A\u015fa se autocaracterizeaz\u0103 C. St\u0103nescu \u00een masiva sa carte Jurnal indirect. 2006-2014. (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2014, 666 p.), care cuprinde cronica revistelor pe care a publicat-o s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00een Cultura, revista condus\u0103 de Augustin Buzura \u015fi Angela Martin. Autorul v\u0103de\u015fte \u00een acest domeniu o insa\u0163iabil\u0103 curiozitate, pu\u0163ine reviste sc\u0103p\u00e2ndu-i \u2013 cum spune \u2013 \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-i treac\u0103 m\u0103car pe dinaintea ochilor\u201c, omisiunile, involuntare, pun\u00e2ndu-le \u00een seama \u201epeisajului revuistic at\u00e2t de pestri\u0163 \u015fi inegal\u201c. Cite\u015fte reviste literare, reviste de cultur\u0103, dar \u015fi o publica\u0163ie excep\u0163ional\u0103, cum este Istorie \u015fi civiliza\u0163ie (\u201epoate cea mai vie, instructiv\u0103 \u015fi profund educativ\u0103 revist\u0103 de profil\u201c), \u00een care urm\u0103re\u015fte excep\u0163ionalele colabor\u0103ri ale lui Florin Constantiniu. Comenteaz\u0103 reviste de mare vizibilitate, precum Rom\u00e2nia literar\u0103 (\u201erevist\u0103-fanion\u201c), Contemporanul \u2013 Ideea european\u0103 (revist\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din mai multe reviste), Convorbiri literare, (\u201eaflat\u0103 \u00een ultimii ani \u00eentr-un spectaculos proces de \u00eennoire\u201c), Apostrof (\u201estr\u0103lucit\u0103 publica\u0163ie \u00abde autor\u00bb, dac\u0103 pot spune a\u015fa, fondat\u0103 de Marta Petreu, al c\u0103rei \u00eenalt profil intelectual se \u00eenscrie indelebil \u00een paginile, rubricile \u015fi \u00eentreprinderile critice \u015fi istoric-literare ale revistei clujene\u201c), Jurnalul literar, Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, Vatra, \u201e22\u201c \u015f.a. Urm\u0103re\u015fte cu acela\u015fi interes, dac\u0103 nu chiar mai pronun\u0163at, \u00een unele cazuri, reviste \u201elocale\u201c, defectuos difuzate: Acas\u0103, Bucovina literar\u0103, Cafeneaua literar\u0103, Caiete silvane, Caietele Oradiei, Discobolul, Philobiblon, Forum, Litere, Meandre, Mi\u015fcarea, Nord Literar, Ora\u015ful, Poesis, Poezia (acestea dou\u0103, \u201eap\u0103rute \u00een vremuri at\u00e2t de neprielnice lirismului\u201c, i se par \u201ede-a dreptul apari\u0163ii miraculoase, de natura extratere\u015ftrilor\u201c), Pro Saeculum, Revista nou\u0103, Salonul literar, Spiritul critic, Sud (\u201erevist\u0103 na\u0163ional\u0103 prin con\u0163inut \u015fi local\u0103 prin difuzare\u201c, \u201ecare abordeaz\u0103 cu un curaj \u015fi cu o consecven\u0163\u0103 ce-i fac cinste subiecte \u00abgrele\u00bb \u015fi dureroase, teme majore dar uitate sau controversate din istoria Rom\u00e2niei \u015fi a culturii ei…\u201c).
