{"id":23720,"date":"2015-06-17T20:35:19","date_gmt":"2015-06-17T18:35:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23720"},"modified":"2015-06-17T20:35:19","modified_gmt":"2015-06-17T18:35:19","slug":"jocuri-si-ferestre-deschise","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jocuri-si-ferestre-deschise\/","title":{"rendered":"Jocuri \u015fi ferestre deschise"},"content":{"rendered":"

Julio Cort\u00e1zar, \u015eotron,<\/em> traducere de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2011<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Imediat dup\u0103 apari\u0163ie, \u00een 1963, romanul \u015eotron al lui Julio Cort\u00e1zar a suscitat interpret\u0103ri dintre cele mai diverse, a st\u00e2rnit admira\u0163ia a numero\u015fi cititori, devenind \u00een scurt\u0103 vreme una dintre crea\u0163iile reprezentative nu numai pentru noul val al prozei latino-americane, ci \u015fi pentru literatura \u00eentregului secol XX. Privit de unii exege\u0163i ca exemplul perfect de clasicizare rapid\u0103, iar de al\u0163ii, drept un caz aparte de adecvare a unei teorii proprii asupra romanului la o practic\u0103 specific\u0103 a acestuia, Rayuela r\u0103m\u00e2ne, al\u0103turi de Un veac de singur\u0103tate de Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, Pedro P\u00e1ramo de Juan Rulfo sau Paradiso de Jos\u00e9 Lezama Lima, unul dintre textele fundamentale ale literaturii continentului sud-american din perioada contemporan\u0103.
\nDrumuri printre texte<\/strong>
\nAfirmat relativ t\u00e2rziu ca prozator, faima sa impun\u00e2ndu-se abia \u00een anii \u201850, dup\u0103 apari\u0163ia volumelor de povestiri Bestiar (1951), Sf\u00e2r\u015fitul jocului (1956) \u015fi Armele secrete (1959), argentinianul Julio Cort\u00e1zar (1914\u20131984) include \u00een marele s\u0103u roman din 1963 toate tehnicile narative \u015fi strategiile pe care le exersase \u00een scrierile anterioare, demonstr\u00e2nd asimilarea complet\u0103 a inova\u0163iilor formale \u015fi de con\u0163inut din peisajul prozei epocii \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, raportarea permanent\u0103 la str\u0103lucita tradi\u0163ie literar\u0103 hispano-american\u0103. Pe de alt\u0103 parte, \u00een \u015eotron fantezia creatoare nu se opune realismului, ci dimpotriv\u0103, \u00eel poten\u0163eaz\u0103, autorul \u00eencerc\u00e2nd, \u00een plus, dup\u0103 cum a demonstrat Carlos Fuentes, s\u0103 pun\u0103 al\u0103turi domeniul estetic cu cel politic \u2013 caracteristic\u0103 reg\u0103sit\u0103 \u00een opera cort\u00e1zarian\u0103 \u015fi ulterior, dac\u0103 ne g\u00e2ndim doar la excelenta Carte a lui Manuel (1973). Pe de alt\u0103 parte, nu vom avea de-a face, \u00een cazul lui Cort\u00e1zar, cu acele \u201enara\u0163iuni ale pampei\u201c, consacrate de opera c\u00e2torva cona\u0163ionali ai s\u0103i, ci cu o carte plin\u0103 de substan\u0163\u0103 a marelui ora\u015f, fie acesta Paris sau Buenos Aires, tratat \u00eentotdeauna cu o extraordinar\u0103 adecvare a mijloacelor artistice la atmosfera citadin\u0103 descris\u0103 \u015fi cu convingerea c\u0103 fantasticul e chiar universul \u00een care tr\u0103im cu to\u0163ii \u2013 cu condi\u0163ia s\u0103 \u015ftim\/ s\u0103 reu\u015fim\/ s\u0103 dorim s\u0103-l observ\u0103m.
