{"id":23803,"date":"2015-06-27T10:45:28","date_gmt":"2015-06-27T08:45:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23803"},"modified":"2015-06-27T10:46:46","modified_gmt":"2015-06-27T08:46:46","slug":"atelier-2015-un-festival-pentru-cei-inteligenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/atelier-2015-un-festival-pentru-cei-inteligenti\/","title":{"rendered":"ATELIER 2015, un festival pentru cei inteligen\u0163i"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La Teatrul \u201eAndrei Mure\u015fanu\u201c din Sf\u00e2ntu Gheorghe s-a \u00eencheiat de cur\u00e2nd a dou\u0103zeci \u015fi doua edi\u0163ie din ATELIER, primul festival interna\u0163ional din Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum se m\u00e2ndre\u015fte ini\u0163iatorul \u015fi directorul s\u0103u, dramaturgul Radu Macrinici. Timp de dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de edi\u0163ii, ATELIER \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat un profil particular, \u00eencuraj\u00e2nd experimentul, direc\u0163iile noi, diversitatea, interdisciplinaritatea, modalit\u0103\u0163ile de expresie proaspete \u015fi inovatoare \u00een artele spectacolului.<br \/>\nExact a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi la ultima edi\u0163ie. Dac\u0103 printre primele spectacole s-a num\u0103rat un tip de teatru-circ, Sfori (c\u00e2\u015ftig\u0103tor al Premiului special al juriului), creat de artistul belgian Alexis Rouvre, cu o scenografie de mare impact, asamblat\u0103, \u00een mare parte, la fa\u0163a locului, de c\u0103tre performer, din fire \u015fi noduri, festivalul avea s\u0103 se \u00eencheie cu un divertisment de bun\u0103 calitate, ACTORCHESTRA, parte a programului 9G (Noua genera\u0163ie) desf\u0103\u015furat la Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti. \u00centre aceste dou\u0103 spectacole, ATELIER avea s\u0103 etaleze o panoplie larg\u0103 de limbaje teatrale \u015fi coregrafice. Cei mici, dar \u2013 de ce s\u0103 nu o recunoa\u015ftem? \u2013, \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor s-au bucurat de un spectacol performant, Povestea lui Aladin, de la Teatrul \u201eRegina Maria\u201c din Oradea, \u00een regia lui Luis Montoto, cu o scenografie video 3D (Armand Richelet Kleinberg). Decorurile de basm, fascinante, forme virtuale care umplu spa\u0163iul, \u00eenaintau spre public uluindu-i deopotriv\u0103 pe tinerii spectatori, dar \u015fi pe adul\u0163ii care \u00eei aveau \u00een grij\u0103. Pentru aceste merite, spectacolul a ob\u0163inut Premiul pentru cea mai bun\u0103 scenografie.<\/p>\n<p><strong>Cei mai iubi\u0163i<\/strong><br \/>\nUn festival de teatru de calitate se face cu interpret\u0103ri actorice\u015fti extraordinare, iar ATELIER nu a dus lips\u0103 de asemenea momente. Dac\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 am vorbit de minunata partitur\u0103 a lui F\u00fcl\u00f6p B. Erszebet din Tihna, \u00een regia lui Radu Afrim, pentru care a ob\u0163inut Premiul pentru cea mai bun\u0103 actri\u0163\u0103, aten\u0163ia juriului a fost atras\u0103 \u015fi de actorul Hars\u00e1nyi Attila (Premiul pentru cel mai bun one man show) \u00een Sex, drugs, gods &amp; rock \u2018n\u2019 roll, un mix din textele lui Eric Bogosian \u015fi Jos\u00e9 Saramago. \u00cencep\u00e2nd cu un Dumnezeu corporatist pentru a continua cu diferi\u0163i eroi biblici, actorul \u0163intuit \u00een scaun, ajutat doar de o lavalier\u0103, trece cu vitez\u0103 de la un personaj la altul \u00eentr-o desf\u0103\u015furare de for\u0163\u0103, umor \u015fi energie care nu poate dec\u00e2t s\u0103 \u00eenc\u00e2nte publicul.