\n\u00centr-una din cronici, Provinciale, \u00ee\u015fi explic\u0103 ironic interesul pentru revistele \u201eprovinciale\u201c: \u201eUn amic mai t\u00e2n\u0103r dar mai copt la minte \u015fi \u00een\u015furubat p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t \u00een afacerile literare metropolitane \u00eemi atrage amical aten\u0163ia c\u0103 prea des \u00eemi fug ochii spre revistele din provincie ocolindu-le pe cele centrale, din Bucure\u015fti care va s\u0103 zic\u0103. Fie, primesc!, t\u00e2njesc dup\u0103 provincie \u015fi lini\u015ftea ei patriarhal\u0103, sunt, ce mai \u00eencoace-ncolo, un provincial ratat\u201c. Ap\u0103rute \u00een provincie, unele dintre aceste reviste nu sunt automat provinciale. Una dintre ele, Pro Saeculum, \u201eeste o revist\u0103 profund\u0103, calm\u0103 \u015fi lini\u015ftit\u0103, \u00abinsensibil\u0103\u00bb la cutremurele literare artificial provocate pucist \u015fi f\u0103r\u0103 \u00abtemei legal\u00bb \u00een aceste vremuri \u015fi ele pu\u0163in ori \u00abdeloc \u00eentemeiate\u00bb\u201c. \u00cen alt loc observ\u0103 c\u0103 o publica\u0163ie bine structurat\u0103 este Meandre, \u201eo revist\u0103 de cultur\u0103 care \u00een cea mai mare parte nu merit\u0103 condescenden\u0163a, necum dispre\u0163ul celor mai bine situate \u00een centre culturale mai r\u0103s\u0103rite dec\u00e2t Alexandria. Care, \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi revendic\u0103 o m\u00e2n\u0103 de scriitori \u015fi filozofi de prim\u0103 m\u0103rime, de n-ar fi s\u0103-i amintim dec\u00e2t pe Marin Preda, Zaharia Stancu \u015fi Constantin Noica…\u201c. Cu riscul de a \u015foca, a declarat \u00eentr-o alt\u0103 cronic\u0103, pl\u0103cut surprins, c\u0103 \u00een revistele provinciale a g\u0103sit colabor\u0103ri de mare interes: \u201eUn fapt ce sare \u00een ochi din paginile mai multor reviste rom\u00e2ne\u015fti de azi: partea lor cea mai consistent\u0103, \u00ab\u015fira spin\u0103rii\u00bb, f\u0103r\u0103 de care orice revist\u0103 devine o adun\u0103tur\u0103 sau, m\u0103 rog, culegere firav\u0103 de texte, e datorat\u0103 colaboratorilor de departe, un fel de emigran\u0163i, esei\u015fti, critici, scriitori ce ridic\u0103 valoarea \u015fi cota respectivei publica\u0163ii cu mult peste ceea ce zona \u015fi mediul de re\u015fedin\u0163\u0103 pot oferi. \u015etiu ce must otr\u0103vit de orgolii \u015fi frustr\u0103ri locale poate produce o atare simpl\u0103 \u015fi inocent\u0103 constatare, \u00eenc\u00e2t nu insist. Destul s\u0103 constat c\u0103, dup\u0103 gustul meu, unele dintre cele mai substan\u0163iale studii, eseuri, reflexiuni, articole doldora de idei le citesc nu at\u00e2t \u00een publica\u0163iile Capitalei, inclusiv cele mai capitale dintre ele, ci sub semn\u0103tura unor \u00abemigran\u0163i\u00bb \u00een revistele din provincie, unele cu aspect de tot cenu\u015fiu dar deodat\u0103 \u00eenflorite sub lumina c\u00e2te unui text din acestea\u201c. \u015ei urmeaz\u0103 exemplele.
\nParcurge \u00eentreaga revist\u0103, chiar dac\u0103 dup\u0103 lectura unora, precum Contemporanul. Ideea european\u0103 iese \u201ede fiecare dat\u0103 obosit, stors \u015fi ame\u0163it de (din) lectura r\u00e2nd cu r\u00e2nd\u201c. Cite\u015fte totul, dar \u00eentr-o ordine pe care \u015fi-o alege, \u00eencepe cu \u201ecoloana vertebral\u0103\u201c, cu \u201epunctele maxime\u201c. \u00cen revista amintit\u0103 \u00eencepe cu vitriolantul articol al Magdei Ursache, \u201etalent exploziv, pamfletar redutabil, r\u0103u de gur\u0103 \u015fi doldora de idei pe care nu l-a\u015f da pe o duzin\u0103 de polemi\u015fti apatici\u201c; \u00een reviste din Moldova, \u00eencepe cu \u201ereflexiile \u015fi medita\u0163iile morale\u201c ale lui Constantin C\u0103lin, Apostroful \u00eel \u00eencepe cu paginile lui Nicolae Balot\u0103 \u015fi ale lui Ion Vartic, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 \u00eencepea cu rubrica doamnei Felicia Antip, \u201eprofesionist str\u0103lucit \u015fi cititor de elit\u0103\u201c. C. St\u0103nescu spune c\u0103 misiunea cronicii sale este modest\u0103, \u201ede a-i l\u0103sa pe al\u0163ii s\u0103 vorbeasc\u0103\u201c. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 paginile sale se rezum\u0103 la at\u00e2ta, c\u0103 nu este prezent\u0103, de fiecare dat\u0103, c\u00e2nd se impune, opinia sa. Pe deasupra, criticul \u015fi istoricul literar cu \u00eendelungat\u0103 activitate este cuprins de multe ori de \u201efrisoane memorialistice\u201c \u015fi evoc\u0103 oameni pe care i-a cunoscut, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, citeaz\u0103 replici, cum sunt c\u00e2teva memorabile orale ale lui Marin Preda, \u00ee\u015fi aminte\u015fte de megalomania unor scriitori, ca aceea a lui Ion L\u0103ncr\u0103njan, care s-a sup\u0103rat pe C. St\u0103nescu care, \u00een prefa\u0163a la antologia din nuvelistica prozatorului, Eclips\u0103 de soare. Drumul c\u00e2inelui (1982), n-a folosit unul din epitetele mare sau genial. Repro\u015feaz\u0103 criticii literare receptarea superficial\u0103 a unui \u201eprozator redutabil\u201c cum este \u015ftefan Goan\u0163\u0103, sau uitarea total\u0103 a prozatorului rom\u00e2n \u201ede prim\u0103 m\u0103rime\u201c, stabilit \u00een Suedia, Paul Diaconescu, al c\u0103rui roman, Cartea muierilor (1998), este de \u201eo noutate absolut\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, una \u00een general re\u0163inut\u0103, pudibond\u0103 \u015fi ipocrit\u0103, c\u00e2nd nu alunec\u0103 \u00een crasa vulgaritate a \u00abliteraturii de consum\u00bb\u201c. Toate acestea sporesc densitatea \u015fi atractivitatea cronicilor.
