{"id":23761,"date":"2015-06-27T10:03:22","date_gmt":"2015-06-27T08:03:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23761"},"modified":"2015-06-27T10:07:46","modified_gmt":"2015-06-27T08:07:46","slug":"tragedii-moderne-umanismul-intre-cote-si-criterii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tragedii-moderne-umanismul-intre-cote-si-criterii\/","title":{"rendered":"Tragedii moderne. Umanismul \u00eentre cote \u015fi criterii"},"content":{"rendered":"

Exodul masiv de popula\u0163ie este una dintre tragediile lumii moderne. Ambarca\u0163iuni improvizate traverseaz\u0103 Mediterana spre \u0163\u0103rmurile Europei, unele dintre acestea sf\u00e2r\u015fesc \u00eenainte de a atinge \u0163\u0103rmul mult visat. Titanicul se scufunda \u00een acordurile valsului \u015fi clinchetul paharelor, b\u0103rcile de azi se duc spre fundul m\u0103rii scuturate de \u0163ipetele copiilor, femeilor \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor. Moartea \u00eei surprinde pe neferici\u0163i epuiza\u0163i de spaim\u0103, de sete \u015fi de foame. Nu au nici m\u0103car un avocat care s\u0103 cear\u0103 politicienilor \u00een\u0163elegerea nenorocirilor prin care trec f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire. Cum pretindea, \u00een Antichitate, \u00een\u0163eleptul Tacitus: sine ira et studio. Tragedia lor \u015fi umanismul lumii de azi \u00eencap \u00een contabilitatea Bruxelles-ului \u00eentre \u201ecote\u201c \u015fi \u201ecriterii\u201c.
\nUn plan de salvare<\/strong>
\nLa interven\u0163iile Italiei, Comisia European\u0103 a fost obligat\u0103 s\u0103 considere exodul popula\u0163iei din statele africane o problem\u0103 comun\u0103, iar m\u0103surile pentru salvarea imigran\u0163ilor s\u0103 fie luate cu un efort convergent mai consistent \u015fi cu un sentiment mai firesc de solidaritate \u015fi responsabilitate. Solu\u0163ia repartiz\u0103rii de \u201ecote\u201c \u015fi subterfugiul \u201ecriteriilor\u201c folosite la primirea imigran\u0163ilor au scos la iveal\u0103 divergen\u0163e \u00eentre statele membre ale Uniunii Europene. Fran\u0163a, Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania s-au refugiat \u00een spatele doctrinelor \u015fi tradi\u0163iilor democratice pentru a-\u015fi \u00eengusta disponibilitatea de primire. A discuta despre umanism, se vede, ar fi peste m\u0103sur\u0103. Sunt state cu datorii istorice, fostele metropole, altele cu vinov\u0103\u0163ii politice pentru implicarea direct\u0103 \u00een conflictele \u015fi r\u0103zboaiele din cauza c\u0103rora puhoaiele de oameni, sute de mii, \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc dispera\u0163i casele. Cifra re\u0163inut\u0103 de comisarii de la Bruxelles pentru g\u0103zduirea temporar\u0103 a imigran\u0163ilor este ridicol\u0103: 20.000 de suflete, \u00een doi ani, primi\u0163i la gr\u0103mad\u0103 \u015fi redistribui\u0163i imediat \u00een cele 28 de state membre, \u00een \u201ecote\u201c stabilite dup\u0103 PIB, popula\u0163ie \u015fi putere economic\u0103. Restul s\u0103 fie bloca\u0163i \u00een \u0163\u0103rile de origine sau \u00eentor\u015fi din drum. Doar 20.000 pot fi primi\u0163i! Numai \u00een Italia cererile de azil au crescut de la 28.000, \u00een 2013, la 170.000 \u00een 2014. Disputele de la Bruxelles ascund, de fapt, fuga de responsabilitate \u015fi lipsa de umanism. \u00cen sistemul de calcul \u2013 iau la \u00eent\u00e2mplare un caz \u2013, cum de i se cere Bulgariei s\u0103 accepte \u201eo cot\u0103 de azilan\u0163i\u201c c\u00e2nd aceast\u0103 \u0163ar\u0103 nu a fost implicat\u0103 \u00een nici un conflict \u015fi nu s-a b\u0103tut pentru cine \u015ftie ce avantaje strategice?
