Intrarea \u00een literatur\u0103 a lui Viorel Cacoveanu s-a f\u0103cut sub semnul gazet\u0103riei \u015fi reportajului, pe care le-a slujit cu o devo\u0163iune impresionant\u0103, dup\u0103 cum o m\u0103rturisesc paginile ziarului clujean F\u0103clia, pasiune pe care n-a p\u0103r\u0103sit-o nicio clip\u0103 nici ast\u0103zi, c\u00e2nd se apropie gr\u0103bit de v\u00e2rsta octogenar\u0103, cum se poate vedea din rubrica sa s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 din Transilvania reporter. A c\u0103utat s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t un simplu comentator \u015fi \u00eenregistrator de fapte, f\u0103c\u00e2nd din scrisul s\u0103u un mod literar de a exista, a\u015fa cum se poate vedea din seria reportajelor sale de succes din lumea tribunalului, a sportului \u015fi a celor neintegra\u0163i social. Scria literatur\u0103 pentru sertar, dar \u00een 1970 a dat la iveal\u0103 Fata care spune da, con\u0163in\u00e2nd o colec\u0163ie de \u201ecazuri\u201c problematice, din care r\u0103zb\u0103tea la suprafa\u0163\u0103 scrisul s\u0103u \u00eengrijit, aten\u0163ia acordat\u0103 grad\u0103rii faptelor \u015fi psihologismul de bun\u0103 factur\u0103 care \u00eenso\u0163ea comentariul faptelor. Mi s-a p\u0103rut un debut de bun augur, care anun\u0163a un prozator \u00een devenire, a\u015fa cum s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat mai t\u00e2rziu. \u00cen cronica pe care i-am dedicat-o \u00een Tribuna din decembrie 1970, spuneam printre altele: \u201eViorel Cacoveanu practic\u0103 o ziaristic\u0103 superioar\u0103, foarte aproape de cea literar\u0103. Genul acesta nu s-a perimat \u00eenc\u0103 \u015fi un condei de talent \u00eei poate demonstra oric\u00e2nd viabilitatea. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat mai \u00een anii trecu\u0163i cu reportajele-anchet\u0103 ale lui Mihai Stoian, a\u015fa, mai recent, cu acelea ale lui Viorel Cacoveanu, succesul lor neput\u00e2nd fi pus doar pe nevoia de senza\u0163ie \u015fi neobi\u015fnuit a omului modern sau pe relatarea trepidant\u0103 cu iz de anchet\u0103 poli\u0163ist\u0103. \u00cenainte de toate, succesul lor rezid\u0103 \u00een fascina\u0163ia exercitat\u0103 asupra cititorului de faptul real, autentic (de cel contraf\u0103cut \u015fi cu caracter festivist fiind deja s\u0103tui), nefalsificat, de veridicitatea tr\u0103irii pe viu a acestuia, de obiectivitatea relat\u0103rii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, e vorba de calit\u0103\u0163ile literare ale textului, de ingeniozitatea discursului, de capacitatea lui emo\u0163ional\u0103 \u015fi, mai ales, de arta select\u0103rii \u015fi doz\u0103rii faptelor, a \u00eencadr\u0103rii lor \u00eentr-o viziune \u015fi tonalitate proprie.
