\u00cen prim\u0103vara lui 1870, Eminescu \u00eei trimitea de la Viena lui Iacob Negruzzi poezia Venere \u015fi Madon\u0103 \u2013 care va reprezenta debutul s\u0103u la Convorbiri literare (15 aprilie 1870) \u015fi va alimenta, al\u0103turi de Epigonii \u015fi Mortua est, verdictul canonic \u2013 \u201epoet, poet \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului\u201c \u2013 dat de Titu Maiorescu acestui t\u00e2n\u0103r poet necunoscut, dar capabil s\u0103 concureze faima lui Alecsandri. Arhicomentat \u00een exegeza eminescian\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 de la primele r\u00e2nduri scrise despre poet de Maiorescu \u2013 poemul nu \u015fi-a epuizat totu\u015fi secretele. Dup\u0103 sute de studii care implic\u0103 referiri la aceast\u0103 poezie, nu \u015ftim care era, de pild\u0103, rela\u0163ia lui Eminescu cu pictura lui Rafael \u015fi c\u00e2t de autentic rafaelian\u0103 este acea \u201eMadon\u0103 dumnezeie\u201c invocat\u0103 \u00een Venere \u015fi Madon\u0103. De la
\nG. C\u0103linescu, D. Popovici, D. Mur\u0103ra\u015fu, Vladimir Streinu la Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, \u015fi de la criticii italieni care s-au ocupat de opera eminescian\u0103 (Ramiro Ortiz, Gino Lupi, Rosa del Conte \u015f.a.) la Alain Guillermou, exegeza eminescian\u0103 ia ca sigur faptul c\u0103 \u00een Venere \u015fi Madon\u0103 este exploatat modelul renascentist, rafaelian, al Fecioarei, execut\u00e2nd varii \u015fi rafinate opera\u0163ii de hermeneutic\u0103 \u00een baza acestei convingeri.
\nVersurile sunt celebre, dar le citez tocmai pentru a facilita ilustrarea perspectivei diferite pe care o deschid aici: \u201eRafael, pierdut \u00een visuri ca-ntr-o noapte \u00eenstelat\u0103,\/ Suflet \u00eemb\u0103tat de raze \u015fi d-eterne prim\u0103veri,\/ Te-a v\u0103zut \u015fi-a visat raiul cu gr\u0103dini \u00eemb\u0103ls\u0103mate,\/ Te-a v\u0103zut plutind regin\u0103 printre \u00eengerii din cer\/\/ \u015ei-a creat pe p\u00e2nza goal\u0103 pe Madona dumnezeie,\/ Cu diadem\u0103 de stele, cu sur\u00e2sul bl\u00e2nd, vergin,\/ Fa\u0163a pal\u0103-n raze blonde, chip de \u00eenger, dar femeie,\/ C\u0103ci femeia-i prototipul \u00eengerilor din senin\u201c (citat dup\u0103 edi\u0163ia
\nM. Eminescu, Opere, Poezii, edi\u0163ie critic\u0103, cronologie, note \u015fi variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Academia Rom\u00e2n\u0103, Funda\u0163ia pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, Bucure\u015fti, 2013). Chiar de la aceast\u0103 a treia strof\u0103, care \u00eencepe cu \u201eRafael, pierdut \u00een visuri…\u201c, m\u0103rturisea Iacob Negruzzi c\u0103 i-a fost atras\u0103 aten\u0163ia la noul poet. Se \u015ftie, din amintirile lui Teodor V. Stefanelli, c\u0103 la Viena Eminescu vizita frecvent galeriile de art\u0103, \u00een compania pictorului Epaminonda Bucevski, consult\u00e2nd riguros cataloagele (v. Amintiri despre Eminescu, ed. Constantin Mohanu, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1983, p. 83). La Viena, ar fi putut vedea, din opera rafaelian\u0103, Madona din Belvedere, \u00eens\u0103 Madona Sixtin\u0103 (1513-1514), aflat\u0103 \u00een Muzeul din Dresda \u00eenc\u0103 din secolul 18, i-ar fi fost accesibil\u0103 atunci numai din reproduceri \u2013 mai mult sau mai pu\u0163in fidele \u015fi profesioniste.
