adic\u0103 de ce scrie. Nu g\u0103se\u015fte alt r\u0103spuns dec\u00e2t pe acela c\u0103 \u201eN-am alt\u0103 alegere\u201c, la care redactorul zice \u015fi el, \u00eencrunt\u00e2ndu-\u015fi meditativ spr\u00e2ncenele: \u201eIat\u0103 un cuv\u00e2nt mare. L-am auzit odat\u0103 spus de un sp\u0103rg\u0103tor de b\u0103nci; \u00eel \u00eentrebase judec\u0103torul pentru ce a pl\u0103nuit \u015fi efectuat furtul. N-am avut alt\u0103 alegere, i-a r\u0103spuns\u201c. T\u00e2rziu dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, B\u00f6ll poveste\u015fte \u015fi scrie: \u201e\u00cen adev\u0103r, scriitorul pare s\u0103 semene cu acel sp\u0103rg\u0103tor de b\u0103nci, care cu osteneli nespuse pl\u0103nuie\u015fte o spargere, care \u00eentr-o ucig\u0103toare singur\u0103tate sparge noaptea casa de bani f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u00e2\u0163i bani, c\u00e2te bijuterii va g\u0103si; pune \u00een cump\u0103n\u0103 dou\u0103zeci de ani de pu\u015fc\u0103rie, de deportare, de colonie de munc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ce prad\u0103 va avea. Scriitorii \u015fi poe\u0163ii, a\u015fa cred eu, risc\u0103 cu fiecare nou\u0103 lucrare pe care o \u00eencep tot ce au scris p\u00e2n\u0103 aici; este riscul de a g\u0103si casa de bani goal\u0103, de a fi capturat \u015fi p\u0103gubit de meritul tuturor spargerilor anterioare (…) a scrie nu \u00eensemneaz\u0103 \u00eentotdeauna \u00aba nu avea o alt\u0103 alegere\u00bb, ci poate deveni o rutin\u0103, fire\u015fte cu sigiliul de maestru. A\u015fa cum pentru tip\u0103ritorul de bani perfec\u0163ionat, pentru boxerul avansat, fiecare nou\u0103 spargere, fiecare nou\u0103 lupt\u0103 devine mai \u00eend\u00e2rjit\u0103 \u015fi mai primejdioas\u0103 dec\u00e2t cea precedent\u0103, la fel ar trebui s\u0103 fie pentru scriitori. (…) Am citit c\u00e2ndva \u00eentr-o recenzie: nu po\u0163i fi doar pu\u0163in gravid\u0103 \u015fi, mi se pare, nu po\u0163i fi doar pu\u0163in artist, indiferent ce profesiune exerci\u0163i. Nu \u00eencetezi s\u0103 fii artist prin faptul c\u0103 ai f\u0103cut ceva r\u0103u (sp\u0103rg\u0103torul de b\u0103nci \u2013 n.n.), ci \u00een clipa c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 te sperie riscurile\u201c. Am dat citatul pentru c\u0103 el con\u0163ine o profesiune de credin\u0163\u0103 valabil\u0103 \u00een orice meserie ce-\u015fi asum\u0103 riscurile inerente, \u00eentre care rutina \u015fi e\u015fecul. Clasificarea de la care am pornit \u2013 traduc\u0103torul \u201eartist\u201c de grad secund sau \u201epu\u0163in artist\u201c ca o femeie pu\u0163in gravid\u0103 \u2013 este inept\u0103. \u201eCred c\u0103 orice meserie sau profesiune \u2013 spune marea traduc\u0103toare Antoaneta Ralian \u00eentr-un interviu cu Mariana Dumitrescu (Rom\u00e2nia literar\u0103, 22 mai 2015) \u2013 necesit\u0103 un strop de voca\u0163ie, o traducere bun\u0103 presupune voca\u0163ie. Mul\u0163i v\u0103d \u00een traducere o ac\u0163iune mecanic\u0103, \u00abun transfer lingvistic \u00eentre dou\u0103 limbi\u00bb, dup\u0103 formula profesorului Eugen Co\u015feriu. \u00cen schimb, pentru cei aviza\u0163i, traducerea este o art\u0103. Mie mi se pare stupid\u0103 acea sintagm\u0103: \u00abTraduttore, traditore\u00bb. Un traduc\u0103tor bun nu e niciodat\u0103 un… tr\u0103d\u0103tor\u201c. Traduc\u0103torul este un artist adev\u0103rat care consimte prin voca\u0163ie nativ\u0103 la un transfer comparabil cu jertfa: \u201ePrimul pas este un proces de personalizare. Adic\u0103 \u00eencerc s\u0103-mi apropriez autorul, s\u0103 g\u00e2ndesc cu g\u00e2ndurile lui, s\u0103 simt cu sentimentele lui… Intru, cumva, \u00een pielea autorului. A doua lectur\u0103 este procesul de repersonalizare. Adic\u0103 \u00eel filtrez prin sensibilitatea mea. Etapa urm\u0103toare este traducerea propriu-zis\u0103. Slalomul printre sinonime, pentru