\nAutorul c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103 nu e un simplu reporter, ci un om care g\u00e2nde\u015fte, cump\u0103ne\u015fte, analizeaz\u0103, \u015fi vrea s\u0103 \u00eendrepte lucrurile, sf\u0103tuind \u015fi moraliz\u00e2nd, adic\u0103 un descifrator de suflete. E un scrut\u0103tor fin \u015fi sensibil al sufletului uman, al oazelor sale de puritate, candoare \u015fi generozitate, dar \u015fi a zonelor sale de turbulen\u0163e, de ascunzi\u015furi, b\u00e2ntuite de seismele unor sentimente \u015fi impulsuri necontrolate, confuze, care vin \u00een r\u0103sp\u0103r cu modul de via\u0163\u0103 al celorlal\u0163i. Obiectivul aparatului s\u0103u de filmat surprinde toate aceste ie\u015firi n\u0103r\u0103va\u015fe, n\u0103b\u0103d\u0103ioase, confuze, tulburi, venind din zona obscur\u0103 a sufletului uman, \u00eencearc\u0103 s\u0103 le surprind\u0103 cu traumele lor morale, cu alienarea survenit\u0103 din varii motive, cu insuficien\u0163ele educa\u0163ionale de ordin moral sau civic, cu automatismele unei vie\u0163i frivole, cu lipsa de autocontrol riguros \u015fi ferm, care ajung \u00een postura de victime ale propriilor lor decizii de moment. Se afl\u0103 aici o bogat\u0103 colec\u0163ie de imposturi morale, de situa\u0163ii dramatice sau degradante, friz\u00e2nd legea, \u015fi liberul consim\u0163\u0103m\u00e2nt, prin for\u0163area notelor iresponsabile. De\u015fi tonul fundamental al c\u0103r\u0163ii este unul grav, perspectiva sugerat\u0103 e una optimist\u0103, recuperatoare. Ceea ce trebuie subliniat este \u201erealismul dur\u201c, evitarea edulcor\u0103rii \u015fi a problematiz\u0103rii artificioase, sentimentul subiacent de sinceritate, \u00een\u0163elegere \u015fi compasiune, de decen\u0163\u0103 \u015fi comprehensiune. Poate \u00een aceaste calit\u0103\u0163i s\u0103 constea \u015fi reu\u015fita relat\u0103rilor sale, \u00een c\u0103ldura \u015fi sinceritatea emo\u0163iei transmise, \u00een arta grad\u0103rii episoadelor \u015fi a schimb\u0103rii unghiului de investiga\u0163ie, prin apelul la o serie variat\u0103 de mijloace de expresie \u00eentre care figureaz\u0103 apelul la amintire, la comentariul subiacent, la reproducerea de colaje \u015fi documente oficiale, la alternan\u0163a dintre tehnica jurnalului \u015fi a observ\u0103rii directe. Sunt destule motive care s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 sper\u0103m c\u0103 acest talentat jurnalist se va manifesta foarte cur\u00e2nd \u015fi \u00een literatur\u0103\u201c.
\nCu oarecare aproxima\u0163ie am reprodus aici cuvintele de bun \u00eenceput pentru un t\u00e2n\u0103r care s-a dovedit mai apoi foarte dedicat crea\u0163iei literare, diversific\u00e2ndu-\u015fi registrul \u015fi \u00eembog\u0103\u0163indu-l prin studiu, lectur\u0103, cultur\u0103 literar\u0103. A abordat cu succes proza scurt\u0103, apoi romanul \u015fi dramaturgia, componenta moral\u0103 a discursului s\u0103u \u00eendrept\u00e2ndu-l tot mai ap\u0103sat spre satir\u0103 \u015fi umor, spre surprinderea automatismelor existen\u0163ei \u015fi a zonei \u00een care se manifest\u0103 paradoxurile \u015fi absurdit\u0103\u0163ile comportamentului uman. Fiind un apropiat al comentatorului sportiv Ioan Chiril\u0103, al \u201epiticului magic\u201c al Clujului, Tea\u015fc\u0103, al doctorului R\u0103dulescu de la Spitalul CFR poreclit \u201ena\u015ful\u201c, al colegului s\u0103u Aristide Buhoiu, al excelentului reporter Valentin Silvestru, al actorilor Victor Ion Popa \u015fi Gh. Nu\u0163escu, al scriitorului D.R. Popescu, al procurorului Peicin \u015fi a altora care \u00eei ofereau material pentru cronicile sale judiciare, V. Cacoveanu a devenit el \u00eensu\u015fi un \u00eemp\u0103timit colec\u0163ionar de cazuri clinice, de situa\u0163ii absurde \u015fi imposibile, pe care automatismele vie\u0163ii socialiste le proliferau involuntar p\u00e2n\u0103 la refuz. Cu toate c\u0103 ar fi dorit s\u0103 denun\u0163e multe din tarele lumii aberante \u00een care tr\u0103iam, scriitorul era legat de m\u00e2ini \u015fi de picioare de o cenzur\u0103 extrem de activ\u0103 \u015fi de pernicioas\u0103 pe care n-o putea ocoli, din care cauz\u0103 unele din piesele sale, precum M\u0103 propun director sau Pe\u015ftele cel mare \u00eel \u00eenghite pe cel mic n-au putut vedea lumina rampei dec\u00e2t cu mari t\u0103ieturi sau chiar deloc. Portofoliul s\u0103u teatral, m\u0103rit \u00een anii din urm\u0103, i-a fost sistematic maltratat de directorii sau regizorii care l-au avut sub ochi, dar \u00een cele mai multe situa\u0163ii respins de Consiliul Culturii \u015fi de tot felul de cenzori inclemen\u0163i. Montarea uneia dintre piesele sale la teatrul din Re\u015fi\u0163a, unde i s-au scos r\u00e2nd pe r\u00e2nd cele mai savuroase \u015fi sagace replici, de c\u0103tre o Regional\u0103 de Partid foarte vigilent\u0103, care \u00eei modifica textul de la o zi la alta, a f\u0103cut deliciul unuia dintre cele mai acerbe pamflete ale sale, atr\u0103g\u00e2nd asupra sa \u015fi aten\u0163ia Monic\u0103i Lovinescu de la \u201eEuropa liber\u0103\u201c.