\n\u015eotron este, indiscutabil, marea sintez\u0103 a \u00eentregii crea\u0163ii cort\u00e1zariene, \u00eens\u0103 o sintez\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe intui\u0163ii prezente \u00een c\u00e2teva povestiri publicate anterior, mai ales Funigei \u015fi Urm\u0103ritorul. Vorbind despre acestea, scriitorul afirma, \u00eentr-un dialog cu Luis Harss, c\u0103 \u201e\u00een Urm\u0103ritorul, text inclus \u00een Armele secrete, am \u00eencercat s\u0103 renun\u0163 la orice inven\u0163ie gratuit\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 privesc cu aten\u0163ie pe mine \u00eensumi. Numai c\u0103 treptat mi-am dat seama c\u0103 a m\u0103 contempla pe mine \u00eenseamn\u0103 a-i privi pe to\u0163i semenii mei, ceea ce am \u015fi f\u0103cut, evalu\u00e2nd, \u00een acest fel, \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia uman\u0103 contemporan\u0103\u201c. \u015ei este adev\u0103rat c\u0103, dup\u0103 modelul impus de Johnny Carter, protagonistul din El perseguidor, majoritatea personajelor cort\u00e1zariene vor fi \u201eurm\u0103ritori\u201c, \u00een sensul c\u0103 fiecare caut\u0103 esen\u0163a ce poate da consisten\u0163\u0103 existen\u0163ei umane \u00een lume. \u015eotron e suma artistic\u0103 a tuturor realiz\u0103rilor sale anterioare \u015fi, \u00een plus, un uria\u015f pas \u00eenainte f\u0103cut de Julio Cort\u00e1zar, romanul devenind pe parcurs \u015fi \u00eencercare de a \u00een\u0163elege universul \u00eenconjur\u0103tor, dar \u015fi permanent\u0103 interoga\u0163ie, o veritabil\u0103 \u2013 \u015fi metaforic\u0103 \u2013 fereastr\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre sensurile profunde ale vie\u0163ii.
\nCeea ce \u015focheaz\u0103 \u00eenc\u0103 din primele pagini este \u00cendrumarul de lectur\u0103 pe care autorul \u00eel plaseaz\u0103 \u00eenaintea textului propriu-zis: \u201e\u00cen felul ei, aceast\u0103 carte \u00eenseamn\u0103 multe c\u0103r\u0163i, dar mai ales dou\u0103 c\u0103r\u0163i. Cititorul este invitat s\u0103 aleag\u0103 una din urm\u0103toarele dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i. Prima carte se cite\u015fte \u00een mod obi\u015fnuit \u015fi se termin\u0103 cu capitolul 56, dup\u0103 care apar trei stelu\u0163e frumoase ce echivaleaz\u0103 cu cuv\u00e2ntul Sf\u00e2r\u015fit. A\u015fadar, cititorul va renun\u0163a f\u0103r\u0103 p\u0103reri de r\u0103u la ceea ce urmeaz\u0103. Cartea a doua se cite\u015fte, \u00eencep\u00e2nd cu capitolul 73, continu\u00e2nd apoi \u00een ordinea indicat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rui capitol. \u00cen caz de confuzie sau de uitare, e de ajuns s\u0103 se consulte urm\u0103toarea list\u0103: (…)\u201c Prin urmare, dup\u0103 cum demonstreaz\u0103 Ana Mar\u00eda Barrenechea \u00eentr-un aplicat studiu dedicat structurii romanului lui Cort\u00e1zar, autorul \u00eensu\u015fi sugereaz\u0103 dou\u0103 tipuri de lectur\u0103: cea dint\u00e2i e destinat\u0103 cititorului obi\u015fnuit, cel interesat mai cu seam\u0103 \u201ecum se termin\u0103 ac\u0163iunea\u201c \u015fi care s-ar finaliza dup\u0103 capitolul 56, p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct romanul incluz\u00e2nd dou\u0103 sec\u0163iuni, \u015fi anume De partea cealalt\u0103 (capitolele 1 \u2013 36) \u015fi De partea aceasta (capitolele 37 \u2013 56). Ceea ce urmeaz\u0103, pus de Cortazar sub titlul Din alte p\u0103r\u0163i (Capitole la care se poate renun\u0163a) reprezint\u0103 sec\u0163iunea dedicat\u0103 \u201ecititorului