\n\u00cen primul text critic despre acest poem, Maiorescu se limitase la a suspecta plauzibilitatea instrument\u0103rii tipologiilor Venera \u015fi Madona \u015fi a antitezei care le angaja \u00een poemul eminescian: \u201eVenere \u015fi Madon\u0103 cuprinde o comparare confuz\u0103. Femeia a fost divinizat\u0103 \u00een Venerea antic\u0103 \u015fi apoi (de Rafael) \u00een Madona. Tot a\u015fa, poetul asupra unei fe\u0163e \u00abpal\u0103 de o bolnav\u0103 be\u0163ie\u00bb arunca \u00abv\u0103lul alb de poezie\u00bb \u015fi o divinizeaz\u0103. \u00cens\u0103 Madona nu este o idealizare a Venerei, nici Venera antic\u0103 o realitate brut\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Madona modern\u0103\u201c etc. (Direc\u0163ia nou\u0103 \u00een poezia \u015fi proza rom\u00e2n\u0103, citat din Titu Maiorescu, Opere, vol. I, Critice, ed. de D. Vatamaniuc, Studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2005, p. 175). (Ne)coinciden\u0163a dintre imaginea Madonei din poemul eminescian \u015fi Madonele lui Rafael nu e, deci, chestionat\u0103 la Maiorescu.
\nPe temeiul aceleia\u015fi implicite coinciden\u0163e \u2013 a Madonei eminesciene \u201ecu diadem\u0103 de stele\u201c \u015fi a Madonei lui Rafael \u2013 se pronun\u0163\u0103 \u015fi C\u0103linescu, at\u00e2t \u00een Via\u0163a…, c\u00e2t \u015fi \u00een Opera lui Mihai Eminescu. \u201eOpera (lui Eminescu, n.m.) are prea pu\u0163ine elemente de pur\u0103 informa\u0163ie pentru ca s\u0103 ne d\u0103m seama ce \u00eentindere a putut lua preg\u0103tirea sa artistic\u0103. (…) C\u00e2te un detaliu din opera sa ne face s\u0103 b\u0103nuim c\u0103 a r\u0103mas impresionat de pictura Rena\u015fterii italiene, de Rafael, de pild\u0103: \u00abO, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie\/ Cu diadema-i de stele, cu sur\u00e2sul bl\u00e2nd, vergin…\u00bb\u201c (Via\u0163a lui Mihai Eminescu, postfa\u0163\u0103 \u015fi bibliografie de Elena Zaharia-Filipa\u015f, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1989, p. 126). Impresia e perpetuat\u0103 \u00een Opera lui Mihai Eminescu: \u201eOare Venere \u015fi Madon\u0103 nu e o poezie \u00een marginea lui Rafael? (…) Prietenul pictorului Epaminonda Bucevski (Eminescu, n.m.) v\u0103zuse f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 gravuri, poate a Madonei din Galeria din Dresda (Madona Sixtin\u0103, n.m.) sau chiar a Fecioarei cu diadem\u0103 din Luvru, de\u015fi \u00een Hofmuseum din Viena era de asemenea o Madon\u0103\u201c (Opera lui Mihai Eminescu, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Ileana Mih\u0103il\u0103, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1999, vol. I, pp. 386-387). Titu Maiorescu, crede C\u0103linescu, ar fi \u201eobiectat, f\u0103r\u0103 nici un fel de dreptate, gre\u015fita apropiere a Venerei de Madonn\u0103, care n-ar fi \u00abo idealizare a celei dint\u00e2i\u00bb, ceea ce nici nu spusese poetul, enun\u0163\u0103tor numai al concep\u0163iei lui Rafael despre Fecioara Maria. \u015ei nu-i dec\u00e2t un lucru comun venerismul artei Rena\u015fterii, idealist\u0103 f\u0103r\u0103 transcenden\u0163\u0103, realist\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenjosire, \u00een care Fecioara Maria devine o divinitate de Olimp (subl. m., T.D.)\u201c (C\u0103linescu, op. cit., vol. II, p. 519).