\nCu toate consecin\u0163ele pe care le-a avut de \u00eendurat, omul cu coloan\u0103 vertebral\u0103 dreapt\u0103 nu \u015fi-a \u00eenchis scrisul \u00een tipare procustiene, ci l-a transformat tot mai mult \u00een satir\u0103, \u00een ironie inclement\u0103, \u00een pamflet coroziv, ziaristul, dramaturgul, romancierul, prozatorul f\u0103c\u00e2nd corp comun cu omul nemul\u0163umit de fiecare zi, care s-a trezit \u00een anii de dup\u0103 \u201989 tr\u0103ind \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i, dar cu o faun\u0103 uman\u0103 diversificat\u0103 \u015fi pestri\u0163\u0103, populat\u0103 de tot felul de afaceri\u015fti, escroci, panglicari, mincino\u015fi. Lumea politic\u0103 a devenit o b\u0103l\u0103c\u0103real\u0103 crunt\u0103, o zon\u0103 a infrac\u0163iunilor \u015fi a pornografiei civice. Dac\u0103 \u00eenainte de 1989 el v\u00e2na cu acribie situa\u0163iile pe care urma s\u0103 le pun\u0103 sub lup\u0103, acum ele d\u0103deau n\u0103val\u0103, impun\u00e2ndu-se de la sine prin absurditatea lor, prin faptul c\u0103 omului simplu a ajuns s\u0103-i fie ru\u015fine de ru\u015finea conduc\u0103torilor lui. Sentimentul general c\u0103 suntem min\u0163i\u0163i \u015fi am\u0103gi\u0163i \u00een fiecare clip\u0103 a forjat \u00een el sim\u0163ul de dreptate, dorin\u0163a de critic\u0103 nemiloas\u0103, transform\u00e2ndu-l \u00eentr-un fel de cerber nemilos a ceea ce a mai r\u0103mas nefalsificat \u015fi valoros din trecut, aliment\u00e2ndu-i din plin v\u00e2na ironiei \u015fi a satirei cu texte vitriolante de tot felul, de la \u015farja amical\u0103 \u015fi \u00eeng\u0103duitoare la satira groas\u0103 \u015fi nimicitoare. Critic vehement al viciilor \u015fi turpitudinilor rom\u00e2ne\u015fti, pe care le detecteaz\u0103 \u015fi le demonteaz\u0103 scupulos, sub scutul obl\u0103duitor al UE \u015fi al organiza\u0163iilor de lupt\u0103 anti-fraud\u0103, pagina scris\u0103 de Viorel Cacoveanu devine un adev\u0103rat regal al ironiei devastatoare, c\u0103ci niciun loc\u015for c\u00e2t de ascuns al psihologiei tranzac\u0163ioniste n-a sc\u0103pat de sub valul sarcasmului s\u0103u. P\u00e2n\u0103 \u015fi romanele sale poli\u0163iste sau nuvele cu iz sentimental sunt infestate cu bacilul veninului s\u0103u suculent, cu \u00eempuns\u0103tura critic\u0103 \u015fi criticist\u0103, transform\u00e2nd scriitura sa \u00eentr-o rizibil\u0103 fars\u0103 a zilelor postdecembriste, terfelite sub varii aspecte, \u00een c\u0103r\u0163i precum Drumul spre Europa, Curat murdar, \u00cenmorm\u00e2ntarea via FMI, Pomana porcului electoral, dar \u015fi a unor romane justi\u0163iare precum Ve\u015fnica \u00eenchinare, \u00cenvin\u015fii, Istoria risipit\u0103, Turma, Anotimpurile procurorului sau Pilat din port, ultimul, o \u015farj\u0103 vitriolant\u0103 la adresa administra\u0163iei B\u0103sescu, \u00een timp ce eseurile de tip pamfletar cele mai recente le-a adunat \u00een cartea cu titlul Democra\u0163ia supunerii (2015), accentu\u00e2nd starea de lehamite \u015fi zeflemea a scriitorului, care a g\u0103sit refugiu doar \u00een opera lui Caragiale, care i-a devenit principal c\u0103l\u0103uzitor \u015fi inspirator de teme \u015fi motive.