complice\u201c (deci, ideal!) pe care \u015fi-l dorea scriitorul. \u00centrebarea la care au \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103 numero\u015fi exege\u0163i a fost oare de ce, dac\u0103 a considerat c\u0103 aceasta e lectura care merit\u0103 cu adev\u0103rat aten\u0163ia (cea indicat\u0103 \u00een \u00eendreptarul pe care-l alc\u0103tuie\u015fte), Cort\u00e1zar nu a structurat romanul \u00een consecin\u0163\u0103, prefer\u00e2nd solu\u0163ia celor dou\u0103 lecturi adresate celor dou\u0103 categorii principale de cititori. Iar autorul a procedat astfel pentru c\u0103, dincolo de orice posibil\u0103 ierarhizare a lecturilor \u015fi a lectorilor, el a avut \u00een vedere eviden\u0163ierea existen\u0163ei unei structuri profunde a acestei c\u0103r\u0163i, dar o structur\u0103 \u00een a\u015fa fel configurat\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 implice prezen\u0163a mai multor niveluri \u2013 un soi de straturi suprapuse \u2013 narative pentru ca scopurile estetice s\u0103 poat\u0103 fi validate nu doar de o teorie arid\u0103, ci \u015fi de practica scriiturii. \u00cen fond, chiar lumea din jur poate fi perceput\u0103 \u00eentotdeauna dintr-o (cel pu\u0163in) dubl\u0103 perspectiv\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t Cort\u00e1zar vizeaz\u0103 \u015fi sublinierea construc\u0163iei romane\u015fti capabile s\u0103 reflecte complexitatea unui univers ale c\u0103rui subtilit\u0103\u0163i ar sc\u0103pa, altfel, evalu\u0103rilor simpliste (mimetico-realiste).
\nO carte care \u00eenseamn\u0103 <\/strong>
\nmai multe c\u0103r\u0163i<\/strong>
\nDar care e subiectul \u2013 oric\u00e2t de nepotrivit este acest termen pentru un demers cum e cel cort\u00e1zarian \u2013 din \u015eotron? \u00cen prima parte, este prezentat\u0103 povestea de dragoste pe care o tr\u0103iesc la Paris Horacio Oliveira \u015fi Maga (\u201ela Maga\u201c, nume semnificativ pentru definirea personajului, cuv\u00e2ntul \u00eensemn\u00e2nd \u201evr\u0103jitoare\u201c, \u201emagician\u0103\u201c \u015fi eviden\u0163iind caracteristicile care o fac unic\u0103 pe iubita lui Horacio) \u015fi, de asemenea, \u00eent\u00e2lnirile Clubului \u00eenfiin\u0163at de mai mul\u0163i tineri intelectuali afla\u0163i \u00een capitala Fran\u0163ei. \u00cens\u0103, nu dup\u0103 mult timp, rela\u0163ia dintre Maga \u015fi Horacio se deterioreaz\u0103, moare Rocamadour, fiul ei, iar cei doi se despart, pentru ca, \u00een cea de-a doua parte, Horacio s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, la Buenos Aires, unde o reg\u0103se\u015fte pe Gekrepten, fosta sa prieten\u0103, care \u00eel a\u015fteptase. Aici, Horacio \u00ee\u015fi va petrece timpul mai cu seam\u0103 \u00een compania lui Traveler \u015fi a Talitei, prietenii s\u0103i, va lucra la un circ, iar apoi va ajunge la o clinic\u0103 de psihiatrie, crez\u00e2nd la un moment dat c\u0103 \u00een Talita o vede pe Maga, cea pe care, oric\u00e2t ar \u00eencerca, nu reu\u015fe\u015fte s-o uite. Iar \u00een cea de-a treia parte a c\u0103r\u0163ii (respectiv \u00een acele capitole la care Cort\u00e1zar sugera c\u0103 un anumit tip de cititor poate chiar renun\u0163a!), avem de-a face cu un colaj, un amalgam de nota\u0163ii, idei filosofice, citate din autori celebri care reprezint\u0103 elementele pe care se \u00eentemeiaz\u0103 teoria romanului pe care a elaborat-o Morelli, un b\u0103tr\u00e2n scriitor care ap\u0103ruse anterior, ca personaj episodic, victim\u0103 a unui accident de circula\u0163ie.
