C\u00e2ndva am avut ocazia s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00een Siberia p\u00e2n\u0103 departe \u00een Daln\u00eei Vostok, cum numesc ru\u015fii Orientul \u00cendep\u0103rtat. Am traversat-o de la Vest la Est p\u00e2n\u0103 la Habarovsk, ora\u015f situat la gurile fluviului Amur, av\u00e2nd \u00een memorie lumea romanelor marelui prozator siberian Valentin Rasputin, dar amintirea \u015fi g\u00e2ndul mi-au fost mai ales la Constantin Stere \u015fi la megaromanul s\u0103u autobiografic \u00cen preajma revolu\u0163iei. Fire\u015fte, emo\u0163iile pe care le-am tr\u0103it \u00een acea c\u0103l\u0103torie \u00eemi erau poten\u0163ate \u015fi de faptul c\u0103 veneam de la Ia\u015fi, ora\u015ful \u00een care Stere, de la na\u015fterea c\u0103ruia s-a \u00eemplinit \u00een acest iunie un veac \u015fi jum\u0103tate, \u015fi-a desf\u0103\u015furat o mare parte a activit\u0103\u0163ii de om politic, profesor universitar, ideolog, publicist \u015fi, al\u0103turi de Paul Bujor \u015fi G. Ibr\u0103ileanu, de ctitor al revistei Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103. Casa din vechea strad\u0103 a S\u0103r\u0103riei \u00een care a locuit \u015fi unde \u00een urm\u0103 cu 110 ani a pus la cale, \u00eempreun\u0103 cu Ibr\u0103ileanu, apari\u0163ia faimoasei reviste exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Trecut\u0103 \u00een lista monumentelor istorice la num\u0103rul 1222, aceast\u0103 cas\u0103 este \u00een prezent proprietatea familiei Mungiu. Nu e prev\u0103zut\u0103 cu nici un semn care s\u0103 aduc\u0103 aminte de Constantin Stere.
\nDe-a lungul drumului \u00een Siberia, la fiecare popas \u00een ora\u015fe mai mici sau mai mari, \u00een singuratice \u015fi pitore\u015fti a\u015fez\u0103ri s\u0103te\u015fti, cu vestitele lor case de lemn inundate de florile unei veri austere, bijuterii arhitectonice intrate \u00een patrimoniul universal, \u00een alte locuri de o frumuse\u0163e \u015fi o m\u0103re\u0163ie care \u00ee\u0163i taie respira\u0163ia, paradisiacul lac Baikal fiind doar unul dintre cele mai fascinante, mi-am evocat adeseori descrierile din vasta fresc\u0103 a lui Constantin Stere, \u00cen preajma revolu\u0163iei, ce mi se par \u015fi acum, recitindu-le, tot at\u00e2t de fabuloase precum peisajele pe care le-am cunoscut atunci de visu. C\u00e2nd spun fabuloase, m\u0103 g\u00e2ndesc \u00een primul r\u00e2nd la acele descrieri din volumul IV al romanului, pe care le remarc\u0103 \u015fi le citeaz\u0103 aproape extaziat \u015fi G. C\u0103linescu \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Asta, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi \u00eencepe articolul despre Stere din monumentala lucrare afirm\u00e2nd c\u0103 acesta a gre\u015fit \u201ecapital\u201c roman\u0163\u00e2ndu-\u015fi memoriile. \u00cen treac\u0103t fie spus, Constantin Stere pare s\u0103 fi intuit c\u0103 se vor exprima astfel de rezerve fa\u0163\u0103 de cea mai important\u0103 \u015fi mai impozant\u0103 scriere a sa (una, se \u015ftie, mai mult dictat\u0103) \u015fi precizase c\u0103 \u00een ea \u201etotul e fic\u0163iune \u015fi totul e realitate\u201c. La noua lectur\u0103 prilejuit\u0103 de apari\u0163ia edi\u0163iei critice ap\u0103rute \u00een colec\u0163ia Opere fundamentale, coordonat\u0103 de Eugen Simion, edi\u0163ie realizat\u0103 de eminentul cercet\u0103tor Victor Durnea, de la Institutul \u201eA. Philippide\u201c din Ia\u015fi al Academiei