c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 are o sinonimie foarte bogat\u0103. Dar, aten\u0163ie, transpunerea implic\u0103 \u015fi interpretare. S\u0103 nu uit\u0103m: traducerea este o art\u0103, este o crea\u0163ie, dar nu o crea\u0163ie ex nihilo! Este o art\u0103 interpretativ\u0103. Cum este actoria, bun\u0103oar\u0103. Fiecare interpret \u00ee\u015fi las\u0103 amprenta\u201c. O bun\u0103 traducere presupune buna st\u0103p\u00e2nire a limbii \u00een care traduci: \u201ePare un truism, dar limba matern\u0103 nu este de la sine… cunoscut\u0103. Ea trebuie nuan\u0163at\u0103 \u015fi re-descoperit\u0103 permanent, mai ales c\u00e2nd e\u015fti traduc\u0103tor, tocmai pentru c\u0103 e necesar s\u0103 o adaptezi unei multitudini de stiluri, genuri \u015fi viziuni ale unor creatori str\u0103ini. Cel mai frumos elogiu care mi s-a adus vreodat\u0103 a venit, de cur\u00e2nd, din partea lui Petre R\u0103ileanu, cu privire la traducerea romanului Portret al artistului la tinere\u0163e (Humanitas, 2014). El mi-a spus: \u00abN-am \u015ftiut c\u0103 Joyce a scris \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte!\u00bb. La asta trebuie s\u0103 ajung\u0103 un traduc\u0103tor. Cititorul s\u0103 nu simt\u0103 c\u0103 exist\u0103 un intermediar \u00eentre el \u015fi textul original\u201c. Exist\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 un precedent ilustru, situat pe la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201950 din secolul XX, un secol \u00een care marii scriitori ru\u015fi ne umpleau rafturile cu traduceri, \u00een general excelente. \u00cen acea vreme, pl\u0103tindu-\u015fi \u201eeroarea\u201c de a fi scris r\u0103u, \u00een interbelic, despre marele viitor conduc\u0103tor al Rusiei bol\u015fevice V. I. Lenin \u2013 z\u0103rit de poetul Agatelor negre la Z\u00fcrich \u2013, Arghezi l-a tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte pe marele fabulist rus Kr\u00eelov. Cineva dintr-o delega\u0163ie de scriitori sovietici cu care proprietarul M\u0103r\u0163i\u015forului s-a \u00eent\u00e2lnit i-ar fi spus marelui poet rom\u00e2n: \u201eNu \u015ftiam c\u0103 fabulistul nostru Kr\u00eelov a scris a\u015fa de bine \u00een rom\u00e2ne\u015fte! \u00cen limba voastr\u0103 e un poet mai mare dec\u00e2t \u00een ruse\u015fte\u201c, \u015fi, \u00een spiritul str\u00e2nsei prietenii ce ne lega pe atunci, s-a convenit ca fabulistul Kr\u00eelov s\u0103 fie neap\u0103rat tradus din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een limba rus\u0103. Nu \u015ftiu ce s-a ales de aceast\u0103 faimoas\u0103 traducere convenit\u0103 \u00eentre cei doi interlocutori, probabil c\u0103 \u00een marea Rusie nu s-a g\u0103sit un traduc\u0103tor care s\u0103-l \u201etr\u0103deze\u201c pe Kr\u00eelovul arghezian, retraduc\u00e2ndu-l \u00een limba lor. Ceea ce r\u0103m\u00e2ne din aceast\u0103 poveste, hazlie \u00een felul ei, este elogiul suprem pe care l-a primit pe drept cuv\u00e2nt poetul Cuvintelor potrivite. Doamna Antoaneta Ralian, marea noastr\u0103 traduc\u0103toare, reediteaz\u0103, cum vedem, cel mai frumos elogiu pe care Tudor Arghezi l-a primit pentru activitatea lui de traduc\u0103tor. Din punctul de vedere al calit\u0103\u0163ii \u201etraducerile de azi sunt \u00een declin. Eu nu sunt o paseist\u0103, o nostalgic\u0103, departe de mine \u2013 spune doamna Ralian \u2013, dar am lucrat \u00een edituri. Se lucra cu o acurate\u0163e, cu o con\u015ftiinciozitate care azi a disp\u0103rut, probabil \u015fi sub presiunea noilor tehnologii care comprim\u0103 timpul. Dup\u0103 traducerea propriu-zis\u0103, bun\u0103oar\u0103, urma o opera\u0163iune complet disp\u0103rut\u0103 azi: confruntarea. Un referent specializat confrunta r\u00e2nd cu r\u00e2nd, cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, traducerea cu originalul. Dup\u0103 aceea venea redactarea \u2013 cu alte