Limba este un mijloc de comunicare viu, care se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte ori renun\u0163\u0103 la elementele sale componente, cuvintele, \u015fi la regulile combinatorii, odat\u0103 cu schimb\u0103rile din societatea omeneasc\u0103,
\nreflect\u00e2ndu-le \u015fi servindu-le.<\/p>\n
\u00cen perioada 1945-1989, ca \u00een orice epoc\u0103 de radicale transform\u0103ri sociale, economice, politice, etc. limba rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eennoit, intr\u00e2nd treptat \u00eentr-un proces de standardizare al c\u0103rui rezultat, numit \u201elimb\u0103 de lemn\u201c, nu era altceva dec\u00e2t un reflex al tipiz\u0103rii st\u0103rilor de lucruri din societate.
\nDup\u0103 1989, noile schimb\u0103ri din societatea rom\u00e2neasc\u0103: transform\u0103rile \u00een direc\u0163ia economiei de pia\u0163\u0103, transferul de la socialism la capitalism, l\u0103rgirea rela\u0163iilor cu Occidentul etc. au determinat apari\u0163ia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a unor noi elemente \u015fi renun\u0163area la \u201ea\u015fchiile limbii de lemn\u201c, care \u00eei \u00een\u0163epau pe vorbitori. Au p\u0103truns \u00een limba rom\u00e2n\u0103 numero\u015fi termeni politici, oglindind trecerea de la statul socialist la statul de drept, \u015fi economici, reflect\u00e2nd trecerea de la economia planificat\u0103 \u015fi centralizat\u0103 la economia de pia\u0163\u0103.
\n\u00cen mod surprinz\u0103tor, printre \u00eennoitorii limbii rom\u00e2ne s-au aflat nu doar institu\u0163iile \u015fi oamenii purt\u0103tori ai modelului economic, politic \u015fi cultural occidental, ci \u015fi… serviciile de informa\u0163ii occidentale.
\nDa, a\u0163i citit bine! Serviciile de informa\u0163ii ale S.U.A. se num\u0103r\u0103 printre \u00eennoitorii limbii rom\u00e2ne! Avem \u00een vedere \u015fi ne vom referi \u00een continuare la unul dintre noii termeni ai limbii rom\u00e2ne, \u201efidelitatea conflictual\u0103\u201c, preluat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din terminologia C.I.A.
\n\u00cen anii \u201970, C.I.A. a constatat existen\u0163a \u00een societatea american\u0103 a unui fenomen pe care l-a desemnat cu termenul de \u201efidelitate conflictual\u0103\u201c. (Vezi Larry L. Watts, Fere\u015fte-m\u0103 Doamne de prieteni…, Editura Rao, 2011) Nu, nu era vorba de fidelitatea \u00eendoielnic\u0103 a unei so\u0163ii, iubite, fa\u0163\u0103 de so\u0163ul (iubitul) de care s-a legat prin jur\u0103m\u00e2nt \u00een fa\u0163a ofi\u0163erului st\u0103rii civile, a preotului sau a lunii pline. Era vorba de unii angaja\u0163i ai administra\u0163iei americane,\u00a0 de alt\u0103 etnie dec\u00e2t cea anglo-saxon\u0103, ale c\u0103ror ac\u0163iuni (rapoarte, interpret\u0103ri de documente, recomand\u0103ri, etc.) nu corespundeau idealurilor \u015fi intereselor patriei adoptive, S.U.A., ci etniei \u015fi patriei de provenien\u0163\u0103.
\nAsemenea angaja\u0163i culegeau informa\u0163ii pe care le transmiteau \u00een afara S.U.A. ori, \u00een exercitarea func\u0163iei lor, structurau \u015fi formulau analize \u015fi interpret\u0103ri ale faptelor \u00een concordan\u0163\u0103 cu interesele etniei din care f\u0103ceau parte \u015fi ale patriei de origine, nu ale patriei adoptive. (L. W., p. 309) Autorul citat se refer\u0103 la etnici maghiari, func\u0163ionari \u00een administra\u0163ia S.U.A., implica\u0163i \u00een studierea \u015fi analizarea rela\u0163iilor dintre S.U.A. \u015fi Rom\u00e2nia din anii 1970-1990, care, din examinarea faptelor \u015fi documentelor, formulau concluzii \u015fi interpret\u0103ri, care concordau (serveau) intereselor Ungariei \u015fi nu intereselor\u00a0 S.U.A.
\nDoritorii vor putea afla mai multe citind cartea. Pentru a nu l\u0103sa impresia c\u0103 doar S.U.A. e deservit\u0103 (subminat\u0103) prin \u201efidelit\u0103\u0163ile conflictuale\u201c, noi vom l\u0103rgi un pic aria aplic\u0103rii termenului men\u0163ionat la situa\u0163ia din toate marile puteri \u015fi imperii (state) multina\u0163ionale pentru a ilustra cum \u201efurnicile\u201c submineaz\u0103 marii arbori.
