O c\u0103l\u0103torie \u00een leag\u0103nul umanit\u0103\u0163ii \u015fi al civiliza\u0163iei reprezint\u0103 o \u015fans\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi de \u00een\u0163elegere a tradi\u0163iilor ancestrale, o experien\u0163\u0103 unic\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un \u00eentreg proces de revelare a naturii \u015fi a esen\u0163ei umane.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu 16.000 de ani, \u00eentr-o zon\u0103 \u00eentins\u0103 din nord-estul Africii, triburile Homo Sapiens luptau pentru ob\u0163inerea hranei, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi teritoriul cu din\u0163ii. Un teritoriu muntos, b\u0103tut de o clim\u0103 bl\u00e2nd\u0103, oferea s\u0103la\u015f celor ce aveau s\u0103 fie str\u0103mo\u015fii civiliza\u0163iei moderne. Este vorba de teritoriul care ast\u0103zi se nume\u015fte Etiopia, cu o popula\u0163ie de peste nou\u0103zeci \u015fi unu de milioane de locuitori \u015fi dou\u0103sprezece grupuri etnice. De aici triburile Homo Sapiens s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een \u00eentreaga lume. Unele au disp\u0103rut, unele au evoluat, altele au r\u0103mas neschimbate \u00een tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri, tr\u0103ind \u00een desi\u015furile junglei exotice dup\u0103 reguli conservate de mii de ani, reguli ce sunt de neclintit, \u00eentruc\u00e2t tradi\u0163ia este mai presus de orice. Esen\u0163a \u015fi puritatea uman\u0103 exist\u0103 \u00een jungle, mun\u0163i, p\u0103duri sau de\u015fert \u00een diverse forme ce alc\u0103tuiesc o lume \u00een care dreptatea, onoarea \u015fi tradi\u0163ia sunt primordiale, pe c\u00e2nd contactul cu lumea civilizat\u0103 este nefast, duc\u00e2nd la pierderea identit\u0103\u0163ii \u015fi a valorilor.
\nValea Omo, unul dintre cele mai fascinante locuri din Africa \u015fi din \u00eentreaga lume, un peisaj fermec\u0103tor \u015fi neobi\u015fnuit, \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluiesc peste dou\u0103zeci de triburi, fiecare cu ritualuri \u015fi tradi\u0163ii unele mai ciudate ca altele, ofer\u0103, prin diversitatea cultural\u0103 \u015fi animal\u0103, un spectacol de neuitat. Situat\u0103 \u00een partea de sud a Etiopiei, valea ferit\u0103 de civiliza\u0163ie este un loc al spectacolului tribal, al ritualurilor \u00eempotriva bolii sau al catastrofelor ce destram\u0103 tribul, dar, mai ales, al supravie\u0163uirii. Un loc \u00een care lipsa ve\u015fmintelor nu este o ru\u015fine, unde animalele sunt sacrificate \u015fi supuse unor ritualuri de mare \u00eensemn\u0103tate, unde trupurile sunt maltratate prin biciuire pentru ca apoi cicatricile s\u0103 fie purtate cu m\u00e2ndrie, unde diferite zone ale corpului sunt perforate pentru ca acolo s\u0103 intre podoabe tradi\u0163ionale. Aici se lupt\u0103 corp la corp p\u00e2n\u0103 la moartea unuia dintre cei doi combatan\u0163i, aici se p\u0103streaz\u0103 multe alte obiceiuri \u015fi ceremonii incredibile. Mai bine de un mileniu, acest loc fascinant a fost considerat de istorici o intersec\u0163ie a civiliza\u0163iilor \u015fi a diferitelor etnii ce migrau din toate p\u0103r\u0163ile. Aici \u015fi-au dus lupta pentru supravie\u0163uire \u015fi teritoriu triburile Konso, Ari, Bodi, Dorze, Arbore, Hamer, Mursi, Bumi, Kwegu, Turkana, Tsemay, Daasanech \u015fi Kara.