\nSigur c\u0103, redus\u0103 la aceste linii, cartea risc\u0103 s\u0103 nu spun\u0103 mai nimic, c\u00e2t\u0103 vreme esen\u0163a ei const\u0103 \u00een aventura spiritual\u0103, \u00een drumul ini\u0163iatic pe care \u00eel str\u0103bat personajele, dar \u015fi \u00een permanentul experiment pe care \u00eel face Cort\u00e1zar la nivelul limbajului, din acest punct de vedere \u015eotron fiind pe deplin comparabil cu Ulise de James Joyce, sau cu Trei tigri tri\u015fti de Guillermo Cabrera Infante, fiind imposibil ca, dup\u0103 apari\u0163ia acestei uluitoare c\u0103r\u0163i, s\u0103 se mai scrie a\u015fa cum se scria \u00eenainte \u2013 \u00een America Latin\u0103 \u015fi nu numai. \u00cen plus, avem de-a face \u015fi cu un extraordinar roman de \u015fi despre dragoste, dar \u015fi cu un extraordinar exemplu de text comic, \u00een buna descenden\u0163\u0103 a lui Fran\u00e7ois Rabelais din Gargantua si Pantagruel. \u00cens\u0103 \u015eotron este \u015fi crea\u0163ia care \u00eel salveaz\u0103, \u00een toate sensurile, (\u015fi) pe autorul ei, care a m\u0103rturisit adesea: \u201eDac\u0103 nu a\u015f fi scris Rayuela, cred c\u0103 a\u015f fi sf\u00e2r\u015fit prin a m\u0103 arunca \u00een Sena\u201c. Cort\u00e1zar combin\u0103, \u00een paginile acestei c\u0103r\u0163i la care lucreaz\u0103 \u00een anii petrecu\u0163i la Paris (unde ajunge \u00eenc\u0103 \u00een 1951, dup\u0103 ce p\u0103r\u0103se\u015fte Argentina din cauza dictaturii lui Per\u00f3n), ironia cu seriozitatea, experimentul lingvistic cu strategiile acelui \u201efantastic cotidian\u201c de care a fost \u00eentotdeauna atras, f\u0103r\u0103 a pierde din vedere aluziile sau trimiterile explicite la realit\u0103\u0163ile politice \u2013 \u015fi estetice \u2013 contemporane lui. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dac\u0103 un Andr\u00e9 Gide sau un Thomas Mann, de pild\u0103, aveau nevoie de dou\u0103 texte diferite (unul fiind romanul, iar celalat jurnalul de crea\u0163ie \u2013 fie c\u0103 e vorba despre Falsificatorii de bani sau despre Doctor Faustus), scriitorul argentinian combin\u0103 ambele structuri narative \u00eentr-una singur\u0103. De aici \u015fi complexitatea \u015eotronului \u015fi, desigur, \u015fi surpriza pe care o suscit\u0103 (cel pu\u0163in la prima vedere) acest text unic \u00een literatura universal\u0103. \u00cen fond, de aici rezult\u0103 \u015fi pluralitatea lecturilor.
\nC\u0103ci, de la Don Quijote \u00eencoace, fiecare carte \u00eenseamn\u0103, \u00een felul ei, mai multe c\u0103r\u0163i, Cort\u00e1zar deschiz\u00e2nd, \u00een acest fel, calea spre ceea ce Carlos Fuentes numea \u201einfinitatea mereu posibil\u0103 a lecturilor\u201c pe care orice cititor le poate face \u015eotronului, roman v\u0103zut \u201eca o adev\u0103rat\u0103 cutie a Pandorei\u201c. Nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een acest context, ceea ce \u00eei spune Morelli lui Horacio, care se ofer\u0103 s\u0103-i organizeze h\u00e2rtiile, dar se teme s\u0103 nu gre\u015feasc\u0103: \u201eNu are nici o importan\u0163\u0103 ordinea lor. Cartea mea se poate citi oricum \u00eei vine la \u00eendem\u00e2n\u0103 cititorului\u201c. Veritabil\u0103 \u2013 \u015fi borgesian\u0103! \u2013 \u201ecarte de nisip\u201c, \u015eotron devine, astfel, nu un manual (ori un \u00eendreptar) pentru cum trebuie citit un roman, ci un roman care \u00ee\u015fi poart\u0103 \u00een sine toate cheile de lectur\u0103 \u2013 \u015fi numeroase dintre interpret\u0103rile posibile. C\u0103ci pe Cort\u00e1zar, la fel ca pe Morelli, singurul personaj care \u00eel intereseaz\u0103 cu adev\u0103rat este cititorul, dovad\u0103 c\u0103 Jos\u00e9 Maria Castellet avea dreptate s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201eora cititorului\u201c \u015fi importan\u0163a ei \u00een perioada contemporan\u0103.