\nPre\u015fedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a preg\u0103tit un plan care va fi supus aprob\u0103rii summit-ului U.E. din 30 iunie. Marea Britanie, Danemarca, Irlanda \u015fi Ungaria \u015fi-au anun\u0163at deja rezervele fa\u0163\u0103 de inten\u0163iile lui Juncker. Premierul ungar Victor Orban, rebelul de serviciu al Uniunii Europene, a persiflat sugestia adopt\u0103rii de \u201ecote\u201c: \u201eideea european\u0103 c\u0103 refugia\u0163ii care p\u0103trund pe teritoriul unui stat ar putea fi ulterior redistribui\u0163i este o nebunie\u201c. Fran\u0163a \u015fi Germania, \u00een principiu, nu se opun \u201ecotelor\u201c, dar insist\u0103 pentru respectarea propriilor \u201ecriterii\u201c de acordare a dreptului de azil. Parisul pare s\u0103 nu dea cea mai corect\u0103 interpretare situa\u0163iei restr\u00e2ng\u00e2nd-o la condi\u0163ia de \u201eazil\u201c. Bernard Cazeneuve, ministrul francez de interne, are o p\u0103rere vag\u0103 despre situa\u0163ie: \u201eEu cred c\u0103 este normal s\u0103 existe o repartizare a cererilor de azil \u00eentre diferite state ale Uniunii Europene, c\u0103 este normal ca Europa s\u0103 aib\u0103 o politic\u0103 de azil\u201c. Nu de azil este vorba, domnule ministru, ci de o tragedie uman\u0103!
\nCondi\u0163ia str\u0103inului <\/strong>
\nse schimb\u0103 greu<\/strong>
\nOric\u00e2t de mult am fi dispu\u015fi s\u0103 credem \u00een valorile democra\u0163iei \u015fi \u00een drepturile omului, este greu s\u0103 nu observ\u0103m c\u0103 \u00een Occident exist\u0103 o discriminare a str\u0103inului. Mai accentuat\u0103 la dreapta, mai bine camuflat\u0103 la st\u00e2nga. Ar fi o ipocrizie s\u0103 se nege cazurile de stigmatizare a str\u0103inilor, de tratament diferit, uneori umilitor, de care ace\u015ftia au parte. \u00cen cultura occidental\u0103 exist\u0103 un vocabular vechi pentru \u201edefinirea celuilalt\u201c: negri, bigami insuportabili etc. Extinderea Uniunii Europene spre Est a adus o sintagm\u0103 nou\u0103, nu at\u00e2t de jignitoare, dar suficient de insult\u0103toare, cea de \u201einstalator polonez\u201c. Bie\u0163ii polonezi au avut ghinionul s\u0103 fi fost primii care au uzat de dreptul de munc\u0103 \u00een spa\u0163iul comunitar dob\u00e2ndit odat\u0103 cu aderarea \u0163\u0103rii lor la Uniunea European\u0103. Nou\u0103, rom\u00e2nilor, ne-a venit r\u00e2ndul trei ani mai t\u00e2rziu c\u00e2nd \u201e\u0163iganii\u201c au devenit \u00een media occidental\u0103 \u201eromi\u201c \u00eenc\u00e2t, pentru evitarea confuziilor, Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi schimbe acronimul de \u0163ar\u0103 din \u201eRom\u201c \u00een \u201eRou\u201c.