\nCu un indefectibil sim\u0163 critic, convins c\u0103 spiritul critic \u201en-are a face cu meschina c\u0103utare a petelor \u00een soare\u201c, resping\u00e2nd resentimentele doctrinare, judec\u0103\u0163ile sumare, intoleran\u0163a, exclusivismul, detest\u0103 limbajul cu care s-a scris despre Eminescu, \u00eencep\u00e2nd cu acel aberant epitet semnat de Ion Negoi\u0163escu, potrivit c\u0103ruia marele poet a fost \u201eprotolegionar\u201c, tratamentul nedrept rezervat profesoarei Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga, care \u201ea \u00eentruchipat unul din aceste spirite critice luminoase, devotat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve poetului na\u0163ional\u201c, \u201emacularea grobian\u0103\u201c a memoriei lui Adrian Marino, enormit\u0103\u0163ile scrise despre Ion Iano\u015fi. L-a revoltat pur \u015fi simplu tratamentul la care a fost supus Edgar Papu. \u201eE chiar ru\u015finos \u2013 scrie el \u00een Moartea unui inocent \u2013 c\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 ce-\u015fi num\u0103r\u0103 savan\u0163ii din specia lui Edgar Papu aproape doar pe degetele unei singure m\u00e2ini, un om ca acesta, cu o vast\u0103 oper\u0103 duc\u00e2nd \u00een at\u00e2tea arii de cultur\u0103 ale lumii, e redus, printr-o infam\u0103 \u00abmetonimie\u00bb, la autorul unei singure c\u0103r\u0163i, Din clasicii no\u015ftri, \u015fi judecat din cauza ei ca… Hitler pentru Mein Kampf! \u015ei este ru\u015finos c\u0103 un asemenea om, emblematic pentru o cultur\u0103 \u015fi model pentru multe genera\u0163ii de studen\u0163i, un om generos, bl\u00e2nd \u015fi bun ca un alt sf\u00e2nt Francisc din Assisi, care nu era \u00een stare s\u0103 omoare nicio musc\u0103, a fost \u00ab\u00eenzestrat\u00bb, dup\u0103 1990, cu \u00eensu\u015firi malefice \u015fi, prin boicot \u015fi lin\u015faj mediatic, \u00eempins \u00een bra\u0163ele unei imunde publica\u0163ii (Rom\u00e2nia Mare) (…) N-a detestat \u015fi n-a ur\u00e2t pe nimeni, nu era \u00abdotat\u00bb pentru asemenea rele sentimente cel care \u00eentr-o mare carte echivalent\u0103 \u015fi cu o autobiografie spiritual\u0103 vedea poezia lui Eminescu ie\u015fit\u0103 nu din tradi\u0163ionalul \u00eentunecat pesimism schopenhaurian, ci ca efectul luminos al conceperii \u00eentregului cosmos sub imperiul afectivit\u0103\u0163ii erotice, al \u00aberotomorfismului\u00bb ca motor al apetitului gnoseologic nutrit de poetul nostru na\u0163ional. (…) A murit, dup\u0103 ce a fost scos din casa sa de pe strada Moceanu, \u00eentr-un cvasianonimat, \u00een 1993, un mare savant \u015fi un mare profesor de cultur\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi nimeni nu-\u015fi asum\u0103 vreo vin\u0103 pentru acest odios asasinat cultural asupra unui mare om curat \u015fi inocent\u201c. Adaug\u0103 \u00eendat\u0103 c\u0103 doar Mircea Martin a riscat s\u0103 pun\u0103 la punct, \u00een termeni rezonabili, chestiunea \u00abprotocronismului\u00bb smuls de sub condeiul inocentului savant devenit un ucenic vr\u0103jitor incapabil s\u0103 mai opreasc\u0103 efectele \u00abjuc\u0103riei\u00bb n\u0103scocite, consecin\u0163ele imprevizibile ale propriilor sale descoperiri \u015fi anticip\u0103ri\u201c. Dar lucida privire asupra c\u0103r\u0163ii lui Edgar Papu f\u0103cut\u0103 de profesorul Mircea Martin n-a fost concludent\u0103 pentru unii, pentru Victor Ivanovici, care l-a mai pus \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la zid pe autorul c\u0103r\u0163ii Din clasicii no\u015ftri, prilej pentru C. St\u0103nescu s\u0103 revin\u0103 la fel de conving\u0103tor, lu\u00e2ndu-\u015fi \u00een sprijin, \u015fi de data aceasta, lucida examinare a c\u0103r\u0163ii f\u0103cute de Mircea Martin.