\nRomanul mizeaz\u0103 mult pe numeroasele dihotomii care \u00eei marcheaz\u0103 structura de profunzime (dar \u015fi forma), cele despre care vorbe\u015fte, nu o dat\u0103, chiar Horacio Oliveira: \u201eDihotomii occidentale!… Mereu via\u0163\u0103 \u015fi moarte, mereu un aici \u015fi un acolo\u201c. Dar aceste dihotomii determin\u0103 chiar atrac\u0163ia pe care o exercit\u0103 asupra sa Maga, cea unic\u0103 \u015fi inexplicabil\u0103; cea care \u00eel \u00eent\u00e2lnea f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103-\u015fi fixeze o or\u0103 sau un loc pentru asta, cea care tr\u0103ia, realmente, tot ceea ce Horacio, ca intelectual autoexilat, \u00eencerca \u00een van s\u0103-\u015fi explice \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015feasc\u0103 vreodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t: \u201eFiind de acord c\u0103 \u00een domeniul acesta n-aveau s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 niciodat\u0103, \u00ee\u015fi d\u0103deau \u00eent\u00e2lnire aiurea \u015fi mai \u00eentotdeauna se g\u0103seau. \u00cent\u00e2lnirile erau uneori at\u00e2t de incredibile, \u00eenc\u00e2t Oliveira \u00ee\u015fi punea \u00eenc\u0103 o dat\u0103 problema probabilit\u0103\u0163ilor \u015fi o \u00eentorcea pe toate fe\u0163ele, ne\u00eencrez\u0103tor\u201c. Apoi, avem Parisul \u015fi Buenos Airesul, luciditatea \u015fi nebunia, inteligen\u0163a \u015fi experien\u0163a. Cort\u00e1zar vrea s\u0103 ajung\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een ultima secven\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii, Din alte p\u0103r\u0163i, la acea unitate a contrariilor imposibil de atins altfel dec\u00e2t prin cedarea \u00een fa\u0163a complexit\u0103\u0163ii existen\u0163ei \u015fi prin \u00eencercarea de a o exprima \u00een consecin\u0163\u0103. \u015eotron propune, de fapt, acceptarea unei vie\u0163i care, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, r\u0103m\u00e2ne prin excelen\u0163\u0103 dual\u0103, dar \u015fi descoperirea, dup\u0103 necesara asumare a dualit\u0103\u0163ii, a unei lumi \u2013 narative \u2013 noi, unice, singurul spa\u0163iu (fic\u0163ional, desigur!) \u00een care echilibrul at\u00e2t de mult dorit poate fi atins. Deci, marele mister al existen\u0163ei cotidiene nu poate fi redat prin intermediul cuvintelor pompoase ori al marilor declara\u0163ii, ci dimpotriv\u0103, prin surprinderea importan\u0163ei elementului obi\u015fnuit, cotidian. Iar \u00een acest sens, Cort\u00e1zar recurge la ritmurile muzicii de jazz, care se aude, parc\u0103, \u00een subtextul celor mai bune pagini din roman.
\nAventura limbajului <\/strong>
\n\u015fi sensurile literaturii<\/strong>
\nS-a discutat mult despre semnifica\u0163ia episodului final, care \u00eel prezint\u0103 pe Oliveira \u00een fa\u0163a unei ferestre deschise, la clinica de psihiatrie, contempl\u00e2nd contururile jocului de \u015fotron trasate \u00een curte. Nu pu\u0163ini au fost criticii care au interpretat fragmentul \u00een cheie nihilist\u0103, consider\u00e2nd ca Horacio ar decide s\u0103-\u015fi pun\u0103 cap\u0103t zilelor. Cort\u00e1zar \u00eens\u0103, nefiind de acord cu aceast\u0103 interpretare, a contrazis-o explic\u00e2nd c\u0103, dimpotriv\u0103, gesturile finale ale personajului reprezint\u0103 o alegere a vie\u0163ii, nu a mor\u0163ii, tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, el reu\u015fise s\u0103 intuiasc\u0103 imensa afec\u0163iune pe care i-o purtau Traveler \u015fi Talita, prietenii lui. \u00cen aceast\u0103 tensionat\u0103 c\u0103utare a sinelui, Horacio \u00een\u0163elege c\u0103 nu e singur \u015fi c\u0103, \u00een fond, nimic nu e cu des\u0103v\u00e2r\u015fire pierdut. C\u0103ci orice c\u0103utare e determinat\u0103 nu de con\u015ftiin\u0163a plenitudinii, ci de o caren\u0163\u0103 existen\u0163ial\u0103, aceea\u015fi pe care a exprimat-o, \u00een felul s\u0103u, Rimbaud, spun\u00e2nd \u201eJe est un autre\u201c. Dintr-o anumit\u0103 perspectiv\u0103, Cort\u00e1zar \u00eensu\u015fi subscrie la aceast\u0103 afirma\u0163ie, pe care o nuan\u0163eaz\u0103, \u00een conformitate cu propria estetic\u0103 \u015fi cu necesit\u0103\u0163ile artistice ale epocii sale.