\nCa \u015fi C\u0103linescu, D. Caracostea arat\u0103 c\u0103 judecata lui Maiorescu fusese eronat\u0103, ra\u0163ionaliz\u00e2nd excesiv acolo unde ar fi trebuit s\u0103 \u0163in\u0103 cont mai cur\u00e2nd de \u201elogica de sentiment\u201c care alimenta poemul eminescian \u2013 \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a remarca vreo discordan\u0163\u0103 \u00een privin\u0163a autenticit\u0103\u0163ii rafaele\u015fti a Madonei invocate \u00een Venere \u015fi Madon\u0103 (v. D. Caracostea, Arta cuv\u00e2ntului la Eminescu, ed. de Nina Apetroaie, studiu introductiv de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1980, pp. 185-194).
\nVladimir Streinu deplaseaz\u0103 problema spre spiritul care animase \u015fi scrierea Epigonilor \u2013 a\u015fa-numita v\u00e2rst\u0103 de aur, a modelelor autentice, raportat\u0103 la un prezent calp sau la un tip ignobil de femeie \u2013, dar, iar\u0103\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 chestioneze plauzibilitatea identit\u0103\u0163ii dintre Madona din poemul eminescian \u015fi Madonele lui Rafael: \u201eVenera, Madona \u015fi chiar Rafael sunt metafore, \u015fi nu expresii proprii. Pe poet \u00eel preocup\u0103 nu operele de art\u0103 ar\u0103tate sau artistul numit, ci categoria nemincinoas\u0103 de art\u0103 \u015fi arti\u015fti. (…) Ca Rafael \u00een Venere \u015fi Madon\u0103, simbol artistic al unor vremi \u00eencheiate, pagina liric\u0103 de istorie literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Epigonii, cu Cichindeal, Mumuleanu, Prale (…) sugereaz\u0103 altceva dec\u00e2t ceea ce spunea direct elogiul dispropor\u0163ionat. (…) Eminescu, dup\u0103 cum se compara direct, \u00een Venere \u015fi Madon\u0103, cu artistul nepremeditat de la \u00eenceputul lumii, artist care nu se disocia critic de crea\u0163ia lui, se autoportretiza indirect \u00een Epigonii\u201c (Eminescu, ed. Mihai Dr\u0103gan, Junimea, Ia\u015fi, 1989, pp. 158-161). Nu altfel v\u0103zuse lucrurile D. Popovici, care sus\u0163ine c\u0103 pe Eminescu \u201eimaginea Madonei \u00eel duce cu mintea c\u0103tre pictura Rena\u015fterii, c\u0103tre Rafael\u201c \u015fi c\u0103tre \u201ev\u00e2rsta copil\u0103reasc\u0103 a omenirii\u201c (Poezia lui Mihai Eminescu, Ed. Tineretului, 1969, p. 186).
\nAlain Guillermou pleac\u0103 \u015fi el de la premisa \u201erafaelit\u0103\u0163ii\u201c Madonei din poemul eminescian, men\u0163ion\u00e2nd precedentul, invocat \u015fi de C\u0103linescu, unei poezii de Cre\u0163eanu, unde \u201epoetul imit\u0103 pe Rafael f\u0103c\u00e2nd dintr-o femeie un personaj divin. Eminescu stabile\u015fte \u00eens\u0103 o coresponden\u0163\u0103 mai subtil\u0103 \u00eentre Venus \u015fi femeia \u00abadev\u0103rat\u0103\u00bb, pe de o parte, \u015fi Madona lui Rafael \u015fi femeia \u00abdivinizat\u0103\u00bb pe de alta (subl. m., T.D.)\u201c (Geneza interioar\u0103 a poeziilor lui Eminescu, (tr. de Gh. Bulg\u0103r \u015fi Gabriel P\u00eervan, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1977, p. 78).
