De cur\u00e2nd, directorul executiv al Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia, Drago\u015f Neamu, aflat la Berlin (\u00een timp ce pre\u015fedintele Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n ICOM, Dan Octavian Paul, participa la adunarea general\u0103 ICOM de la Paris), a reu\u015fit s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe organizatorii uneia dintre cele mai \u00een vog\u0103 reuniuni europene \u00een domeniul rela\u0163iei dintre noile media \u015fi muzee, We Are Museums, s\u0103 vin\u0103, \u00een 2016, la cea de a patra edi\u0163ie, \u00een Rom\u00e2nia!
\nCam de 15 ani \u00eencoace, Rom\u00e2nia a dovedit, din ce \u00een ce mai des, c\u0103 poate organiza foarte bine conferin\u0163e interna\u0163ionale \u00een domeniul muzeelor. Dup\u0103 calculele mele, cel pu\u0163in 25 de reuniuni interna\u0163ionale de \u00eenalt nivel, sub auspiciile ICOM, NEMO, The Fund for Arts and Culture, UNESCO, ICCROM \u015fi ale altor organiza\u0163ii prestigioase, au fost realizate \u00een \u0163ara noastr\u0103 de prin 2000 \u00eencoace. \u015ei nu oricum! Rom\u00e2nii au fost, \u00eentotdeauna, genero\u015fi, oferind oaspe\u0163ilor programe culturale complexe, ata\u015fate \u015fedin\u0163elor de comunic\u0103ri, spa\u0163ii grandioase, caz\u0103ri bune \u015fi \u00eentotdeauna cele mai bune vizite posibile la muzee. A\u015ftept\u0103m ca European Museum Academy s\u0103 ne onoreze cu un seminar Kenneth Hudson \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 \u015fi, a\u015fa cum am spus, la anul vom organiza \u015fi We Are Museums. Fac parte dintre cei care s-au str\u0103duit s\u0103 aduc\u0103 oaspe\u0163i din c\u00e2t mai multe \u0163\u0103ri, s\u0103 vad\u0103 o Rom\u00e2nie despre care majoritatea nu \u015ftia nimic. Opinia mea este c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 schimb\u0103m viziunea despre muzeele noastre \u00een min\u0163ile multora dintre speciali\u015ftii care au venit la noi. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd m-am bucurat foarte tare atunci c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 \u015fi muzeografii, cercet\u0103torii, conservatorii \u015fi restauratorii particip\u0103 la aceste reuniuni. Din p\u0103cate, participarea alor no\u015ftri se opre\u015fte la grani\u0163ele Rom\u00e2niei. Extrem de pu\u0163ini sunt cei care \u00ee\u015fi iau inima \u00een din\u0163i \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 participe la reuniuni \u00een str\u0103in\u0103tate. Or, acest lucru este de o importan\u0163\u0103 capital\u0103 pentru muzeele noastre. Adev\u0103rata experien\u0163\u0103 nu se c\u00e2\u015ftig\u0103 din lecturile dob\u00e2ndite \u00een Rom\u00e2nia, ci din confrunt\u0103rile de idei \u00een str\u0103in\u0103tate. Aici, din p\u0103cate, avem trei piedici majore: \u00een primul r\u00e2nd, muzeografii no\u015ftri dovedesc o slab\u0103 cunoa\u015ftere a limbilor str\u0103ine. Genera\u0163ia n\u0103scut\u0103 dup\u0103 1962-1963 prefer\u0103 limba englez\u0103, \u00een dauna limbii franceze, vorbit\u0103 de cei n\u0103scu\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 1961. Foarte rar afl\u0103m vorbitori de german\u0103, italian\u0103, maghiar\u0103 (doar la nativi) ori spaniol\u0103, \u00een timp ce to\u0163i cei care mai \u015ftiau limba rus\u0103 se afl\u0103 \u00een pragul pension\u0103rii. \u00cen plus, de\u015fi pentru orice intelectual este neap\u0103rat necesar\u0103 st\u0103p\u00e2nirea a dou\u0103 limbi str\u0103ine, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t \u00een doar c\u00e2teva cazuri! Majoritatea se descurc\u0103 doar \u00een englez\u0103 sau doar \u00een francez\u0103 (la niveluri nu de invidiat). Necunoa\u015fterea limbilor str\u0103ine face ca \u015fi literatura de specialitate s\u0103 fie fragmentar parcurs\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, toat\u0103 cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Rom\u00e2nia este crunt subfinan\u0163at\u0103. Muzeele nu au bani pentru proiecte de cercetare, dac\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 \u00eempu\u015fte francul prin vreun proiect european. \u00cen fine, ordonatorii principali de credite au stupida preconcep\u0163ie c\u0103 orice deplasare \u00een str\u0103in\u0103tate reprezint\u0103 o \u201eplimbare pe banii statului\u201c \u015fi, ca atare, sumele sunt t\u0103iate masiv \u015fi, evident, nejustificat, la acest capitol muzeografii fiind \u00eendemna\u0163i s\u0103 ob\u0163in\u0103 bani de la… sponsori. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, chiar dac\u0103 reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103ri, muzeografii no\u015ftri nu prea \u015ftiu s\u0103 le scrie \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi, dac\u0103 le \u015fi scriu, n-au bani de transport, hotel \u015fi tax\u0103 de participare. A\u015fa \u00eenc\u00e2t am avut senza\u0163ia, ani de zile, c\u0103 predic \u00een gol nevoia Rom\u00e2niei de a-\u015fi trimite cercet\u0103torii (inclusiv pe cei foarte tineri) la conferin\u0163e din str\u0103in\u0103tate. Sigur, e bine ca unii dintre noi s\u0103 participe la diverse reuniuni ale ICOM sau NEMO. Dar important este ca acolo s\u0103 ajung\u0103 un num\u0103r mare de speciali\u015fti care s\u0103 aib\u0103 puterea, odat\u0103 \u00eentor\u015fi acas\u0103, de a decela \u2013 din cele v\u0103zute peste hotare \u2013 lucrurile bune \u015fi pe cele nepotrivite, pentru a fi sau nu implementate \u015fi \u00een muzeele noastre. Muzeografii no\u015ftri ar avea nevoie de mai mult\u0103 disciplin\u0103 \u00een cercetare (cercetarea nevalorificat\u0103 se cheam\u0103 c\u0103 s-a f\u0103cut degeaba), mai mult curaj \u00een prezentare \u015fi, evident, mai mult\u0103 \u00een\u0163elepciune din partea deciden\u0163ilor care hot\u0103r\u0103sc bugetele, pentru alocarea unor sume mai mari dedicate deplas\u0103rilor \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een pofida dispozi\u0163iilor t\u00e2mpite venite dinspre Ministerul Finan\u0163elor, care pretinde, dimpotriv\u0103, limitarea acestor deplas\u0103ri.
\nMi se pare important faptul c\u0103 muzeele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi muzeografii rom\u00e2ni sunt tot mai bine cunoscu\u0163i, cel pu\u0163in \u00een Europa. Nu mai reprezent\u0103m o gaur\u0103 neagr\u0103 pe hart\u0103. Desigur, sunt cunoscute doar c\u00e2teva muzee importante \u015fi doar pu\u0163ini speciali\u015fti. Dar exist\u0103 un \u00eenceput, de care ar trebui profitat, mai ales de genera\u0163ia celor care au acum \u00een jur de 30 de ani.
\nRe\u0163eaua Muzeelor Europene (NEMO) a publicat recent o bro\u015fur\u0103 despre valorile muzeale care unesc institu\u0163iile de profil europene: cele sociale, cele legate de colec\u0163ionare, cele educa\u0163ionale \u015fi cele economice. Au fost alese 22 de \u0163\u0103ri europene, pentru fiecare dintre ele fiind remarcat\u0103 c\u00e2te o constant\u0103 ce o a\u015feza \u00eentr-una dintre cele patru categorii amintite. Editorii au considerat c\u0103 pentru muzeele din Rom\u00e2nia este de mare actualitate valoarea lor economic\u0103. Ne afl\u0103m \u00een aceea\u015fi \u201egrup\u0103\u201c cu Ungaria, Italia, Olanda \u015fi Regatul Unit. Editorii nu s-au l\u0103sat prin\u015fi \u00een capcane de prejudec\u0103\u0163i. Fran\u0163a este remarcat\u0103 pentru valoarea social\u0103 a muzeelor sale, ca \u015fi Grecia. Austria, Letonia \u015fi Rusia sunt apreciate pentru valoarea colec\u0163iilor, \u00een vreme ce educa\u0163ia pare s\u0103 fie apanajul muzeelor din Germania \u015fi Polonia. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, s-a considerat important\u0103 dimensiunea economic\u0103, pornindu-se de la protestul muzeelor rom\u00e2ne\u015fti din timpul Nop\u0163ii Europene a Muzeelor. Cu alte cuvinte redactorii volumului au considerat c\u0103 \u00eentreaga infrastructur\u0103 muzeal\u0103 este pus\u0103 \u00een pericol de valul de restituiri, necompensate de vreo solid\u0103 m\u0103sur\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor (a tuturor autorit\u0103\u0163ilor). Olanda, de exemplu, are o complet diferit\u0103 motiva\u0163ie pentru care a fost a\u015fezat\u0103 \u00een aceea\u015fi \u201egrup\u0103\u201c cu Rom\u00e2nia. Acolo celebrul muzeu din Haga, Mauritshuis, aflat \u00een restaurare, a trimis \u00een