\nCu un deceniu \u00een urm\u0103, istoricul francez G\u00e9rard Noiriel afirma: \u201eAtunci c\u00e2nd se vrea stigmatizarea mi\u015fc\u0103rilor sociale, \u00een mod tradi\u0163ional se recurge la dou\u0103 registre: cel al str\u0103inului (decenii la r\u00e2nd a fost utilizat cuv\u00e2ntul \u201eindezirabil\u201c pentru a desemna str\u0103inul ca nepoftit), sau cel al delincven\u0163ei. Les \u00abracailles\u00bb (tradus: lep\u0103d\u0103turi, pleav\u0103, drojdie a societ\u0103\u0163ii, n.n.) \u0163ine de acela\u015fi tip de vocabular folosit pentru \u00absauvageon\u00bb (puiet nealtoit)\u201c, neintegrat social, adic\u0103. S\u0103 amintim c\u0103, \u00een 2005, c\u00e2nd ap\u0103reau aceste explica\u0163ii, Nicolas Sarkozy, pe r\u00e2nd ministru de Interne \u015fi pre\u015fedinte, a folosit expresia \u201eracailles\u201c pentru a-i numi pe tinerii din comunit\u0103\u0163ile ne-franceze aflate la periferia Parisului care incendiau noapte de noapte zeci de automobile. Gest condamnabil, evident, \u00eentruc\u00e2t contravenea ordinii publice. Acolo unde \u201ese gargarise\u015fte\u201c pe tema drepturilor omului, mai preciza istoricul francez, autorit\u0103\u0163ile adopt\u0103 adesea politici xenofobe.
\nOriunde, str\u0103inul trebuie s\u0103 aib\u0103 partea lui de cer sub soare<\/strong>
\nDezbaterea din Uniunea European\u0103 pe marginea \u201ecotelor\u201c de acceptare a imigran\u0163ilor merit\u0103 mult\u0103 aten\u0163ie. De la originea acestui fenomen, at\u00e2t de grav, nu trebuie \u00eenl\u0103turate cauzele istorice, precum colonialismul, nici cele politice care au condus la sub-dezvoltare, conflicte, r\u0103zboaie. Ca for\u0163\u0103 de munc\u0103, imigran\u0163ii au fost primi\u0163i bine atunci c\u00e2nd Occidentul a avut nevoie de gunoieri, m\u0103tur\u0103tori, sp\u0103l\u0103tori de vesel\u0103, femei de serviciu, cei mai mul\u0163i provenind din fostele colonii sau din statele \u00eenvinse \u00een r\u0103zboi, pr\u0103bu\u015fite economic sub povara datoriilor, ca Italia, Portugalia sau Spania. Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste, plaja s-a extins la statele est-europene, cu u\u015foare adapt\u0103ri care favorizeaz\u0103 importul de \u201ecreiere\u201c \u015fi de for\u0163\u0103 calificat\u0103 \u015fi ieftin\u0103 de munc\u0103. Acum se recunoa\u015fte, mai rar, dar se recunoa\u015fte c\u0103 \u00een Occident exist\u0103 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti de matematic\u0103, de fizic\u0103, de medicin\u0103 sau c\u0103 rom\u00e2na este a doua limb\u0103 vorbit\u0103 la Microsoft. Nu se dore\u015fte s\u0103 discut\u0103m cauzele \u00eent\u00e2rzierii dezvolt\u0103rii noastre, de ce nu ne mai putem \u0163ine s\u0103racii acas\u0103. \u00cen Uniunea European\u0103, normativ, libera circula\u0163ie a banilor \u015fi intereselor nu are opreli\u015fti, dar \u00een Tratatul de la Amsterdam, din 1999, \u015fi-a f\u0103cut locul o prevedere restrictiv\u0103 prin instituirea unei \u201eperioade de tranzi\u0163ie\u201c pentru libera circula\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi \u201ecomunitarizarea domeniilor de aplicabilitate\u201c (ce barbarism!) \u00een privin\u0163a controalelor la frontiere, azilului \u015fi imigr\u0103rii. Aceast\u0103 clauz\u0103 este reactivat\u0103 acum \u00een fa\u0163a noului val de imigran\u0163i. Umanismul renascentist, ie\u015fit \u00een lume din Europa cu cinci secole \u00een urm\u0103, este canalizat de civiliza\u0163ia banului pe coridorul \u00eengust al \u201ecotelor\u201c \u015fi \u201ecriteriilor\u201c.