\nD. Mur\u0103ra\u015fu nu face, \u00een acest context, opinie separat\u0103: \u201eCunoa\u015fterea artei se vede bine \u015fi din poeziile lui Eminescu: arta antic\u0103 \u015fi pictura Rena\u015fterii \u00een Venere \u015fi Madon\u0103\u201c (Mihai Eminescu. Via\u0163a \u015fi opera, Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1983, p. 41), pentru ca Eugen Simion, \u00een introducerea la recenta edi\u0163ie M. Eminescu, Opere (ed. cit., p. IX) s\u0103 conserve linia descins\u0103 din C\u0103linescu: Venerei antice \u00eei e contrapus modelul Madonei lui Rafael \u015fi am\u00e2ndou\u0103, ca idealit\u0103\u0163i, sunt opuse femeii sterpe, comune etc.
\nTeza pe care o voi sus\u0163ine \u00een cele ce urmeaz\u0103 pleac\u0103 \u00eens\u0103 de la o premis\u0103 diferit\u0103: imaginea Madonei din poemul eminescian nu se identific\u0103 dec\u00e2t par\u0163ial cu tipologia Madonei rafaelite \u2013 realitate asupra c\u0103reia poetul \u00eensu\u015fi a p\u0103rut prea pu\u0163in informat, dar care n-a \u00eempiedicat poemul s\u0103 \u201efunc\u0163ioneze\u201c la to\u0163i parametrii estetici \u2013 dovad\u0103 afluen\u0163a \u015fi complexitatea comentariilor suscitate, de la Maiorescu \u00eencoace. Documentarea pe care o propun mai jos, cu concluzia nonidentit\u0103\u0163ii dintre Madona lui Eminescu \u015fi Madona lui Rafael, nu altereaz\u0103 \u00eens\u0103 cu nimic valoarea de adev\u0103r a recept\u0103rii critice de p\u00e2n\u0103 acum, pentru simplul fapt c\u0103 un detaliu de istorie pozitiv(ist)\u0103 atac\u0103 prea pu\u0163in posteritatea unei opere deja consolidate. Ce \u00eencerc s\u0103 fac, \u00een schimb, este s\u0103 elucidez \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 contextul care a f\u0103cut posibil\u0103 con-fuziunea celor dou\u0103 tipuri de Madone \u2013 cel din poemul eminescian \u015fi cel rafaelian \u2013 \u015fi consecin\u0163ele acesteia asupra imaginarului liric eminescian. Cum nu se poate vorbi totu\u015fi de rela\u0163ia lui Eminescu cu modelul rafaelian f\u0103r\u0103 o modic\u0103 incursiune \u00een istoria picturii italiene, iat-o \u00een cele ce urmeaz\u0103.