dou\u0103 lecturi. Bun de tipar \u015fi bun de difuzat. Toat\u0103 aceast\u0103 gril\u0103 asigura o bun\u0103 calitate a traducerilor. Pe l\u00e2ng\u0103 inevitabila cenzur\u0103, desigur\u201c. Cronica traducerilor era, apoi, slujit\u0103 exemplar: \u201eDa! Existau cronici care ne ajutau foarte mult pe noi, traduc\u0103torii! De pild\u0103, str\u0103lucitul profesor Dan Grigorescu f\u0103cea sistematic astfel de analize ale traducerilor, era foarte prezent \u00een presa cultural\u0103. Mai era Aurel Drago\u015f Munteanu, care studia foarte atent traducerile, cu exemple punctuale. \u00cemi amintesc c\u00e2t am suferit odat\u0103 c\u00e2nd mi-a g\u0103sit o gre\u015feal\u0103 care m-a preocupat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een \u015fir. \u00cen fine, se mergea \u00een profunzime. Reactivarea (m\u0103car par\u0163ial\u0103) acestui tip de preocupare ar avea sigur efecte benefice\u201c. \u015fi a\u015fa ajungem la preg\u0103tirea traduc\u0103torului care, ca \u015fi gravida lui B\u00f6ll, \u201enu poate fi doar pu\u0163in artist\u201c. Pentru ridicarea \u015ftachetei, spune doamna Antoaneta Ralian, ar trebui \u201e\u00een primul r\u00e2nd o specializare serioas\u0103 \u00een cadrul studiilor de filologie, adic\u0103 pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ilor de limbi str\u0103ine. Fiecare limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 str\u0103in\u0103 ar trebui s\u0103 asigure \u015fi o specializare \u00een traductologie. Fiindc\u0103 avem o limb\u0103 \u015fi o cultur\u0103 de circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103, iar traducerile reprezint\u0103 baza form\u0103rii intelectuale. Nu poate exista o cultur\u0103 autarhic\u0103. Azi exist\u0103 o avalan\u015f\u0103 de traduc\u0103tori mediocri c\u0103rora probabil le place s\u0103-\u015fi vad\u0103 numele tip\u0103rit pe o carte. Pe de alt\u0103 parte, fiindc\u0103 la noi traducerile sunt foarte prost pl\u0103tite, \u00ee\u015fi fac loc veleitarii. Dac\u0103 tarifele s-ar alinia la nivel european, s-ar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i implicit \u015fi calitatea profesional\u0103. De altfel, poate o s\u0103 v\u0103 mire, eu cred c\u0103 la noi se traduce prea mult \u2013 \u00een raport cu posibilit\u0103\u0163ile de cump\u0103rare, cu apetitul pentru lectur\u0103, dar \u015fi cu num\u0103rul traduc\u0103torilor de valoare\u201c. Cu alte cuvinte, \u015fi \u00een vastul c\u00e2mp al traducerilor de azi ne lovim de imposibilitatea semnalat\u0103 de B\u00f6ll: \u201enu po\u0163i fi doar pu\u0163in gravid\u0103 \u015fi, mi se pare, nu po\u0163i fi doar pu\u0163in artist, indiferent ce profesiune exerci\u0163i\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am citit destule opinii pripite dup\u0103 care \u00een ochii multora traduc\u0103torul, \u201eaproape\u201c sau pe jum\u0103tate artist, practic\u0103 o meserie totu\u015fi incompatibil\u0103 cu aceea care-l calific\u0103 pe un mare \u015fi adev\u0103rat artist creator: \u00een cel mai fericit caz traduc\u0103torul este \u015fi el, spun ace\u015ftia, un \u201eartist\u201c, dar de nivel secund, creator de gradul al doilea, incomparabil,… Cite\u0219te mai mult »Traduttore, traditore…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7704,4503,4977,14638,14639,7480,3617,14640],"class_list":["post-23824","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-antoaneta-ralian","tag-dan-haulica","tag-heinrich-boll","tag-revista-secolul-20","tag-scriitorii-si-poetii","tag-traducatori","tag-traduceri","tag-traduere"],"views":1485,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23824"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23824\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23825,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23824\/revisions\/23825"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}