Rom\u00e2ne, vedem c\u00e2t\u0103 dreptate a avut scriitorul caracteriz\u00e2ndu-\u015fi astfel opera. C\u00e2t prive\u015fte edi\u0163ia Durnea, am putea afirma c\u0103 ea consfin\u0163e\u015fte reintrarea lui Constantin Stere \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne, produs\u0103 totu\u015fi \u2013 cum observa criticul Bogdan Cre\u0163u \u00eentr-un excelent articol ap\u0103rut recent \u00eentr-un cotidian \u2013 \u00een ultimele decenii, dup\u0103 o perioad\u0103 de nemeritat\u0103 \u015fi chiar inexplicabil\u0103 umbr\u0103. Altminteri, ilustru om politic \u015fi str\u0103lucit intelectual de st\u00e2nga, inclusiv concep\u0163ia sa privind literatura fiind perfect consonant\u0103 cu ideologia pe care o reprezenta (\u201eArta e o manifestare a vie\u0163ii sociale\u201c), Stere, reamintea \u015fi Bogdan Cre\u0163u, a fost cu deosebire \u00een timpul vie\u0163ii deopotriv\u0103 admirat \u015fi contestat, dar niciodat\u0103 ignorat. Era, de altfel, \u015fi imposibil.
\n\u201eSolitarul de la Bucov\u201c, cu aur\u0103 de erou de epopee, este un scriitor din spi\u0163a celor a c\u0103ror oper\u0103 e concurat\u0103 \u2013 \u015fi chiar devansat\u0103 \u2013 de biografie. Dincolo de acest aspect, Constantin Stere, fie prin opera literar\u0103, fie prin articolele sale polemice ori prin confesiunile \u00eentotdeauna a\u015fa-zic\u00e2nd nedeghizate pe care le-a f\u0103cut la solicitarea unor jurnali\u015fti ori \u00een publicistica sa, mult mai ofensiv\u0103 dec\u00e2t, de pild\u0103, \u201ecampaniile\u201c lui Ibr\u0103ileanu, ne d\u0103, iar contemporanilor s\u0103i poate cu at\u00e2t mai mult, ceea ce a\u015f numi sentimentul ie\u015firii \u00een lumea mare, un sentiment al departelui, al \u00eentinderii \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. M\u0103rturiile, descrierile \u015fi evoc\u0103rile lui sunt \u00eenfiorate de melancolia spa\u0163iilor nem\u0103rginite. Stere este un mare rom\u00e2n, un rom\u00e2n filorom\u00e2n, cum ar spune C\u0103linescu, puternic \u015fi fecund marcat \u00eens\u0103 de spiritul slav. Nici un alt scriitor al nostru, cu excep\u0163ia poate a lui Eminescu \u015fi Sadoveanu, nu are abisalitatea \u015fi tragismul lui Stere. \u00cen preajma revolu\u0163iei \u00eei atest\u0103 nu doar prodigioasa experien\u0163\u0103 existen\u0163ial\u0103, dar \u015fi unicitatea spiritului. C\u0103linescu, care \u00eei lua \u015fi un interviu \u00een 1932, scrie \u00een marea Istorie: \u201eF\u0103r\u0103 ca paleta s\u0103-i fie bogat\u0103 \u015fi vocabularul afar\u0103 din comun, el are o \u00eenfrico\u015fare religioas\u0103 de geologicul gol, care \u00eei d\u0103 o percep\u0163ie halucinatorie a singur\u0103t\u0103\u0163ilor virgine. Descrierile lui sunt imnuri ale sublimit\u0103\u0163ii naturii. Cel pu\u0163in trei sunt de neuitat\u201c. C\u0103linescu se referea la cele privind taigaua cu t\u0103cerea ei ancestral\u0103 plin\u0103 de mistere, tundra \u015fi aurora boreal\u0103, pe care criticul le \u015fi reproduce in extenso. Ele sunt, \u00een fond, ni\u015fte poeme \u00een care grandiosul cosmic rezoneaz\u0103 tulbur\u0103tor \u00een sufletul celui ce \u00eel contempl\u0103 \u015fi ni-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een pagini de o solemnitate biblic\u0103. Vizualiz\u00e2nd, de pild\u0103, \u00eentreaga rev\u0103rsare de lave, lumini \u015fi culori ale aurorei boreale, Constantin Stere ne ofer\u0103 imaginea unei priveli\u015fti ca de \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit de lume: \u201eToat\u0103 zarea clocote\u015fte, vijelioas\u0103.