\n\u00cen secolele XV-XVI, Madona apare reprezentat\u0103 cel mai adesea \u00een ipostaza Buneivestiri (Annunciation), a Na\u015fterii, a Adora\u0163iei Magilor, \u00een ipostaza Madona cu Pruncul sau Sf\u00e2nta Familie (eventual \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan-copil sau Sf\u00e2nta Ana), Madonna Addolorata, cu variantele Cobor\u00e2rii de pe cruce \u015fi ale Depunerii lui Cristos \u00een morm\u00e2nt, \u015fi \u00een ipostaza \u00cencunun\u0103rii sale \u00een Paradis (Assomption). Modalitatea curent\u0103 de reprezentare a sacralit\u0103\u0163ii este nimbul suspendat deasupra capului sfintei, \u00een form\u0103 discoid\u0103, de farfurioar\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in str\u0103vezie. Maniera ultrarafinat\u0103 a lui Rafael nu admite pentru \u00eencununarea (fie \u015fi simbolologic\u0103) a Madonelor sale dec\u00e2t un aproape insesizabil nimb elipsoid uniliniar, de fine\u0163ea unei tr\u0103s\u0103turi cu acul pe suprafa\u0163a pictat\u0103. Dintre cele peste treizeci de Madone rafaeliene \u2013 Madona cu sticletele (1505-1506; Floren\u0163a), Madona Alba (1511; Washington), Madona Granduca (1504; Floren\u0163a), Fecioara cu Pruncul \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul (1507; Paris), Madona cu pe\u015ftele (1517-1518; Madrid), Madonna della Seggiola (1514; Floren\u0163a), Madona cu cartea (1504, Sankt Petersburg), Madonna Aldobrandini (1510; Londra); Madona Sixtin\u0103, Solly Madonna (1502; Berlin), Diotalevi Madonna (1503; Berlin), Madona din Belvedere (1506; Viena), Madona de la Colonna (1508; Berlin), Madona Terranuova (1505; Berlin), Madona cu Pruncul \u015fi sfin\u0163ii Jerome \u015fi Francisc (1502; Berlin), la niciuna nu apare diadema \u00eenstelat\u0103, niciuna nu iese din tiparul rafaelesc: aureola Madonei, ca \u015fi a celorlal\u0163i sfin\u0163i, este fie extrem de fin reprezentat\u0103, ca o scrijelitur\u0103 cu acul pe vopsea, fie lipse\u015fte. Diadema cu stele nu face parte din vocabularul iconografiei rafaeliene. \u00cen singurul tablou de Rafael \u00een care Madona este reprezentat\u0103 cu o cunun\u0103 descriptibil\u0103 ca atare \u2013 Madona cu diadem\u0103 albastr\u0103 (1510-1511; Paris) \u2013 diadema pare mai cur\u00e2nd o prelungire sau o asortare textil\u0103 a vestm\u00e2ntului, un produs al manufacturii italiene de epoc\u0103.
\nAbia din secolul 17 este mai des exploatat\u0103 Madona cu diadem\u0103 de stele, mai precis \u00een ipostaza \u201eImaculatei Concep\u0163iuni\u201c \u2013 referind la na\u015fterea f\u0103r\u0103 p\u0103cat originar a Fecioarei, subiect de larg\u0103 controvers\u0103 pe parcursul \u00eentregului Ev Mediu \u015fi care abia \u00een secolul al XIX-lea, mai precis \u00een 1854, prin bula Ineffabilis Deus a Papei Pius al IX-lea, Imaculata Concep\u0163iune a cucerit statutul de dogm\u0103 \u00een catolicism, de\u015fi celebrat\u0103 era \u00eenc\u0103 din secolul al XV-lea. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103, Fecioara este reprezentat\u0103 plutind \u00eenconjurat\u0103 de cherubini, dar f\u0103r\u0103 pruncul Isus, pe un fundal auroral, \u00eentr-o vestimenta\u0163ie vaporoas\u0103, preponderent alb\u0103 sau albastr\u0103, av\u00e2nd la picioare globul terestru, iar pe cap o cunun\u0103 compus\u0103 dintr-un num\u0103r variabil de stele (deseori dou\u0103sprezece, alteori zece sau opt). \u00cen pictura lui Rafael \u00eens\u0103 Madona nu este reprezentat\u0103 \u00een ipostaza Imaculatei Concep\u0163iuni, deci nu este reprezentat\u0103 cu \u201ediadem\u0103 de stele\u201c. Aceast\u0103 ipostaz\u0103 \u00eencepe s\u0103 circule \u00een art\u0103 abia de la finele secolului XVI, iar apoi \u00een tot secolul al XVII-lea \u015fi ulterior, la mae\u015ftri