\nBravos, na\u0163iune!<\/strong>
\nAm vizitat Centrul Uniunii Europene de informa\u0163ii de la parterul Bibliotecii Centrale Universitare. Dup\u0103 o or\u0103 de la deschiderea programului nu am putut vorbi dec\u00e2t cu paznicul. Resemnat, am luat c\u00e2teva materiale expuse pentru public, crez\u00e2nd c\u0103 voi suplini informa\u0163ia direct\u0103 \u015fi calificat\u0103. Iat\u0103 ce am g\u0103sit \u201e\u00een apropierea\u201c subiectului care m\u0103 interesa, criza imigran\u0163ilor: bro\u015fura C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een siguran\u0163\u0103! Un SMS \u00ee\u0163i poate salva via\u0163a; revista Drepturile omului nr. 4\/2011, \u00een care g\u0103sesc un raport al Institutului Rom\u00e2n pentru Drepturile Omului \u015fi hot\u0103r\u00e2rile Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului luate \u201e\u00eempotriva Rom\u00e2niei\u201c (sic!), l\u0103udate c\u0103 au f\u0103cut jurispruden\u0163\u0103 european\u0103 prin cauzele Baldovin, Rupa \u015fi Cornelia Popa; c\u0103rticica Rom\u00e2nii din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Italia \u015fi Spania \u00eentre incluziune social\u0103 \u015fi migra\u0163ie!, din 2012, editat\u0103, dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103, cu generoasa contribu\u0163ie a Funda\u0163iei Soros, dirigintele nostru \u00een ale democra\u0163iei. M\u0103 opresc la bro\u015fura Centrul consular de crize, scoas\u0103 de MAE, pe care o abandonez rapid pentru c\u0103 nu pot trece de prima fraz\u0103, un afront la demnitatea rom\u00e2nilor \u015fi a limbii pe care ace\u015ftia o vorbeau p\u00e2n\u0103 nu de mult corect. Iat-o: \u201e\u00cen ultimii ani tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni au ales s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s-au multiplicat situa\u0163iile de crize consulare \u00een care Ministerul Afacerilor Externe a fost nevoit s\u0103 intervin\u0103, pe canale diplomatice, pentru acordarea de asisten\u0163\u0103 cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een situa\u0163ii dificile\u201c. A\u015fa scriu ast\u0103zi urma\u015fii lui Kog\u0103lniceanu, Titulescu \u015fi Gafencu pl\u0103ti\u0163i s\u0103 apere treburile \u0163\u0103rii \u00een str\u0103in\u0103tate!
\nPentru Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne nu s-a g\u0103sit un spa\u0163iu \u00een Bucure\u015fti. Pl\u00e2ngem c\u0103 se deterioreaz\u0103 manuscrise pre\u0163ioase prin beciurile Casei Sc\u00e2nteii. \u00cen schimb, la parterul Bibliotecii Centrale Universitare fiin\u0163eaz\u0103 de un deceniu o institu\u0163ie at\u00e2t de pr\u0103fuit\u0103 precum Centrul de informa\u0163ii al Uniunii Europene. Bravos, na\u0163iune! ar fi strigat Caragiale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exodul masiv de popula\u0163ie este una dintre tragediile lumii moderne. Ambarca\u0163iuni improvizate traverseaz\u0103 Mediterana spre \u0163\u0103rmurile Europei, unele dintre acestea sf\u00e2r\u015fesc \u00eenainte de a atinge \u0163\u0103rmul mult visat. Titanicul se scufunda \u00een acordurile valsului \u015fi clinchetul paharelor, b\u0103rcile de azi se duc spre fundul m\u0103rii scuturate de \u0163ipetele copiilor, femeilor \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor. Moartea \u00eei surprinde… Cite\u0219te mai mult »Tragedii moderne. Umanismul \u00eentre cote \u015fi criterii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14586,14589,14588,14587,6455,14590,14584,14585],"class_list":["post-23761","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-conditia-strainului","tag-exodul-de-populatie","tag-plan-de-salvare","tag-politica-de-azil","tag-refugiati","tag-salvarea-imigrantilor","tag-tragedii-moderne","tag-umanismul"],"views":1256,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23761"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23761\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23762,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23761\/revisions\/23762"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}