\/ \u015ei deodat\u0103 peste coama valurilor desc\u0103tu\u015fate, porne\u015fte o erup\u0163iune vr\u0103jma\u015f\u0103, br\u0103zd\u00e2nd fa\u0163a oceanului de lav\u0103 cu f\u0103\u015fii luminoase, ce se asv\u00e2rl \u00een spasme una peste alta, \u2013 ro\u015fii, albastre, verzi, portocalii, \u2013 se desfac \u015fi se topesc \u00een p\u00e2lp\u00e2iri colorate \u015fi vii \u015fi, \u2013 imense briliante, \u2013 incendiaz\u0103 ad\u00e2ncurile p\u00e2n\u0103 la zenit \u015fi iar\u0103\u015fi se sting, aproape \u00een clipa \u00een care se nasc, \u00eenlocuite pe dat\u0103 de alte \u0163\u00e2\u015fniri feerice de nestemate misterioase.\/ \u015ei \u00een orgia aceasta de lumini \u015fi colori, nici o molecul\u0103 de spa\u0163iu, nici un punct al bol\u0163ii r\u0103svr\u0103tite nu r\u0103m\u00e2ne nemi\u015fcat, ci totul se rote\u015fte, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, \u015fi din nou isbucne\u015fte, tremur\u00e2nd \u015fi radi\u00e2nd \u00een h\u0103ul nop\u0163ii fulger\u0103ri \u015fi sc\u00e2nteeri ne\u00eenchipuite, care \u00een fiecare clip\u0103 se sting spre a se reaprinde \u00eendat\u0103.\/ Iar jos, nem\u0103rginirea alb\u0103 a tundrei se aprinde \u015fi ea, \u015fi oglinde\u015fte minunea din cer \u00een miliarde de sclipiri resfr\u00e2nte.\/ \u015ei aceast\u0103 priveli\u015fte unic\u0103, \u00een m\u0103re\u0163ia ei de necrezut, cu toat\u0103 formidabila dezl\u0103n\u0163uire de for\u0163e elementare, se desf\u0103\u015foar\u0103 totu\u015fi \u00eentr-o t\u0103cere grav\u0103 \u015fi solemn\u0103, mai grea \u015fi mai tainic\u0103 dec\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi moartea\u2026\u201c
\nRealitatea \u015fi mitul se \u00eentrep\u0103trund \u00een primul r\u00e2nd \u00een aceast\u0103 construc\u0163ie romanesc\u0103, inegal\u0103, \u00een care se simte un suflu de epopee. Alte scrieri ale lui Stere sau, repet, m\u0103rturisirile spontane survenite \u00een diferite contexte \u015fi ap\u0103rute \u00een pagini de ziar \u00eent\u0103resc convingerea c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui destin excep\u0163ional \u015fi a unei mari con\u015ftiin\u0163e. Stere este un exponent, un intelectual, un revolu\u0163ionar p\u00e2n\u0103 \u00een fibra cea mai intim\u0103 a fiin\u0163ei sale, un om politic aproape providen\u0163ial despre care se poate spune c\u0103 a \u201e\u00eenf\u0103ptuit\u201c Marea Unire a rom\u00e2nilor \u00eenainte ca ea s\u0103 fie consacrat\u0103 ca fapt istoric \u00een documente oficiale. Considera cu luciditate c\u0103 \u00eentreaga sa oper\u0103, nu numai cea literar\u0103, este \u201ereflexul unei epoci \u00een sufletul unui intelectual con\u015ftient de vremurile \u00een care tr\u0103ie\u015fte\u201c, mai mult, c\u0103 este \u201eistoria unui suflet \u00een epoca de preg\u0103tire a revolu\u0163iei mondiale, \u00eenchegarea unei concep\u0163ii de via\u0163\u0103 \u015fi de cugetare politic\u0103…\u201c