precum Guercino, Vasari, Guido Reni, Rubens, Tiepolo \u015fi \u00eendeosebi \u00een \u015fcoala spaniol\u0103, la Francisco Pacheco, Jos\u00e9 Claudio Antolinez, Diego Vel\u00e1zquez, El Greco, Ribera, Francisco Zubar\u00e1n, Bartolom\u00e9 Murillo \u015f.a. Fecioara nu este, prin urmare, iconografiat\u0103 cu diadem\u0103 de stele \u00een ipostazele \u00een care apare reprezentat \u015fi pruncul Isus: diadema de stele apare, dac\u0103 apare, \u00een ipostaze anterioare Na\u015fterii sau \u00een circumstan\u0163e apocaliptice (tip seria Revela\u0163iilor lui Albrecht D\u00fcrer \u2013 vezi Revela\u0163ia Sf\u00e2ntului Ioan: soarele, luna \u015fi dou\u0103sprezece stele simboliz\u00e2nd cele dou\u0103sprezece triburi ale lui Israel). De\u015fi nimbul Fecioarei (dar nu numai al ei, ci \u015fi al celorlalte personaje iconografiate) fusese uneori complex reprezentat sau supra\u00eenc\u0103rcat \u00een polipticuri din Trecento \u015fi din Rena\u015fterea timpurie \u2013 de la Giotto la Fra Angelico sau Filippo Lippi \u2013 \u00een straturi aurite divers \u015fi bogat ornamentate, la Rafael, \u00een schimb, ca de altfel \u015fi la Leonardo sau la Botticelli, simbolistica sacralit\u0103\u0163ii este modic redat\u0103, esen\u0163ializat\u0103, sublimat\u0103. Sacrul eman\u0103 din carna\u0163ia personajelor, care nu mai sunt nimbate agresiv, explicit, ci radiaz\u0103 \u00een sine, f\u0103r\u0103 necesitatea unui artificiu exterior sau a unui artefact purt\u0103tor de func\u0163ie. Artificiul, dac\u0103 exist\u0103, \u00eenseamn\u0103 o pulbere radiant\u0103, dantelat\u0103, ca la Botticelli, un disc sau un arc de cerc de o extrem\u0103 subtilitate, suger\u00e2nd imaterialul. Uneori, stilistica aureolei Madonei trimite \u00eenc\u0103 din Rena\u015fterea timpurie la manufacturi ale epocii (orfevrerii, dantele, \u0163es\u0103turi bogat lucrate) \u2013 la Fra Lippi, de exemplu \u2013 decorat\u0103 fiind cu flori sau m\u0103nunchiuri de pietre scumpe, care, \u00eentr-o receptare ulterioar\u0103 afectat\u0103 de cresc\u00e2nda popularitate a ipostazei Imaculatei Concep\u0163iuni, pot fi confundate cu stelele\/ cununa de stele caracteristice acestei ipostaze.
\nDe la un punct \u00eencolo, pe m\u0103sur\u0103 ce Imaculata Concep\u0163iune \u00ee\u015fi consolida pozi\u0163ia \u00een teologia catolic\u0103 p\u00e2n\u0103 la cucerirea statutului de dogm\u0103, \u00een reprezent\u0103rile picturale sau sculpturale din bisericile catolice ale ultimelor trei secole s-a produs o fuziune a ipostazelor Madonei, deseori Fecioara ap\u0103r\u00e2nd \u015fi cu pruncul Isus \u00een bra\u0163e, \u015fi \u00eencununat\u0103 cu diadema de stele (ipostaza caracteristic\u0103 Imaculatei Concep\u0163iuni sau Femeii din Apocalips\u0103, ca la D\u00fcrer). Diadema de stele a Fecioarei ajunge deseori substituit\u0103 sau emfatizat\u0103 de o coroan\u0103 aurit\u0103 supra- sau subdimensionat\u0103 \u015fi cov\u00e2r\u015fit\u0103 de pietre scumpe, \u00een execu\u0163ii de un baroc bombastic vecin cu kitsch-ul \u2013 ca \u00een Santa Marian Kamalen din Guam \u2013 unde Fecioara pare o proto-imagine a p\u0103pu\u015fii Barbie proasp\u0103t \u00eencoronat\u0103 ca Miss Universe. Iat\u0103 a\u015fadar prima concluzie a rela\u0163iilor lui Eminescu cu sursa Rafael din Venere \u015fi Madon\u0103: raportat\u0103, \u00een inten\u0163ia poetului, la pictura lui Rafael, tipologia de fapt baroc\u0103 din Venere \u015fi Madon\u0103 s-ar situa, involuntar, mai cur\u00e2nd pe acel traseu care duce la excesul decorativ afi\u015fat de Santa Marian din Guam, \u00een care sacralitatea Madonei pierde tot mai mult din noble\u0163ea auster\u0103 a Minervei sau a Junonei* pentru a se apropia de cele pop(ulare) ale Venerei qua p\u0103pu\u015fa Barbie.
