{"id":23726,"date":"2015-06-17T20:39:52","date_gmt":"2015-06-17T18:39:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23726"},"modified":"2015-06-17T20:39:52","modified_gmt":"2015-06-17T18:39:52","slug":"saskia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/saskia\/","title":{"rendered":"Saskia"},"content":{"rendered":"<p>Saskia Sassen este un om care \u015ftie ce vorbe\u015fte. \u015ei \u015ftie \u015fi cum s\u0103 vorbeasc\u0103. Vorbe\u015fte antren\u00e2ndu-te \u00een discu\u0163ii. Joac\u0103 pe podium show-ul profesorului american de mare calibru. Adic\u0103 te \u0163ine legat de cuv\u00e2ntul, de gestul, de mi\u015fcarea, de pauza, de gluma, de divaga\u0163ia, de autoironia ei. \u015ei-\u0163i transmite ni\u015fte idei care te iau prin surprindere, de\u015fi ai senza\u0163ia c\u0103 tu, cel din auditoriu, ai contribuit, prin participare,<br \/>\nla formularea lor. Saskia Sassen este n\u0103scut\u0103 profesor. \u015ei, urm\u0103rind-o, nu po\u0163i s\u0103 nu consta\u0163i deosebirea dintre cel n\u0103scut cu harul de dasc\u0103l \u015fi mul\u0163i al\u0163ii care \u0163i-au \u00eennegrit anii tineri p\u00e2n\u0103 la a te aduce la stadiul de intoleran\u0163\u0103 fiziologic\u0103, prin prelegeri at\u00e2t de ucig\u0103tor de plicticoase, de-\u0163i venea s-o zbughe\u015fti pe geam \u015fi s\u0103-\u0163i iei c\u00e2mpii. Oricine a avut \u00een ultimele decenii interes pentru sociologie o cunoa\u015fte<br \/>\npe Saskia. Ea nu lipse\u015fte din nici o bibliografie. Ani \u00eentregi s-a ocupat de fenomenul migra\u0163iei. \u015ei nu numai. S-a ocupat de locul comunit\u0103\u0163ilor \u00een lumea contemporan\u0103.<\/p>\n<p>Despre sine spune c\u0103 este olandez\u0103. \u015ei nu exist\u0103 prelegere \u00een care s\u0103 nu rosteas-c\u0103 de c\u00e2teva ori \u201e\u00een patria mea, \u00een Olanda&#8230;\u201c. Acolo am cunoscut-o. La Universitatea din Utrecht, unde venea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd din State, oaspete venerat. Am mai \u00eent\u00e2lnit-o apoi la diverse congrese. De\u015fi plecat\u0103 de-o ve\u015fnicie din patria ei, \u0163inea s\u0103-\u015fi sublinieze apartenen\u0163a. Mi-a impus acest lucru. L-am folosit ca model. Saskia Sassen este, de fapt, profesor la catedra de sociologie \u201eRobert S. Lynd\u201c de la Columbia University. \u015ei este pre\u015fedinte al Committee on Global Thought al aceleia\u015fi universit\u0103\u0163i. C\u00e2teva dintre c\u0103r\u0163ile ei au fost traduse \u015fi \u00een limba greac\u0103. Prilej cu care a fost invitat\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu cititorii ei la Atena. Bizar moment, cel al \u00eent\u00e2lnirii. Deasupra s\u0103lii arhipline plutea o indecizie existen\u0163ial\u0103. Tr\u0103iam momentul cel mai incert al viitorului Greciei: Grupul celor 7 discutau \u00een acele ore anume ultimele argumente pentru ca \u0163ara s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sau s\u0103 ias\u0103 din Eurozon\u0103. Discutau, f\u0103r\u0103 participarea Greciei, bine\u00een\u0163eles. Se \u00eent\u00e2lneau st\u0103p\u00e2nii mo\u015fiei. \u015ei mo\u015fia lor devenise planeta. Sala de conferin\u0163e gemea de public. Interesul era enorm. Dar ce poate oare spune un sociolog \u00eentr-o clip\u0103 ca asta \u015fi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie? Saskia Sassen se afla \u00eentr-un moment dintre cele mai grele.<br \/>\nA lansat c\u00e2teva concepte. Cum ar fi cel de economic cleansing, analog cu ethnic cleansing. A ar\u0103tat cu grafice \u015fi scheme cum anume s-a concentrat bog\u0103\u0163ia \u00een c\u00e2teva \u0163\u0103ri, care este rolul nefast al trecerii de la b\u0103nci la \u201efinan\u0163atori\u201c, cum singura solu\u0163ie este ca \u201efinan\u0163atorii\u201c s\u0103 coboare \u00een proiecte mici, concrete, la \u00eendem\u00e2na omului de r\u00e2nd, cum sistemul b\u0103nesc al \u015firului cu zerouri nesf\u00e2r\u015fite \u00een coad\u0103 scap\u0103 de sub controlul majoritar. A vorbit despre cine este cotat ca fiind in \u015fi cine este \u0163inut out. \u015ei de ce. A lansat ideea unor aspecte vizibile \u015fi a altora