expozi\u0163ii itinerante c\u00e2teva dintre cele mai valoroase capodopere ale sale (de la Fata cu cercel \u00een ureche a lui Vermeer \u015fi Lec\u0163ia de anatomie de Rembrandt p\u00e2n\u0103 la lucr\u0103ri mai pu\u0163in celebre); Japonia, SUA \u015fi Italia au fost doar c\u00e2teva dintre \u0163\u0103rile \u00een care arta colec\u0163ionat\u0103 a c\u0103l\u0103torit, gener\u00e2nd venituri din str\u0103in\u0103tate. Ac\u0163iunea nu este original\u0103. La fel a procedat \u015fi Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 din Belgrad pentru mul\u0163i ani de zile. Pentru Italia a fost avut \u00een vedere fabulosul succes de public al Muzeului de \u015ftiin\u0163\u0103 din Trento (MUSE) \u2013 muzeu premiat \u015fi de Funda\u0163ia Micheletti anul trecut. Ungaria este men\u0163ionat\u0103 pentru un proiect de revitalizare a me\u015fte\u015fugurilor, realizat \u00eempreun\u0103 cu Slovenia. \u00cen fine, a fost remarcat Regatul Unit, pentru un muzeu \u00een aer liber (cel de la Beamish, \u00een nord-estul Angliei), care se autofinan\u0163eaz\u0103. De altfel, 56% din vizitatorii regiunii ajung acolo doar pentru c\u0103 doresc s\u0103 viziteze acest muzeu. Cei 370 de salaria\u0163i ai muzeului nu au nevoie de subsidii guvernamentale, deoarece muzeul lor este at\u00e2t de popular \u00een tot Regatul Unit, \u00eenc\u00e2t se pl\u0103tesc sume mari pentru petrecerea unei \u00eentregi zile la Beamish. Strategia de dezvoltare economic\u0103 a \u00eentregii regiuni porne\u015fte de la avantajele pe care le aduce muzeul \u00een aer liber. \u015ei, cum banul la ban trage, o investi\u0163ie de 17 milioane de lire sterline (cam 105,165 milioane lei sau, altfel spus, cam a \u015fasea parte din \u00eentregul buget al Ministerului Culturii din Rom\u00e2nia pe anul \u00een curs) urmeaz\u0103 s\u0103 adauge muzeului un adev\u0103rat parc organizat ca o a\u015fezare provincial\u0103 englez\u0103 de acum 60 de ani. S\u0103 mai spun\u0103 cineva c\u0103 muzeele nu v\u00e2nd! Dup\u0103 cum se vede toate celelalte exemple pentru care economicul conteaz\u0103 au o parte pozitiv\u0103; abordarea pentru Rom\u00e2nia este negativ\u0103 (pe m\u0103sur\u0103, a\u015f zice). N-a\u015f vrea, Doamne fere\u015fte, s\u0103 crede\u0163i c\u0103 muzeele britanice o duc pe roze. Beamish este, mai degrab\u0103, un contraexemplu. Criza economic\u0103 a avut, \u015fi \u00een cultura britanic\u0103, pr\u0103p\u0103stiile ei, Paleologii \u015fi Kelemenii ei. De exemplu, \u00een 2010 ministrul Culturii a anun\u0163at c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 2012, Consiliul Muzeelor, Bibliotecilor \u015fi Arhivelor, care func\u0163iona sub auspiciile Ministerului, av\u00e2nd atribu\u0163ii pe care \u00een Rom\u00e2nia le are Comisia Na\u0163ional\u0103 a Muzeelor \u015fi Colec\u0163iilor, de exemplu, pentru muzee, trebuie s\u0103 dispar\u0103. Tocmai britanicii, de la care \u00eenv\u0103\u0163asem noi, rom\u00e2nii, acum 25 de ani, cum e cu deciziile politice pe care nu trebuie s\u0103 le ia ministrul dec\u00e2t dup\u0103 un aviz din partea unor comisii na\u0163ionale de specialitate… \u00cen domeniul muzeelor atribu\u0163iile fostului Consiliu au fost descentralizate (pe cele patru \u0163\u0103ri care compun federa\u0163ia britanic\u0103), \u00een Anglia, de exemplu, ele revenind Consiliului Artelor (care, p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, se ocupa numai de artele spectacolului). Proasp\u0103tul ministru al Culturii, numit dup\u0103 victoria lui Cameron, de luna trecut\u0103, John Whittingdale a anun\u0163at deja sc\u0103deri de subven\u0163ii pentru toate institu\u0163iile muzeale subordonate direct Ministerului. Ele sunt mici, deocamdat\u0103 (circa 1% din bugetul pentru anul actual \u2013 o \u201erectificare negativ\u0103\u201c, cum ar veni). La 8 iulie se va anun\u0163a proiectul de buget pentru anul 2016, iar atunci vom vedea la ce se mai pot a\u015ftepta colegii britanici. Dar, dup\u0103 cum s-a anun\u0163at, bugetul va merge \u00een continuare \u00een jos. De altfel, de c\u00e2nd a ajuns conservatorul Jeremy Hunt ministrul Culturii (\u00een mai 2010), bugetul Culturii a mers numai \u00een jos.