\nEmil Bodn\u0103ra\u015f, cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n (al Rom\u00e2niei Mari), de etnie pe jum\u0103tate ucrainean, dup\u0103 studii liceale \u015fi absolvirea facult\u0103\u0163ii de drept din Ia\u015fi, a ajuns, la v\u00e2rsta de 27 ani, ofi\u0163er al armatei regale rom\u00e2ne. \u00cen 1933, (L. W., p. 176-177) , t\u00e2n\u0103rul locotenent de artilerie a trecut Nistrul \u00eenot \u00een U.R.S.S., l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi pe malul rom\u00e2nesc fidelitatea fa\u0163\u0103 de \u0163ara natal\u0103, centura, chipiul \u015fi sabia. A fost, oare, acest fapt o \u201etr\u0103dare\u201c a fidelit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de statul rom\u00e2n \u015fi un \u201etransfer de fidelitate\u201c c\u0103tre \u201emarea patrie socialist\u0103\u201c, U.R.S.S., din care f\u0103cea parte \u015fi Ucraina (semi-etniei sale)? Ori o ilustrare a puternicei fidelit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti prin implicarea sa \u00eentr-o misiune de spionaj \u00een serviciul cauzei rom\u00e2ne\u015fti? La suprafa\u0163\u0103, faptele sunt a\u015fa cum le-am prezentat noi. Transfugul a parcurs o etap\u0103 de verificare, timp \u00een care a fost contabil la Moscova \u015fi Astrahan. Fiind recrutat de O.G.P.U. (serviciul secret sovietic), a fost antrenat pentru r\u0103zboiul de partizani \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 special\u0103, \u201eKarol Szerewicz\u201c. Evenimentele ulterioare ni-l arat\u0103 pe Emil Bodn\u0103ra\u015f manifest\u00e2nd o \u201efidelitate oscilant\u0103\u201c. A servit interesele U.R.S.S.: prin \u00eenl\u0103turarea lui Fori\u015f de la conducerea P.C.R.; apoi, ca membru al conducerii provizorii a P.C.R., s-a aliat cu partidele burgheze P.N.\u0162. \u015fi P.N.L. \u015fi cu regele Mihai pentru scoaterea Rom\u00e2niei din alian\u0163a cu Axa \u015fi din r\u0103zboi (maghiarul Fori\u015f n-ar fi agreat ie\u015firea Rom\u00e2niei din r\u0103zboi \u00eenaintea Ungariei); a comandat forma\u0163iunile de lupt\u0103 patriotic\u0103 la 23 august 1944; a \u201edemocratizat\u201c armata rom\u00e2n\u0103 \u00eenl\u0103tur\u00e2nd ofi\u0163erimea regalist\u0103 \u015fi compromis\u0103 prin faptele de arme \u00een r\u0103zboiul din 1941-1944 \u015fi a \u00eenlocuit-o cu ofi\u0163eri fideli recruta\u0163i dintre militarii diviziei \u201eTudor Vladimirescu, fo\u015fti prizonieri \u00een U. R. S. S.; l-a p\u00e2r\u00e2t Moscovei, \u00een 1947, pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru linia sa politic\u0103 na\u0163ional\u0103. (L.W., p.177). A servit \u015fi interesele rom\u00e2ne\u015fti, avertiz\u00e2nd-o pe prin\u0163esa Ileana c\u0103 unii dintre oamenii afla\u0163i \u00een serviciul ei aveau \u201edou\u0103 fe\u0163e\u201c. Trec\u00e2nd apoi \u00een tab\u0103ra na\u0163ional\u0103 a lui Gheorghiu- Dej, Emil Bodn\u0103ra\u015f a devenit unul dintre sus\u0163in\u0103torii \u015fi promotorii cei mai temeinici (puternici) ai politicii de desovietizare a Rom\u00e2niei.
\nPrintr-o asemenea atitudine, Bodn\u0103ra\u015f a reu\u015fit s\u0103 se afle continuu \u00een grupa de v\u00e2rf a ierarhiei Partidului Muncitoresc (apoi Comunist) Rom\u00e2n, ceea ce atest\u0103 o mare \u201efidelitate fa\u0163\u0103 de sine\u201c, fa\u0163\u0103 de propria situa\u0163ie \u015fi propriile interese.