\nCel mai recent dintre volumele sale este \u015fi cel mai savuros. E vorba de o colec\u0163ie de \u201ecazuri\u201c dintre cele mai tipice pentru lumea actual\u0103 \u00een care tr\u0103im, intitulat Un arestat la domiciliu (Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, 2015), pe care ni le expune cu o verv\u0103 neobosit\u0103 sub forma unor dialoguri, scenete sau confesiuni dintre cele mai picante. Personajele sunt luate din lumea politic\u0103 \u015fi a afacerismului gre\u0163os de ast\u0103zi, lume \u00een care nu r\u0103m\u00e2ne nimic nemaculat. Starea de criz\u0103 a ajuns s\u0103-i \u00eengrijoreze \u015fi pe Dumnezeu, \u015fi pe Sf. Petre, c\u0103rora le-au r\u0103mas la \u00eendem\u00e2n\u0103 pu\u0163ine posibilit\u0103\u0163i de a curma r\u0103ul (Cel de Sus fa\u0163\u0103 cu fiin\u0163a uman\u0103) care se l\u0103f\u0103ie \u00een toate domeniile vie\u0163ii noastre sociale, \u00een sport, s\u0103n\u0103tate, justi\u0163ie, poli\u0163ie, turism. \u00cen Rom\u00e2nia aproape fiecare cet\u0103\u0163ean este un posibil infractor, astfel c\u0103 mul\u0163i pot fi v\u0103zu\u0163i st\u00e2nd la coad\u0103 la poli\u0163ie s\u0103 se predea pentru a evita circul arest\u0103rii televizate. \u00cen astfel de situa\u0163ie, cei mai mul\u0163i \u00ee\u015fi transform\u0103 casele \u015fi apartamentele \u00een \u00eenchisori la domiciliu, prev\u0103z\u00e2ndu-le cu gratii \u015fi cu\u015fti pentru poli\u0163i\u015ftii supraveghetori; al\u0163ii \u00ee\u015fi bat capul s\u0103 transforme mita \u015fi \u015fpaga \u00een \u201epremii\u201c, (Judec\u0103torul premiat), copiii se insult\u0103 \u015fi se batjocoresc, preg\u0103tindu-se \u201epentru democra\u0163ia de m\u00e2ine\u201c (Joc nou). \u00cen lumea pe care o tr\u0103im \u201enimeni nu ascult\u0103 pe nimeni\u201c, \u201estatul de drept\u201c nu reac\u0163ioneaz\u0103 dec\u00e2t la ordinele venite din exterior, \u201ehienele\u201c se adun\u0103 \u00een g\u0103\u015fti propun\u00e2ndu-\u015fi lefuri \u015fi pensii nesim\u0163ite, candida\u0163ii de la alegeri se ierarhizeaz\u0103 \u00een raport cu cazierul dob\u00e2ndit (Cazierul), Institu\u0163ia Prefectului a ajuns un fel de cetate inaccesibil\u0103 pentru muritorii de r\u00e2nd (Institu\u0163ia prefectului), \u00een timp ce aleg\u0103torii dispar cu to\u0163ii \u00een ziua alegerilor pentru a nu deveni culpabili din fel de fel de pretexte (Dispari\u0163ia aleg\u0103torilor). Noile experien\u0163e tr\u0103ite de rom\u00e2ni \u00een ultimul timp ne fac aten\u0163i la faptul c\u0103 mai \u201enou c\u0103r\u0163ile serioase se scriu \u00een \u00eenchisoare\u201c, c\u0103 \u0163iganii care comit ilegalit\u0103\u0163i ne dau cu tifla invoc\u00e2nd argumentul \u201ediscrimin\u0103rii\u201c (Discriminare), c\u0103 o c\u0103l\u0103torie cu trenul \u00een ziua de azi nu \u015ftii niciodat\u0103 unde se sf\u00e2r\u015fe\u015fte (C\u0103l\u0103torie cu Regio!), c\u0103 promovarea a ajuns o pedeaps\u0103 (Durerea promov\u0103rii). Turi\u015ftii care vin s\u0103 ne viziteze ora\u015fele nu mai g\u0103sesc dec\u00e2t un trecut \u00een ruine \u015fi un prezent v\u00e2ndut la fier vechi (Amici europeni, Pierre \u015fi Jean). \u00centr-o localitate dintr-o coast\u0103 de munte afl\u0103 cu stupoare c\u0103 noul castel r\u0103s\u0103rit peste noapte e al p\u0103durarului analfabet, care acum se recicleaz\u0103 prin marile sta\u0163iuni europene (Un om s\u0103rac). \u00cen acest balamuc existen\u0163ial nici pre\u015fedintele nu e mai breaz, milogindu-se s\u0103-i fie iertate numeroasele p\u0103cate (Un suspendat la poarta raiului), \u00een timp ce lupul o p\u0103c\u0103le\u015fte din nou pe Scufi\u0163a Ro\u015fie (Scufi\u0163a Ro\u015fie cu ochelari). Comicul de limbaj se \u00eemplete\u015fte aici cu o bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a doz\u0103rii efectelor, cu o fantezie mereu proasp\u0103t\u0103, amestec\u00e2nd stilurile \u015fi plas\u00e2nd c\u00e2t mai bine poantele. Discu\u0163iile dintre Gimi \u015fi Simi sau cele dintre Lic\u0103 \u015fi Sache amintesc c\u00e2te ceva din verva imbatabil\u0103 a lui Caragiale, prin ingeniozitatea cu care sunt conduse dialogurile, prin r\u0103sturn\u0103rile de situa\u0163ii \u015fi bombardamentul replicilor. Dintr-o discu\u0163ie dintre Tat\u0103 \u015fi Fiu afl\u0103m c\u0103 singura meserie preferat\u0103 de t\u00e2n\u0103r este cea de metereolog, deoarece, orice vei spune despre vreme nu te va trage nimeni la r\u0103spundere, \u00een timp ce celelalte profesii sunt pline de riscuri, inclusiv cea a istoricilor, deoarece ace\u015ftia \u201educ un r\u0103zboi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit cu istoria \u015fi nu-l c\u00e2\u015ftig\u0103 niciodat\u0103\u201c (Tat\u0103l \u015fi fiul): \u015fi postura tradi\u0163ional\u0103 de \u201efrate cu codrul\u201c a rom\u00e2nului a devenit vulnerabil\u0103, deoarece, a\u015fa cum observ\u0103 un vecin ungur, \u201enu prea mai ave\u0163i p\u0103duri unde s\u0103 v\u0103 ascunde\u0163i\u201c. Acela\u015fi personaj \u00ee\u015fi persifleaz\u0103 vecinul rom\u00e2n pentru faptul c\u0103 \u201erom\u00e2nii dau de bun\u0103 voie tot ce au\u201c, l\u0103s\u00e2ndu-se h\u0103cui\u0163i de retroced\u0103ri \u015fi de o prostie generalizat\u0103 (Un ungur cumsecade). \u00cen timp ce lipsurile se n\u0103pustesc asupra cet\u0103\u0163eanului ajuns la cheremul \u015fi fanteziile din UE, singurul lucru de care nu duce lips\u0103 \u0163ara este stocul de dube \u015fi de c\u0103tu\u015fe. De aceea, \u00een final, vine \u015fi propunerea ingenioas\u0103 a autorului: \u201ecelula cu profit\u201c.
\nScrisul lui Viorel Cacoveanu \u00ee\u015fi are desigur \u015fi p\u0103r\u0163ile lui slabe \u015fi vulnerabile, c\u0103ci repetarea aproape la indigo a unor cazuri din realitate nu e \u00eentotdeauna profitabil\u0103. Umorul \u015fi satira lui dezv\u0103luie \u00eens\u0103 un apetit malign spre starea de \u201er\u00e2su-pl\u00e2nsu\u201c a \u0163\u0103rii de ast\u0103zi \u015fi a locuitorilor ei imuni la orice noi torturi ale \u201estatului de drept\u201c, \u00eenc\u00e2t ar trebui ca aceste texte s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un nou T\u0103nase spre a le face cunoscute publicului larg, \u00eenainte ca ele s\u0103 ne fie servite \u00een locul celor de drept, la propriul nostru prohod.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Intrarea \u00een literatur\u0103 a lui Viorel Cacoveanu s-a f\u0103cut sub semnul gazet\u0103riei \u015fi reportajului, pe care le-a slujit cu o devo\u0163iune impresionant\u0103, dup\u0103 cum o m\u0103rturisesc paginile ziarului clujean F\u0103clia, pasiune pe care n-a p\u0103r\u0103sit-o nicio clip\u0103 nici ast\u0103zi, c\u00e2nd se apropie gr\u0103bit de v\u00e2rsta octogenar\u0103, cum se poate vedea din rubrica sa s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 din… Cite\u0219te mai mult »Viorel Cacoveanu \u015fi Satyriconul de tip caragialesc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14551,7657,10390],"class_list":["post-23716","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-reportaj","tag-transilvania-reporter","tag-viorel-cacoveanu"],"views":1383,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23717,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23716\/revisions\/23717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}