invizibile \u00een lumea globalizat\u0103. A vorbit despre logicile paralele ale acestora. Nu s-a lansat prea mult \u00een analiza situa\u0163iei din \u0163ara \u00een care conferen\u0163ia, de\u015fi simpatiile ei erau certe. Avea \u00eencredere \u00een oamenii tineri care se lupt\u0103 s\u0103 redea demnitatea unui popor \u00een momentul de fa\u0163\u0103. Ne-a atras aten\u0163ia asupra primei reac\u0163ii a doamnei Lagarde dup\u0103 venirea Syrizei la putere: \u201eVom lucra cu grecii\u201c, remarc\u0103 pe care o po\u0163i \u00eentoarce pe multe p\u0103r\u0163i, fiindc\u0103 e plin\u0103 de (sub)\u00een\u0163elesuri discutabile din punctul de vedere al celor la care se face referirea. \u015ei nu a ezitat s\u0103-\u015fi exprime reprobarea pentru un sistem politic care a permis na\u015fterea unor uria\u015fi oligarhi, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu buget limitat. F\u0103r\u0103 a uita nici un moment pozi\u0163ia geopolitic\u0103 a Greciei, de la care mult r\u0103u, dac\u0103 nu chiar tot r\u0103ul i se trage.<br \/>\nPartea cea mai interesant\u0103 a expunerii at\u00e2t de libere, at\u00e2t de cuceritoare a profesoarei americane a fost \u00eens\u0103 cea despre \u201ecei f\u0103r\u0103 putere\u201c. \u015ei-a expus teoria asupra istoriei, pe care n-o fac doar \u015fi \u00eentotdeauna cei care de\u0163in puterea, ci, de cele mai multe ori, cu efecte imediate sau de lung\u0103 durat\u0103, cei f\u0103r\u0103 putere. A remarcat cum orice ora\u015f este format din office parts \u015fi cartiere, cum office parts nu fac cultura ora\u015fului, pe c\u00e2nd cartierele sunt creatoare, a amintit marile aglomer\u0103ri umane \u00een care emigran\u0163ii dau arti\u015fti, scriitori, pictori, dansatori etc.<br \/>\nA avut chiar curajul s\u0103 pun\u0103 pe tapet tot sistemul de suspectare \u015fi securizare na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103, formul\u00e2nd cu haz ideea c\u0103, \u201edac\u0103 e\u015fti c\u00e2t de c\u00e2t important\u201c, devii suspect, deci vor fi puse asupra ta serviciile de informa\u0163ii. S-a \u00eencheiat frumos prelegerea Saskiei. Momentul era prea cr\u00e2ncen pentru noi, cei din auditoriu, ea nu voia, de asemenea, s\u0103 se expun\u0103, adic\u0103 s\u0103 lase adev\u0103rurile s\u0103 porneasc\u0103 dinspre partea ei, a\u015fa c\u0103 a afirmat c\u0103, nefiind patria ei, nu de\u0163ine suficiente informa\u0163ii despre situa\u0163ia actual\u0103 a Greciei. Deci ne roag\u0103 pe noi, pe cei din sal\u0103, s\u0103 o inform\u0103m. Mai departe nu mai \u015ftiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Fiindc\u0103 eu una, ca \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, la aceast\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103, ne-am ridicat \u015fi ne-am v\u0103zut de drum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Saskia Sassen este un om care \u015ftie ce vorbe\u015fte. \u015ei \u015ftie \u015fi cum s\u0103 vorbeasc\u0103. Vorbe\u015fte antren\u00e2ndu-te \u00een discu\u0163ii. Joac\u0103 pe podium show-ul profesorului american de mare calibru. Adic\u0103 te \u0163ine legat de cuv\u00e2ntul, de gestul, de mi\u015fcarea, de pauza, de gluma, de divaga\u0163ia, de autoironia ei. \u015ei-\u0163i transmite ni\u015fte idei care te iau prin&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/saskia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Saskia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14560,14559],"class_list":["post-23726","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-saskia-sassen","tag-universitatea-din-utrecht"],"views":1282,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23726","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23726"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23726\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23727,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23726\/revisions\/23727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23726"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23726"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23726"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}