\n\u00cen matematic\u0103 (\u015ftiin\u0163ele exacte), descoperirea unei noi formule de calcul \u00eenlesne\u015fte dep\u0103\u015firea unor dificult\u0103\u0163i \u00een cunoa\u015ftere (ale cunoa\u015fterii), duce la solu\u0163ionarea unor probleme altfel insurmontabile, deschide noi orizonturi cunoa\u015fterii. Prin similitudine, putem considera c\u0103, \u00een \u015ftiin\u0163ele umaniste, \u00een arte, locul formulei de calcul \u00eel ia \u201ecuv\u00e2ntul ce exprim\u0103 adev\u0103rul\u201c, termenul ce descrie cel mai corect \u015fi complet realitatea studiat\u0103.
\nConsider\u0103m c\u0103 folosirea termenului \u201efidelitate conflictual\u0103\u201c este (poate fi) benefic\u0103 pentru analizarea \u015fi exprimarea rezultatelor raporturilor dintre scriitor \u015fi\u00a0 sistemele (regimurile) politice \u015fi doctrinare. Un caz concret ar fi cel al raporturilor de \u201efidelitate\u201c sau \u201erezisten\u0163\u0103\u201c fa\u0163\u0103 de regimul politic de dinainte de 1989, at\u00e2t la nivel general, c\u00e2t \u015fi la nivel individual.
\nAm ar\u0103tat \u00een alt\u0103 parte (Cronica veche, aprilie 2015) c\u0103 Petru Dumitriu nu a servit, prin opera sa, nici regimului comunist p\u00e2n\u0103 la 1960, nici celui capitalist, dup\u0103 plecarea \u00een Vest. S-a servit pe sine. Situa\u0163ia a fost similar\u0103 pentru to\u0163i scriitorii din Rom\u00e2nia dinainte de 1989, Marin Preda, Mihail Sadoveanu, Augustin Buzura sau Nicolae Breban reprezint\u0103 doar v\u00e2rfurile, cazurile mai dezb\u0103tute. \u015ei, mutatis mutandis, este valabil\u0103 \u015fi azi. Cu excep\u0163ia fanaticilor doctrinari sau materiali\u015fti, scriitorii pun pe prim plan fidelitatea fa\u0163\u0103 de propriul talent, fa\u0163\u0103 de propria oper\u0103. \u00cen raport cu regimul politic al perioadei \u00een care tr\u0103iesc \u015fi creeaz\u0103 ei se afl\u0103 \u00een postura de \u201efidelitate conflictual\u0103\u201c. Recurg la cameleonisme \u201ecu moda impus\u0103\u201c pentru a-\u015fi promova opera.
\nSitua\u0163ia este aceea\u015fi pe tot mapamondul scriitoricesc (literar) \u015fi \u00een toate timpurile. La noi a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, \u201erespectarea liniei partidului\u201c. La al\u0163ii, mai recent, ne-am putea referi la st\u00e2nga francez\u0103, dup\u0103 1945, sau la \u201ecorectitudinea politic\u0103\u201c din S.U.A.
\nA-l blama pe scriitor pentru solu\u0163iile g\u0103site la \u201efidelitatea conflictual\u0103\u201c dovede\u015fte necunoa\u015fterea firii umane. Scriitorul are o singur\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi o anume oper\u0103 de oferit semenilor. A-l sili s\u0103 le subordoneze unei doctrine ori puternicilor zilei, s\u0103 le sacrifice, \u00eenseamn\u0103 a-i anihila instinctul de via\u0163\u0103. \u015ei pu\u0163ini oameni au temperament de martiri sau de sclavi (robi). E drept c\u0103 doctrinele, religioase ori politice, asta \u00ee\u015fi doresc. Dar omul a avut dintotdeauna, \u015fi \u015fi-a afirmat cu t\u0103rie \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea, liberul arbitru, dreptul de a alege calea de urmat. Acompaniat de mu\u015fc\u0103turile doctrinarilor adev\u0103ra\u0163i ori ale confra\u0163ilor care mimeaz\u0103 \u00eendoctrinarea, ca solu\u0163ie a \u201efidelit\u0103\u0163ii conflictuale\u201c proprii. Lupte interne, care nu servesc breslei scriitorilor, ci contribuie la subordonarea ei de c\u0103tre Putere!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Limba este un mijloc de comunicare viu, care se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte ori renun\u0163\u0103 la elementele sale componente, cuvintele, \u015fi la regulile combinatorii, odat\u0103 cu schimb\u0103rile din societatea omeneasc\u0103, reflect\u00e2ndu-le \u015fi servindu-le. \u00cen perioada 1945-1989, ca \u00een orice epoc\u0103 de radicale transform\u0103ri sociale, economice, politice, etc. limba rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eennoit, intr\u00e2nd treptat \u00eentr-un proces de standardizare al… Cite\u0219te mai mult »Fidelitatea conflictual\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14592,14593,14594],"class_list":["post-23765","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-doctrinele-religioase-si-politice","tag-regimul-politic-de-dinainte-de-1989","tag-societatea-omeneasca"],"views":1098,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23765","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23765"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23765\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23766,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23765\/revisions\/23766"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}