<br \/>\n<strong>Teatrul-dans la loc de cinste<\/strong><br \/>\n<strong>7\/7<\/strong><br \/>\nO direc\u0163ie bine reprezentat\u0103 la edi\u0163ia aceasta, cu spectacole unul \u015fi unul, a fost cea a teatrului-dans.<br \/>\nExemplar prin \u00eembinarea modalit\u0103\u0163ilor de expresie care coexist\u0103 \u00een artele moderne a fost 7\/7 de la Teatrul Maghiar \u201eCsiky Gergely\u201c din Timi\u015foara. Dansul inspirat al lui Bacz\u00f3 T\u00fcnde, creatoarea spectacolului, care a performat pe muzica tulbur\u0103toare, evanescent\u0103, compus\u0103 \u015fi interpretat\u0103 live de cunoscutul C\u00e1ri Tibor (Premiul pentru muzica de spectacol) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, proiec\u0163iile concepute de Bal\u00e1zs Kl\u00e1ra, care iau ochii, pun accente, f\u0103c\u00e2nd corp comun cu dansatoarea, \u00eembr\u0103c\u00e2nd-o, \u00eenv\u0103luind-o, au avut ca rezultat o produc\u0163ie din cale afar\u0103 de pl\u0103cut\u0103 pentru iubitorii de dans contemporan.<\/p>\n<p><strong>Fiul risipitor<\/strong><br \/>\nO alt\u0103 montare de teatru-dans a fost Fiul risipitor, creat de Iv\u00e1cson L\u00e1szl\u00f3 cu Ansamblul de dansuri H\u00e1romsz\u00e9k din Sf\u00e2ntu Gheorghe. Zestrea mi\u015fc\u0103rii \u015fi a ritmurilor etno pe care o purt\u0103m \u00een noi se diversific\u0103, genera\u0163ie cu genera\u0163ie, pentru a deveni fundamentul dansurilor de azi. Aceasta pare s\u0103 fie demonstra\u0163ia regizorului-coregraf. De altfel, proiec\u0163ia video \u00een imagini alb-negru, care p\u0103streaz\u0103 aerul de vechime, cu dansuri filmate de etnografii de pe vremuri, ca \u015fi textele care refac str\u0103vechea analogie via\u0163\u0103-drum aduc dovada vie c\u0103 lumea dansului de azi nu a pierdut leg\u0103tura cu r\u0103d\u0103cinile ancestrale. Acelea\u015fi mi\u015fc\u0103ri tradi\u0163ionale le va transpune trupa \u00een dansuri moderne, \u00een rap, rock etc., \u00eentr-o panoplie a leg\u0103turilor indestructibile \u00eentre trecut \u015fi prezent, c\u0103reia nu-i lipse\u015fte, nicidecum, umorul.<\/p>\n<p><strong>Dictatura pe urmele noastre <\/strong><br \/>\n<strong>Kampf<\/strong><br \/>\nO parabol\u0103 coregrafic\u0103 a regimului nazist \u015fi a dictaturii a fost Kampf, \u00een regia \u015fi coregrafia lui Feh\u00e9r Ferenc, produc\u0163ie a Teatrului de Mi\u015fcare \u201eM Studio\u201c din Sf\u00e2ntu Gheorghe. Bucur\u00e2ndu-se de interpre\u0163i remarcabili, spectacolul a readus pe scen\u0103 jocurile nocive dintr-o minte bolnav\u0103 c\u0103rora le cade victim\u0103 \u00eentreaga lume. Mi\u015fc\u0103rile sincrone ale trupei, la fiecare gest al dictatorului care le imprima direc\u0163ia, au ilustrat cu claritate fragilitatea individului \u00een fa\u0163a jocurilor de putere.<\/p>\n<p><strong>\u0162(t)ara mea<\/strong><br \/>\nDe altfel, o adev\u0103rat\u0103 direc\u0163ie \u00een selec\u0163ia de anul acesta a reprezentat-o tema dictaturii \u015fi a atrocit\u0103\u0163ilor de care abuzeaz\u0103 instrumentele puterii \u00eentr-un regim opresiv. Printre cele mai tulbur\u0103toare spectacole din aceast\u0103 serie s-a num\u0103rat \u0162(t)ara mea de Radu Macrinici de la Teatrul \u201eAndrei Mure\u015fanu\u201c din Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00een interpretarea Innei Andriuc\u0103 \u015fi a lui Nae Croitoru.