\nIar permanenta medita\u0163ie cu privire la sensul propriei existen\u0163e \u015fi la destinul personal se \u00eemplete\u015fte cu cea care vizeaz\u0103 esen\u0163a limbajului \u2013 \u015fi, desigur, sensurile literaturii. Nu e vorba, \u00een \u015eotron, de vreo revolt\u0103 declarat\u0103 \u00eempotriva formulelor lingvistice consacrate, ci de o permanent\u0103 punere sub semnul \u00eentreb\u0103rii a capacit\u0103\u0163ii unui instrument imperfect \u015fi \u00een\u015fel\u0103tor cum e cuv\u00e2ntul de a exprima \u00een mod adecvat adev\u0103rul. Dar, fatalmente, scriitorul nu beneficiaz\u0103 de vreun alt mijloc \u00een afara cuv\u00e2ntului, prin urmare trebuie s\u0103-l restructureze, s\u0103-l \u00eennoiasc\u0103, s\u0103-l recontextualizeze, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 redevin\u0103 \u00een stare s\u0103 spun\u0103 ceea ce altfel nu ar putea fi exprimat. Horacio \u00ee\u015fi acuz\u0103 prietenul, la un moment dat: \u201eAstea toate sunt cuvinte. Nu faci altceva dec\u00e2t s\u0103 te folose\u015fti de cuvinte!\u201c Adic\u0103, toate sunt simple vorbe, iar nu realit\u0103\u0163i. Cuvintele par etichete imperfecte, incomplete, care nu se mai pot adapta \u00een mod adecvat noilor realit\u0103\u0163i ale omului secolului XX. Prin urmare, e foarte posibil ca ele s\u0103 \u00een\u015fele, f\u0103c\u00e2nd fiin\u0163a uman\u0103 s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een mod excesiv tocmai \u00een acel element de care ar trebui s\u0103 se team\u0103 cel mai tare. De aceea, intelectualii din Clubul parizian numesc Dic\u0163ionarul cimitir \u015fi se joac\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 cu cuvintele, explor\u00e2ndu-le vechile sensuri \u015fi d\u00e2ndu-le altele, noi, inteligibile doar pentru ini\u0163ia\u0163i. Ironia este, \u00eens\u0103, c\u0103 cimitirul-dic\u0163ionar a devenit, prin prestigiul cultural exercitat de elabor\u0103rile academice, etalon lingvistic universal, nou\u0103 ipostaz\u0103, sugereaz\u0103 Cort\u00e1zar, a unei pe\u015fteri platoniciene sau, dimpotriv\u0103, a unui bazar oriental unde po\u0163i g\u0103si de toate \u2013 dar nu \u015fi totul. Morelli lupt\u0103 \u00eempotriva cli\u015feelor de limbaj \u2013 \u015fi deopotriv\u0103 \u00eempotriva celor de g\u00e2ndire \u015fi comportament, \u00een vreme ce Oliveira este exemplul prin excelen\u0163\u0103 al unui intelectual care, oric\u00e2t ar \u00eencerca, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se elibereze de sub povara culturii livre\u015fti. De aici \u015fi inadecvarea sa la comportamentul liber al iubitei lui, Maga, precum \u015fi inadecvarea acesteia la snobismul manifestat de unii dintre membrii Clubului.