\nLui V. Ivanovici, care a v\u0103zut \u00een Edgar Papu un intelectual momit, manipulat, capturat de Organe, \u201eun politruc servind, pe c\u0103i labirintice, comunismul \u015fi na\u0163ionalismul rom\u00e2nesc ren\u0103scut\u201c, un intelectual \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care a formulat \u201eun \u015fir de afirma\u0163ii grave, acuzatoare, lipsite de suport \u015fi, \u00een orice caz, de m\u0103sur\u0103\u201c, C. St\u0103nescu \u00eei mai opune \u015fi faptul c\u0103 Sc\u00e2nteia, prin cronicarul ei, a formulat \u201eserioase rezerve asupra \u00abimpreciziei autorului \u00een privin\u0163a primatului (protocronist!) \u00een cultur\u0103, de\u015fi \u0163ine de ordinul eviden\u0163ei adev\u0103rul c\u0103 aici, spre deosebire de alte domenii, prioritatea nu schimb\u0103 statutul valoric\u00bb\u201c.
\nCronica revistelor, practicat\u0103 de
\nC. St\u0103nescu cu admirabil\u0103 consecven\u0163\u0103, cu d\u0103ruire benedictin\u0103, cu spirit critic, se men\u0163ine f\u0103r\u0103 abatere \u00een zona polemicii, detest\u00e2nd pamfletul. Totu\u015fi, men\u0163ioneaz\u0103 \u00een cele c\u00e2teva r\u00e2nduri din pagina liminar\u0103 a c\u0103r\u0163ii, c\u0103 \u201en-a fost mereu pe placul clien\u0163ilor, al cititorilor revistelor de cultur\u0103\u201c pe care le-a recenzat. De aceea a dat c\u0103r\u0163ii titlul pe care l-am men\u0163ionat mai sus, titlu aflat \u015fi pe coperta c\u0103r\u0163ii sale anterioare, Accente (2003), acolo \u00eens\u0103 ca subtitlu. Cartea de acum o continu\u0103 pe aceea amintit\u0103 nu doar prin titlul, ci \u015fi prin preluarea, altfel formulate, de aprecieri despre anumi\u0163i scriitori, anumite situa\u0163ii, atitudini. Vedem \u00een aceste prelu\u0103ri nu simple repeti\u0163ii, ci o form\u0103 de consecven\u0163\u0103 a criticului cu sine \u00eensu\u015fi. Mai este ceva: C. St\u0103nescu a socotit de datoria sa s\u0103-i mul\u0163umeasc\u0103 lui Mihai Iov\u0103nel, redactor la revista care i-a g\u0103zduit cronicile, pentru c\u0103 a fost primul s\u0103u \u201eprezumtiv cititor\u201c. Acesta a binemeritat mul\u0163umirile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u015fa se autocaracterizeaz\u0103 C. St\u0103nescu \u00een masiva sa carte Jurnal indirect. 2006-2014. (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2014, 666 p.), care cuprinde cronica revistelor pe care a publicat-o s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00een Cultura, revista condus\u0103 de Augustin Buzura \u015fi Angela Martin. Autorul v\u0103de\u015fte \u00een acest domeniu o insa\u0163iabil\u0103 curiozitate, pu\u0163ine reviste sc\u0103p\u00e2ndu-i \u2013 cum spune \u2013 \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-i treac\u0103… Cite\u0219te mai mult »Un cititor nes\u0103tul de reviste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[9,14549],"class_list":["post-23711","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-c-stanescu","tag-jurnal-indirect"],"views":1184,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23711"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23712,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23711\/revisions\/23712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}