<br \/>\n\u00centr-un registru inocent-ludic, actri\u0163a \u00ee\u015fi reprezint\u0103 familia prin metoda simpl\u0103 \u015fi \u00eenduio\u015f\u0103toare a anima\u0163iei din teatrul de p\u0103pu\u015fi. Mici obiecte de plu\u015f recompun universul feti\u0163ei sale c\u0103reia i s-a dat ca tem\u0103 compunerea \u0162ara mea. O \u0163ar\u0103 pe care pu\u015ftoaica o iube\u015fte cu pasiune. Este aceea\u015fi \u0163ar\u0103, \u00eens\u0103, \u00een care, \u00een plin regim ceau\u015fist, mama \u015fterge urmele de s\u00e2nge l\u0103sate de cei tortura\u0163i de so\u0163ul s\u0103u \u00een apartamentul familiei, \u00een timp ce ea \u015fi feti\u0163a sunt obligate s\u0103 ias\u0103 la plimbare.<br \/>\n\u00cencet-\u00eencet, prin sugestii, adev\u0103rul se strecoar\u0103 \u00een pastile scurte, acumul\u00e2ndu-se subliminal, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103, pentru ca, la sf\u00e2r\u015fit (unul sec \u015fi cutremur\u0103tor), s\u0103 fac\u0103 implozie \u00een con\u015ftiin\u0163a spectatorului. Pe o muzic\u0103 light, miz\u00e2nd \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 pe contrastul dintre groz\u0103via realit\u0103\u0163ii \u015fi conven\u0163ia candid-juc\u0103u\u015f\u0103 \u00een care adev\u0103rul e l\u0103sat s\u0103 se ghiceasc\u0103, dramaturgul dozeaz\u0103 milimetric, cu fler de mare scriitor, dramaticul tablou al universului comunist. \u00cen povestea so\u0163iei, imaginea torturii se recompune strat cu strat, detaliu cu detaliu, de o groz\u0103vie cu at\u00e2t mai teribil\u0103 cu c\u00e2t va r\u0103m\u00e2ne tot timpul doar la nivelul sugestiei. Dar formul\u0103ri naive din compunerea feti\u0163ei ca \u201et\u0103ticul meu a primit de la serviciu un atlas cu toate organele din corpul omenesc\u201c las\u0103 s\u0103 se presimt\u0103 atrocit\u0103\u0163ile. \u00cen spatele discursului \u015fcol\u0103resc publicul intuie\u015fte ce fel de interes pentru organe are p\u0103rintele ei, mai ales c\u00e2nd \u00een partea a doua a temei fata m\u0103rturise\u015fte ce a descoperit \u00een dulapul tat\u0103lui: cinci din\u0163i cu r\u0103d\u0103cin\u0103 cu tot, unghii etc.<br \/>\nCu subtilitate, discre\u0163ie, firesc, Inna Andriuc\u0103 interpreteaz\u0103 mama, feti\u0163a, b\u0103rbatul, plus o serie de alte personaje. Dintre toate, cel mai provocator r\u0103m\u00e2ne so\u0163ia care ocup\u0103 \u015fi pozi\u0163ia de narator. Ei \u00eei revine misiunea s\u0103 povesteasc\u0103 cinic despre \u201efaptele de vitejie manual\u0103\u201c ale mult iubitului so\u0163. Pe nesim\u0163ite, \u00een acela\u015fi registru inocent, ies la iveal\u0103 dorin\u0163a de putere \u015fi cruzimea femeii, egale cu ale b\u0103rbatului. Pe tot parcursul spectacolului, abjec\u0163ia opresiunii, tortura, abilit\u0103\u0163ile securistului care se documenteaz\u0103 cu ajutorul atlasului cum s\u0103 bat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 curg\u0103 s\u00e2nge, tonul luminos cu care poveste\u015fte so\u0163ia se insinueaz\u0103 \u00een spectator activ\u00e2nd deopotriv\u0103 frica \u015fi dezgustul. Prin sugestie, fine\u0163ea interpret\u0103rii \u015fi contrastul dintre tonul con\u0163inut \u015fi abjec\u0163ia realit\u0103\u0163ii descrise, \u0162(t)ara mea las\u0103 \u00een public o impresie de neuitat.