\n\u201eTot ce \u00eenseamn\u0103 \u015eotron a fost f\u0103cut prin intermediul mecanismelor limbajului\u201c, va spune Cort\u00e1zar dup\u0103 apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u201eexist\u0103 \u00een numeroase pagini un atac direct la adresa structurii lingvistice, deoarece ea e cea care ne induce \u00een eroare, prin intermediul fiec\u0103rui cuv\u00e2nt pe care \u00eel rostim \u015fi tot ea ne \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de noi \u00een\u015fine\u201c. De aceea personajele din carte sunt convinse c\u0103 limbajul e principalul obstacol \u00eentre fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi eul profund, c\u00e2t\u0103 vreme cuvintele r\u0103m\u00e2n \u00eentotdeauna exterioare realit\u0103\u0163ilor cu care omul se confrunt\u0103 ori pe care vrea s\u0103 le exprime. Juc\u00e2ndu-se \u00een acest fel (foarte serios!) cu limbajul, Cort\u00e1zar se situeaz\u0103 \u00een tradi\u0163ia anglo-saxon\u0103, reprezentat\u0103 de Lewis Carroll sau de James Joyce, dar \u015fi al\u0103turi de Cabrera Infante sau Severo Sarduy.
\n\u00cen acest context, ceea ce gustul comun consider\u0103 \u201eliteratur\u0103 bun\u0103\u201c nu e dec\u00e2t simplu cli\u015feu care determin\u0103 mecanizarea g\u00e2ndirii \u015fi desp\u0103r\u0163irea ei definitiv\u0103 de esen\u0163a fiin\u0163ei umane. Morelli \u015fi demersurile sale intelectuale se doresc un antidot, numai c\u0103 r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een ce m\u0103sur\u0103 acesta (mai) poate func\u0163iona cu adev\u0103rat eficient. Sigur c\u0103 drumurile estetice urmate de Cort\u00e1zar \u00een acest roman trimit, pe de o parte, la programul suprarealismului, iar pe de alta, la cel al literaturii fantastice. \u00cens\u0103 argentinianul reu\u015fe\u015fte s\u0103 se distan\u0163eze de ambele \u015fi s\u0103-\u015fi descopere adev\u0103rata individualitate \u00een plan artistic (chiar dac\u0103 umbra lui Borges poate fi presim\u0163it\u0103, pe alocuri, \u00een \u015eotron). Dar chiar iubirea dintre Horacio \u015fi Maga trimite, uneori, la accentele de \u201eamour fou\u201c prezente \u00een textele suprareali\u015ftilor francezi. Numai c\u0103 orice posibil\u0103 influen\u0163\u0103 e par\u0163ial\u0103, iar estetica fragmentului este ceea ce d\u0103 romanului de fa\u0163\u0103 caracterul unic \u015fi irepetabil. Fragmentul \u015fi importan\u0163a sa sunt teoretizate de Morelli, c\u00e2t\u0103 vreme, dup\u0103 cum chiar el sugereaz\u0103, \u201evia\u0163a fiec\u0103ruia dintre noi apare, uneori, nu asemenea unui film v\u0103zut confortabil din fotoliul de la cinema, ci asemenea unei colec\u0163ii de fotografii\u201c; ceea ce determin\u0103 efectul caleidoscopic al oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de evaluare a sensului existen\u0163ei. S\u0103 nu uit\u0103m, apoi, c\u0103 Horacio este sculptor \u015fi c\u0103 e pasionat de buc\u0103\u0163ile (fragmentele, resturile) de diverse materiale pe care le adun\u0103 \u015fi cu care literalmente \u00ee\u015fi umple camera \u2013 \u015fi via\u0163a.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Julio Cort\u00e1zar, \u015eotron, traducere de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2011 Imediat dup\u0103 apari\u0163ie, \u00een 1963, romanul \u015eotron al lui Julio Cort\u00e1zar a suscitat interpret\u0103ri dintre cele mai diverse, a st\u00e2rnit admira\u0163ia a numero\u015fi cititori, devenind \u00een scurt\u0103 vreme una dintre crea\u0163iile reprezentative nu numai pentru noul val al prozei latino-americane, ci \u015fi pentru… Cite\u0219te mai mult »Jocuri \u015fi ferestre deschise<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4738,14555,14556],"class_list":["post-23720","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-julio-cortazar","tag-sotron","tag-traducere-de-tudora-sandru-mehedinti"],"views":1191,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23720","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23720"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23720\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23721,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23720\/revisions\/23721"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23720"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23720"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23720"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}