\n\u00cen c\u0103l\u0103toria pe urmele umanit\u0103\u0163ii ne vom opri asupra unui trib fascinant, o lume izolat\u0103 care a captat aten\u0163ia tuturor: Mursi, unul dintre cele mai faimoase, dar \u015fi dintre cele mai agresive triburi din Etiopia. A\u015fezat pe Valea Omu, \u00een Parcul Na\u0163ional Mago, tribul Mursi num\u0103r\u0103 \u00een jur de 6.500 de suflete. Membrii s\u0103i sunt ataca\u0163i din toate p\u0103r\u0163ile, at\u00e2t de autorit\u0103\u0163ile care vor s\u0103 \u00eei alunge din Parcul Mago, c\u00e2t \u015fi de natur\u0103. Numai acum c\u00e2\u0163iva ani o invazie de mu\u015fte \u0163e\u0163e le ucidea vitele pe capete. Limba lor este de origine nilo-saharian\u0103, iar credin\u0163a este una animist\u0103, cu puternice influen\u0163e evanghelice. Membrii Mursi sunt renumi\u0163i pentru agresivitatea necontrolat\u0103, cultura lor av\u00e2nd la baz\u0103 elogiul puterii. At\u00e2t femeile, c\u00e2t \u015fi b\u0103rba\u0163ii trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de putere \u015fi rezisten\u0163\u0103 prin diferite ritualuri care, odat\u0103 \u00eenf\u0103ptuite, stau ca m\u0103rturie a demnit\u0103\u0163ii \u015fi onoarei \u015fi reprezint\u0103 eticheta apartenen\u0163ei la trib.
\nFemeile sunt faimoase pentru picturile \u00een alb de pe trup \u015fi chip, dar mai ales pentru podoabele pe care le poart\u0103 \u00een buza inferioar\u0103 \u015fi \u00een lobul urechii. La v\u00e2rsta adolescen\u0163ei, \u00eentre cincisprezece \u015fi \u015faisprezece ani, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi scot doi din\u0163i din fa\u0163\u0103, de pe maxilarul inferior, fetele \u00ee\u015fi perforeaz\u0103 buza inferioar\u0103 pentru a introduce o bucat\u0103 de plut\u0103 care, ulterior, va fi \u00eenlocuit\u0103 cu o farfurie din lut \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie, apoi cu una pu\u0163in mai mare \u015fi tot a\u015fa, p\u00e2n\u0103 ce buza cap\u0103t\u0103 dimensiuni monstruoase. De\u015fi discurile femeilor sunt unice \u015fi pictate meticulos asemeni unor veritabile opere de art\u0103 tradi\u0163ional\u0103, ele nu pot fi purtate foarte mult timp din cauza dimensiunii ce stinghere\u015fte mi\u015fcarea. Podoabele r\u0103m\u00e2n s\u0103 fie purtate cu m\u00e2ndrie doar la anumite ceremonii sau ritualuri importante pentru comunitate. Piesele de art\u0103 ale femeilor au st\u00e2rnit, de-a lungul timpului, diverse controverse \u015fi legende. Pe de o parte podoaba se reprezenta un ideal de frumuse\u0163e, femeia care o purta fiind mai apreciat\u0103, dorit\u0103 de b\u0103rba\u0163i \u015fi demn\u0103 de respect. Femeile care nu reu\u015feau s\u0103 men\u0163in\u0103 discul de ceramic\u0103 erau desconsiderate de comunitate \u015fi evitate de b\u0103rba\u0163ii doritori de neveste, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd marcate de nereu\u015fita lor. Potrivit unei alte teorii, femeile se slu\u0163eau \u00een mod con\u015ftient pentru a nu c\u0103dea prad\u0103 v\u00e2n\u0103torilor de sclavi. Cu c\u00e2t femeia era mai slut\u0103, cu at\u00e2t pre\u0163ul era mai mic. O alt\u0103 m\u0103rturie a rezisten\u0163ei \u015fi a demnit\u0103\u0163ii femeii este na\u015fterea \u00een vitregia junglei. Dac\u0103 femeile se \u00eentorc cu pruncul n\u0103scut, ele sunt cu adev\u0103rat demne de tribul Mursi.