\nReprezentarea lui Eminescu din Venere \u015fi Madon\u0103 nu e, prin urmare, \u00een nici un caz fidel\u0103 operelor lui Rafael: nu la iconografia autentic rafaelian\u0103 pare s\u0103 se fi raportat, \u00een realitate,\u00a0 Eminescu, ci la reprezent\u0103ri ulterioare, \u00een care ipostazele preferate ale Rena\u015fterii (Madona cu Pruncul) au fuzionat cu locuri comune ale barocului (Imaculata Concep\u0163iune) \u2013 \u00eens\u0103 la un nivel artistic care n-a mai atins gra\u0163ia marilor mae\u015ftri Rafael \u015fi Leonardo. C\u0103 Eminescu se raporta, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t la originalul renascentist, la surse de prelucrare a originalului mult ulterioare se poate deduce \u015fi din asimilarea \u00een Venere \u015fi Madon\u0103 a motivului \u201evisul lui Rafael\u201c, infuz \u00een mediul cultural german de secol al XIX-lea. \u201eVisul lui Rafael\u201c \u00eenseamn\u0103 exploatarea \u2013 inclusiv ca subiect literar sau ca abordare plastic\u0103 \u2013 convingerii c\u0103 Madona Sixtin\u0103 de Rafael nu e o simpl\u0103 oper\u0103 de art\u0103, fie \u015fi excep\u0163ional\u0103, ci o crea\u0163ie \u00een care geniul uman a primit concursul influen\u0163ei divine: Madona, Raiul \u015f.cl. i s-ar fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een vis pictorului, iar el le-ar fi trecut aidoma pe p\u00e2nz\u0103, \u00eentr-un act mai cur\u00e2nd de imita\u0163ie, dec\u00e2t de crea\u0163ie. Tabloul rafaelian ar fi fost realizat, a\u015fadar, prin imixtiune divin\u0103, o oper\u0103 suprauman\u0103, care merit\u0103 \u2013 poate mai mult dec\u00e2t autorul ei \u2013 s\u0103 fie adorat\u0103 ca reprezentare fidel\u0103 a Paradisului \u015fi a emisarilor s\u0103i. Astfel, fra\u0163ii Franz \u015fi Johannes Riepenhausen picteaz\u0103, \u00een 1821, Visul lui Rafael (azi \u00een Muzeul Na\u0163ional din Pozn\u00e1n, localitate aflat\u0103, la mijlocul secolului al XIX-lea, pe teritoriu german, ca parte a Prusiei) \u2013 tablou \u00een care pictorului Rafael, adormit cu capul \u00een m\u00e2n\u0103 la masa de lucru, i se arat\u0103 \u00een vis Madona cu Pruncul, \u00eentr-o ipostaz\u0103 pe care fra\u0163ii nem\u0163i o doreau c\u00e2t mai apropiat\u0103 de Madona Sixtin\u0103 (Johannes a scris \u015fi o biografie a lui Rafael, cu ilustra\u0163ii realizate de fratele s\u0103u). (Cu numele de Visul lui Rafael e cunoscut\u0103 \u015fi o enigmatic\u0103 lucrare de secol XVI a lui Marcantonio Raimondi \u2013 care n-are \u00eens\u0103 relevan\u0163\u0103 aici, \u00een discu\u0163ia despre reprezentarea Madonelor.) Eminescu ar fi putut avea acces la o reproducere sau la o prelucrare a acestui motiv literar ori a tabloului lui Riepenhausen \u00een vreo publica\u0163ie de limb\u0103 german\u0103, fie \u00een perioada lui vienez\u0103, fie mai devreme, \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 la Cern\u0103u\u0163i, de pild\u0103, dup\u0103 cum e posibil s\u0103 fi combinat involuntar imaginea Madonei rafaeliene cu imagini ale Madonelor baroce \u015fi postbaroce, reprezentate \u00een ipostaza \u201eImaculatei Concep\u0163iuni\u201c \u2013 asimilate tot via reproduceri sau prelucr\u0103ri prin diferite albume de art\u0103 sau publica\u0163ii