\nExisten\u0163a i-a fost furtunoas\u0103, f\u0103r\u0103 asem\u0103nare \u00een spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc. Traiectoria ei insolit\u0103 i-a modelat personalitatea, caracterul, sufletul. Cuv\u00e2ntul suflet revine des \u00een discursul s\u0103u indiferent de tema \u015fi factura lui. Iat\u0103 o m\u0103rturisire a sa: \u201eSunt, probabil, singurul rom\u00e2n din genera\u0163ia actual\u0103 c\u0103ruia i-a fost dat s\u0103 vad\u0103 \u015fi valurile Oceanului Pacific, \u015fi ale celui Atlantic; \u015fi \u00eentinderea \u00eenghe\u0163at\u0103 a m\u0103rilor polare, c\u00e2t \u015fi azurul Mediteranei, \u015fi care a fost cobor\u00e2t \u00een cele mai ad\u00e2nci straturi ale societ\u0103\u0163ii, \u00een lumea de crim\u0103 \u015fi de mizerie sufleteasc\u0103, \u015fi a putut totodat\u0103 s\u0103 se \u00eenal\u0163e la culmile piramidei sociale\u201c. \u015ei cu toate acestea, \u00eentrebat dac\u0103 e mul\u0163umit de via\u0163a \u015fi faptele sale, Stere a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: \u201eDe via\u0163\u0103 mai pu\u0163in, de scrisul meu mai mult\u201c.
\nS\u0103 fi sim\u0163it el c\u0103 experien\u0163a tr\u0103it\u0103, biografia \u00eei \u00eentrec opera literar\u0103?! C\u0103 aceasta din urm\u0103 nu o poate egala pe cea dint\u00e2i? E foarte probabil. Cu astfel de confesiuni, pare c\u0103 el \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi influen\u0163eze posteritatea de scriitor. La data acestui interviu din care am citat, ap\u0103rut \u00een 1931, Stere nu avea cum s\u0103 prevad\u0103, cu toat\u0103 experien\u0163a \u015fi intui\u0163ia sa, c\u0103 posteritatea \u00eei va fi influen\u0163at\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri \u015fi evenimente, unele teribile, ce apar\u0163in \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 istoriei \u015fi con\u015ftiin\u0163ei literare. Dar posteritatea scriitorului Constantin Stere poate \u00eencepe sau re\u00eencepe \u015fi la o sut\u0103 de ani de la moarte. Nu este exclus ca pentru cititorul de azi \u015fi de m\u00e2ine tocmai faptul c\u0103 \u015fi-a roman\u0163at memoriile, ceea ce C\u0103linescu credea a fi \u201egre\u015fala capital\u0103\u201c a autorului megaromanului \u00cen preajma revolu\u0163iei, s\u0103 devin\u0103 o virtute, inclusiv estetic\u0103. Oamenii nu se despart deloc u\u015for, \u015fi nici \u00eentr-un caz r\u00e2z\u00e2nd, a\u015fa cum s-a spus cu filozofic cinism, de trecut. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in de un trecut tr\u0103it \u015fi restituit \u00eentr-o oper\u0103 cu inflexiuni tolstoiene de un scriitor cu for\u0163a epic\u0103 \u015fi destinul lui Constantin Stere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2ndva am avut ocazia s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00een Siberia p\u00e2n\u0103 departe \u00een Daln\u00eei Vostok, cum numesc ru\u015fii Orientul \u00cendep\u0103rtat. Am traversat-o de la Vest la Est p\u00e2n\u0103 la Habarovsk, ora\u015f situat la gurile fluviului Amur, av\u00e2nd \u00een memorie lumea romanelor marelui prozator siberian Valentin Rasputin, dar amintirea \u015fi g\u00e2ndul mi-au fost mai ales la Constantin Stere… Cite\u0219te mai mult »Constantin Stere, un mare rom\u00e2n cu suflet abisal<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14617],"class_list":["post-23786","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-destinul-lui-constantin-stere"],"views":1422,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23786","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23786"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23787,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23786\/revisions\/23787"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}