\nDesigur, \u00een alte p\u0103r\u0163i muzeele private \u00eembobocesc \u015fi \u00eenfloresc. La Milano, de exemplu, \u00een ziua de 9 mai (cumva la concuren\u0163\u0103 \u015fi cu Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Milano \u015fi cu Bienala de la Vene\u0163ia, dar av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 atrag\u0103, totu\u015fi, toate reflectoarele asupra sa), a fost deschis \u00eentr-o fost\u0103 distilerie, construit\u0103 pe la 1910, noul sediu (\u00eentins pe 19.000 metri p\u00e3tra\u0163i) al Funda\u0163iei Prada. Evident, \u00een afar\u0103 de birouri, cuprinde \u015fi o seam\u0103 de spa\u0163ii expozi\u0163ionale; dac\u0103 la Vene\u0163ia a r\u0103mas temporara Portable Classic, la Milano s-au deschis \u015fi dou\u0103 expozi\u0163ii permanente (Robert Gober\/ Louise Bourgeois \u015fi, respectiv, Processo Grottesco), pe l\u00e2ng\u0103 alte cinci expozi\u0163ii temporare. Mi-e greu s\u0103 definesc aceste snoabe \u00eengr\u0103m\u0103diri de colec\u0163ii drept muzee, de\u015fi \u00eemi este limpede c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, vor deveni muzee.
\nPentru c\u0103 am adus vorba despre Milano, trebuie s\u0103 remarc faptul c\u0103 pavilionul Italiei (numit cu un joc de cuvinte care \u0163ine cont de tematica Expozi\u0163iei) Eataly, a fost transformat de omniprezentul \u015fi histrionicul Vittorio Sgarbi \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 a pl\u0103cerilor artistice. Nu mai pu\u0163in de 300 de capodopere au fost aduse \u00een pavilionul na\u0163ional pentru a dovedi modul \u00een care biodiversitatea se reflect\u0103 \u00een artele na\u0163ionale. De la Antonello da Messina (pentru mine de neuitat, datorit\u0103 expozi\u0163iei la care a contribuit \u015fi Rom\u00e2nia, \u015fi care a fost organizat\u0103 \u00een 2006, la Scuderie del Quirinale) p\u00e2n\u0103 la Antonio Ligabue, expozi\u0163ia este un regal de art\u0103 italian\u0103 pentru ultima jum\u0103tate de mileniu.
\nPovestea mea de ast\u0103zi nu are moral\u0103. \u00cencerc\u0103m, fiecare, s\u0103 salv\u0103m ce se poate salva din patrimoniul umanit\u0103\u0163ii, cu mici speran\u0163e, lupt\u00e2nd, fiecare, pentru un loc sub soarele culturii, \u00een speran\u0163a c\u0103 o s\u0103 prindem o raz\u0103 de soare favorabil\u0103. Sau cel pu\u0163in a\u015fa ar trebui s\u0103 facem dac\u0103 vrem s\u0103 l\u0103s\u0103m o umbr\u0103 pe ziduri (ca s\u00e3-l citez pe George Banu)!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De cur\u00e2nd, directorul executiv al Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia, Drago\u015f Neamu, aflat la Berlin (\u00een timp ce pre\u015fedintele Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n ICOM, Dan Octavian Paul, participa la adunarea general\u0103 ICOM de la Paris), a reu\u015fit s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe organizatorii uneia dintre cele mai \u00een vog\u0103 reuniuni europene \u00een domeniul rela\u0163iei dintre noile… Cite\u0219te mai mult »Dinspre Europa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14631,11675,11703],"class_list":["post-23812","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-dan-octavian-paul","tag-icom","tag-muzee-in-romania"],"views":1699,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23812","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23812"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23812\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23813,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23812\/revisions\/23813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23812"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23812"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23812"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}