de popularizare. O alt\u0103 posibil\u0103 surs\u0103 din epoc\u0103 ar fi a\u015fa-numita \u015ecoal\u0103 de la M\u00fcnchen \u015fi autorii s\u0103i pasiona\u0163i de subiecte italiene \u2013 de pild\u0103 nuvelistica lui Paul Heyse (laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een 1910), un admirator al culturii italiene, care \u00een 1863 public\u0103 volumul Rafael. Eine Novelle in Versen. (Pentru mediul literar germanofon care l-ar fi putut inspira pe Eminescu la Viena, \u00eendeosebi prin revista Blatter fur literarische Unterhaltung, vezi Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Mihai Eminescu. Via\u0163\u0103. Crea\u0163ie. Cultur\u0103, Editura Eminescu, 1981, pp. 290-292.)
\nA\u015fadar, aceast\u0103 ipostaz\u0103 de inspira\u0163ie divin\u0103 a lui Rafael contras\u0103 \u00een motivul \u201evisul lui Rafael\u201c apare probabil \u015fi la Eminescu, \u00een Venere \u015fi Madon\u0103 \u2013 \u201eRafael, pierdut \u00een visuri ca-ntr-o noapte \u00eenstelat\u0103…\u201c \u2013, \u00eens\u0103 ea nu semnific\u0103 dec\u00e2t contaminarea de un loc comun circulant \u00een secolul al XIX-lea \u00een mediul cultural german(ofon) \u015fi valorificat \u00een lucr\u0103ri intrate mai degrab\u0103 \u00een canonul popular al epocii dec\u00e2t \u00een primul ei e\u015falon valoric. (\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, un tablou al unui autor german calificabil drept \u201epopular\u201c \u2013 Der arme Poet de Karl Spitzweg \u2013 a fost socotit surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru poemul S\u0103rmanul Dionis \u2013 v. Ana-Stanca T\u0103b\u0103ra\u015f, Romantismul colorat, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2000.) \u201eNoaptea \u00eenstelat\u0103\u201c din a\u015fa-numitul \u201evis al lui Rafael\u201c \u015fi diadema de stele \u2013 inexistent\u0103 \u00een iconografia rafaelian\u0103, dar abundent\u0103 de la baroc \u00eencoace \u2013 e posibil s\u0103-\u015fi fi contaminat semnifica\u0163iile, \u00eentr-un transfer pe c\u00e2t de curios, pe at\u00e2t de plauzibil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen prim\u0103vara lui 1870, Eminescu \u00eei trimitea de la Viena lui Iacob Negruzzi poezia Venere \u015fi Madon\u0103 \u2013 care va reprezenta debutul s\u0103u la Convorbiri literare (15 aprilie 1870) \u015fi va alimenta, al\u0103turi de Epigonii \u015fi Mortua est, verdictul canonic \u2013 \u201epoet, poet \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului\u201c \u2013 dat de Titu Maiorescu acestui t\u00e2n\u0103r poet… Cite\u0219te mai mult »Eminescu \u015fi Rafael<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14614,14615,14616],"class_list":["post-23784","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eminescu-si-pictura-lui-rafael","tag-madona-din-belvedere","tag-venera-si-madona"],"views":3084,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23784","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23784"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23784\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23785,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23784\/revisions\/23785"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}