\nLa fel ca femeile, b\u0103rba\u0163ii au trupul \u015fi chipul pictate \u00een alb. Pentru a-\u015fi demonstra puterea \u015fi virilitatea trebuie s\u0103 participe la lupte ca acum c\u00e2teva milenii, lupt\u00e2ndu-se cu ni\u015fte be\u0163e lungi numite donga. Dac\u0103 acum c\u00e2teva secole lupta se \u00eencheia cu moartea adversarului, ast\u0103zi, din cauza num\u0103rului tot mai mic de membri, Mursi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u0163e la tradi\u0163ie. \u00cenfr\u00e2ntul trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een genunchi \u00een fa\u0163a celui superior, s\u0103 se declare \u00eenvins \u015fi s\u0103 recunoasc\u0103 puterea \u00eenving\u0103torului. \u00cen urma ritualului de sacrificiu, b\u0103rbatul acum matur \u015fi demn de a face parte din trib este luat de un grup de femei din care \u00ee\u015fi alege orice fat\u0103 dore\u015fte, chiar dac\u0103 nu se va c\u0103s\u0103tori cu ea. Tribul Mursi este semi-nomad, c\u0103minele lor pot fi demontate \u015fi mutate \u00een c\u00e2teva minute, ad\u0103postul const\u00e2nd \u00eentr-un schelet din crengi cu acoperi\u015f de frunze. Principala ocupa\u0163ie este agricultura \u015fi cre\u015fterea animalelor, \u00een special a bovinelor, ocupa\u0163ii dezvoltate de-a lungul vremii pe valea r\u00e2ului Omo. Odat\u0103 cu l\u0103sarea serii, membrii tribului se las\u0103 prad\u0103 violen\u0163ei din cauza excesului de b\u0103uturi alcoolice achizi\u0163ionate cu banii primi\u0163i de la turi\u015ftii doritori de fotografii. Pentru ace\u015ftia modelele se dovedesc extrem de scumpe \u00een compara\u0163ie cu alte triburi, Mursi cer\u00e2nd nu mai pu\u0163in de cinci biri pe fotografie (5 biri = 1 leu). De altfel, turi\u015ftii pasiona\u0163i de tradi\u0163ia \u015fi cultura tribului sunt avertiza\u0163i de c\u0103tre ghizi s\u0103 surprind\u0103 spectacolul picturilor \u015fi al podoabelor p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul focului de amiaz\u0103, atunci c\u00e2nd Mursi sunt \u00eenc\u0103 lini\u015fti\u0163i \u015fi primitori, neatin\u015fi de aburii alcoolului. La primele ore ale dimine\u0163ii Mursi se adun\u0103, cu mic, cu mare, la pozat \u015fi \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 primitori \u015fi calzi turi\u015ftii cu o cafea \u015fi cu o specialitate etiopian\u0103, injera, celebra cl\u0103tit\u0103 u\u015for acri\u015foar\u0103 \u015fi foarte aromat\u0103. Aceasta con\u0163ine un soi de cereal\u0103 numit\u0103 teff care provine dintr-un pom ce seam\u0103n\u0103 izbitor cu bananierul.
\nSub cerul larg deschis deasupra peisajului insolit al V\u0103ii Omo, se desf\u0103\u015foar\u0103 spectacolul fascinant al culturii \u015fi al tradi\u0163iilor tribului Mursi, comunitate primitoare \u015fi cald\u0103 la ivirea soarelui, dar r\u0103zboinic\u0103 odat\u0103 ce \u0163inutul se afund\u0103 \u00een \u00eentuneric. \u00cen aceast\u0103 parte a zilei Mursi str\u0103bate jungla pentru practicarea ritualurilor. Imaginea este completat\u0103 de femeile \u015fi de b\u0103rba\u0163ii care stau la umbra palmierilor sau \u00een razele soarelui pentru a-\u015fi duce la bun sf\u00e2r\u015fit muncile de zi cu zi, dar \u015fi de fe\u0163ele pictate ale copiilor care, de la v\u00e2rste fragede, sunt ini\u0163ia\u0163i \u00een tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile specifice locului pentru a le p\u0103stra \u015fi duce mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O c\u0103l\u0103torie \u00een leag\u0103nul umanit\u0103\u0163ii \u015fi al civiliza\u0163iei reprezint\u0103 o \u015fans\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi de \u00een\u0163elegere a tradi\u0163iilor ancestrale, o experien\u0163\u0103 unic\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un \u00eentreg proces de revelare a naturii \u015fi a esen\u0163ei umane. \u00cen urm\u0103 cu 16.000 de ani, \u00eentr-o zon\u0103 \u00eentins\u0103 din nord-estul Africii, triburile Homo Sapiens luptau pentru ob\u0163inerea… Cite\u0219te mai mult »Tribul Mursi, o c\u0103l\u0103torie pe urmele umanit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[],"class_list":["post-23741","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica"],"views":2606,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23741","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23741"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23741\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23742,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23741\/revisions\/23742"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23741"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23741"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23741"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}