<\/p>\n<p><strong>Colibri<\/strong><br \/>\nTot despre totalitarism, doar c\u0103 unul descins din viitorul apropiat, cum m\u0103rturise\u015fte dramaturgul american Garret Jon Groenveld, este vorba \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 produc\u0163ie a Teatrului \u201eAndrei Mure\u015fanu\u201c din Sf\u00e2ntu Gheorghe, Colibri, \u00een regia binecunoscutului actor Sebastian Marina. Pentru fabuloasa interpretare din acest spectacol, Sebastian Marina \u015fi colegul s\u0103u, Ion Fiscuteanu jr., au ob\u0163inut ex-aequo Premiul pentru cel mai bun actor. Dar spectacolul, printre cele mai valoroase din festival, a concurat \u015fi la Premiul pentru cea mai bun\u0103 regie.<br \/>\n\u00cen societatea descris\u0103 de dramaturgul american, dup\u0103 laitmotivul \u201epute\u0163i merge, deci pute\u0163i munci\u201c, statul \u00ee\u015fi oblig\u0103 cet\u0103\u0163enii s\u0103 munceasc\u0103, fie c\u0103 le revine postul (cel mai frecvent) de stripper (\u201etrup pentru oameni\u201c), fie de peruchier, fie de zidar, fie de cur\u0103\u0163\u0103tor de avocado sau&#8230; specialist \u00een secre\u0163ii de salamandr\u0103. Orice munc\u0103 i-ar distribui cei doi angaja\u0163i pe care \u00eei vedem pe scen\u0103, ipoteticul individ din fa\u0163a lor nu are posibilitatea de a refuza. Nici c\u00e2nd este trimis ca soldat \u00een linia \u00eent\u00e2i, f\u0103r\u0103 permisiunea de a mai trece pe acas\u0103. Angaja\u0163ii sunt divor\u0163a\u0163i f\u0103r\u0103 drept de apel, \u00een ciuda celor cinci copii, de exemplu, iar colegii de birou nu \u00ee\u015fi \u015ftiu nici m\u0103car numele.<br \/>\nCele dou\u0103 personaje care \u00eei anun\u0163\u0103 pe candida\u0163i ce posturi au primit par trase la xerox. Regizorul Sebastian Marina construie\u015fte o dinamic\u0103 impecabil\u0103 a rela\u0163iei dintre ele, cu aceea\u015fi rutin\u0103 a gesturilor \u015fi mi\u015fc\u0103rilor reluate de nenum\u0103rate ori. Surpriza vine din tonul firesc \u015fi plin de energie, din stilul cordial-sec, miz\u00e2nd pe for\u0163a ac\u0163iunii, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii suplimentare. Obiectele de vestimenta\u0163ie coboar\u0103 de sus pentru ca personajele, colegi de birou, s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 ziua de munc\u0103. Vrafurile de dosare adunate (concept scenografic Wegroszta L\u00e1szl\u00f3) trec de la unul la altul sau din fa\u0163\u0103 \u00een spate \u00eentr-un tempo nebun.<br \/>\nExcelent\u0103 sincronizarea dintre actorii care rostesc, \u00eentr-un ritm ame\u0163itor, c\u00e2te o jum\u0103tate de replic\u0103. Ritualul zilnic cu acelea\u015fi fraze care merg ca unse \u00een interpretarea lui Sebastian Marina \u015fi Ion Fiscuteanu jr., masa \u015fi vestimenta\u0163ia care apar de sus, f\u0103r\u0103 ca angaja\u0163ii s\u0103 intre \u00een contact cu lumea, ilustreaz\u0103 distan\u0163a septic\u0103 cu care sunt controla\u0163i \u015fi manipula\u0163i cet\u0103\u0163enii ipoteticului stat unde bombele teroriste, r\u0103zboaiele \u015fi amenin\u0163\u0103rile p\u0103s\u0103rii Colibri sunt la ordinea zilei. Un stat \u00een care, sp\u0103la\u0163i pe creier, cet\u0103\u0163enii sunt obliga\u0163i s\u0103-\u015fi fac\u0103, \u00eenainte de culcare, raportul activit\u0103\u0163ilor de peste zi, turn\u00e2ndu-\u015fi colegii \u015fi anex\u00e2nd biletele de tramvai sau de cinema folosite. Iar dac\u0103 cumva le trece prin cap s\u0103 citeasc\u0103 o carte (\u201everificat\u0103 \u015fi aprobat\u0103\u201c, desigur), s\u0103 mearg\u0103 la film sau s\u0103 se bucure de benzile desenate (evident, \u015fi ele \u201everificate \u015fi aprobate\u201c), atunci au nevoie de acceptul autorit\u0103\u0163ilor. Dar, \u00een ciuda realit\u0103\u0163ii descrise, spectacolul conceput de Sebastian Marina r\u0103m\u00e2ne plin de umor \u015fi de energie cum, din p\u0103cate, rar mai avem parte pe scenele rom\u00e2ne\u015fti. Actorul interpreteaz\u0103 excelent personajul s\u0103u dinamic, solar, cordial-neutru, prietenos c\u00e2t trebuie, dar grijuliu s\u0103 p\u0103streze distan\u0163a sigur\u0103 fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt. Iar personajului lui Ion Fiscuteanu jr., urm\u0103toarea victim\u0103 a sistemului (\u015fi a colegului), \u00eei revin, de la un moment \u00eencolo, sl\u0103biciunea, \u00eendoiala, angoasa.<br \/>\nPlin de umor, cu ritm demen\u0163ial \u015fi actorie excelent\u0103, Colibri pulseaz\u0103 tone de energie \u00een public. Un spectacol de zile mari. Cu nici un chip, nu trebuie ratat!<br \/>\nCa un festival respectabil, ATELIER a desf\u0103\u015furat \u015fi o mul\u0163ime de evenimente conexe, printre care lans\u0103ri de carte, vernisajul expozi\u0163iei de fotografie a lui Radu Afrim, Portret al arti\u015ftilor \u00een tinere\u0163e, ca \u015fi colocviul Portret \u00een ATELIER: 9 G la TNB, \u00een care coordonatoarea Cristiana Gavril\u0103 a prezentat punctele tari, dar \u015fi neajunsurile proiectului.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-23804\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier-448x329.jpg\" alt=\"atelier\" width=\"448\" height=\"329\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier-448x329.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier-300x221.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier-200x147.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/atelier.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; La Teatrul \u201eAndrei Mure\u015fanu\u201c din Sf\u00e2ntu Gheorghe s-a \u00eencheiat de cur\u00e2nd a dou\u0103zeci \u015fi doua edi\u0163ie din ATELIER, primul festival interna\u0163ional din Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum se m\u00e2ndre\u015fte ini\u0163iatorul \u015fi directorul s\u0103u, dramaturgul Radu Macrinici. Timp de dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de edi\u0163ii, ATELIER \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat un profil particular, \u00eencuraj\u00e2nd experimentul, direc\u0163iile noi, diversitatea, interdisciplinaritatea, modalit\u0103\u0163ile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/atelier-2015-un-festival-pentru-cei-inteligenti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">ATELIER 2015, un festival pentru cei inteligen\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[14624,7919,14628,14625,14627,14626],"class_list":["post-23803","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-actor-sebastian-marina","tag-festivalul-atelier","tag-premiile-atelier","tag-ttara-mea-de-radu-macrinici","tag-teatru-sfantu-gheorghe","tag-teatrul-andrei-mureaanu"],"views":1998,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23803","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23803"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23803\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23807,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23803\/revisions\/23807"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23803"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23803"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23803"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}