{"id":23705,"date":"2015-06-17T20:24:25","date_gmt":"2015-06-17T18:24:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23705"},"modified":"2015-06-17T20:24:25","modified_gmt":"2015-06-17T18:24:25","slug":"euresis-o-revista-de-directie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/euresis-o-revista-de-directie\/","title":{"rendered":"Euresis \u2013 o revist\u0103  \u201ede direc\u0163ie\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Revistele de studii academice, editate de universit\u0103\u0163i sau de societ\u0103\u0163i, asocia\u0163ii, institute de cercetare sau alte institu\u0163ii, autorit\u0103\u0163i ori entit\u0103\u0163i asociative cu preocup\u0103ri, responsabilit\u0103\u0163i \u015fi autoritate \u015ftiin\u0163ific\u0103, nu prea sunt, de regul\u0103, susceptibile s\u0103 trezeasc\u0103 interesul unui public \u201eprofan\u201c \u00een materia precis\u0103 vizat\u0103 de studiile \u00een chestiune. Chiar atunci c\u00e2nd revistele respective sunt dedicate \u015ftiin\u0163elor umaniste, \u00een principiu mai accesibile \u00een\u0163elegerii omului \u201ede r\u00e2nd\u201c (cultivat, desigur, dar nespecialist&#8230;), caracterul ultra-\u201e\u0163intit\u201c al subiectelor abordate (utile \u015fi relevante \u00een strategia cercet\u0103rii aprofundate \u00een disciplina de care \u0163in, dar a\u015fa-zic\u00e2nd \u201erupte de via\u0163\u0103\u201c, deci neinteresante, \u00een opinia comun\u0103), sofisticarea (desigur, inerent\u0103, dar&#8230;) a metodologiei \u015fi terminologiei, pot \u0163ine departe pe nespecialist de paginile unor asemenea publica\u0163ii, a c\u0103ror utilitate nu e contestat\u0103, bine\u00een\u0163eles, de nimeni, dar care sunt percepute mai degrab\u0103 ca unelte de intercomunicare rezervate comunit\u0103\u0163ii profesioni\u015ftilor dec\u00e2t ca reviste eventual citibile de \u201etoat\u0103 lumea\u201c.<br \/>\nTotu\u015fi, dup\u0103 cum prea bine se \u015ftie, caracterul rebarbativ (pentru ageamiii de diverse grade, pentru outsider-i, adic\u0103&#8230; pentru un public mai larg dec\u00e2t cel format din membrii catedrelor sau \u201edepartamentelor\u201c de specialitate) al revistelor de cercetare academic\u0103 nu este o regul\u0103 f\u0103r\u0103 excep\u0163ii. Iar acele \u201eexcep\u0163ii\u201c, at\u00e2tea c\u00e2te sunt, se impun ca unele dintre cele mai remarcabile \u2014 \u015fi remarcate \u2014 publica\u0163ii de gen. Printr-o ideal\u0103 echilibrare, printr-o m\u0103iestrit\u0103 ponderare a rigorii \u015ftiin\u0163ifice cu o aleas\u0103 atractivitate, prin optarea pentru un punct de vedere \u201e\u00eenalt\u201c, care permite o perspectiv\u0103 \u2014 \u015fi o deschidere, o adresabilitate \u2014 c\u00e2t mai cuprinz\u0103toare (f\u0103r\u0103 ca, pentru asta, s\u0103 fie nesocotite \u00een vreun fel exigen\u0163ele conformit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice), ele \u00ee\u015fi dob\u00e2ndesc o pozi\u0163ie marcant\u0103 pe \u201epia\u0163a ideilor\u201c.<br \/>\nUna dintre acele prestigioase \u201eexcep\u0163ii\u201c (de la presupusul caracter \u201em\u0103rginit\u201c al revistelor de studii academice) este, la noi, revista Euresis, continuatoare a vechii Cahiers roumains d\u2019\u00e9tudes litt\u00e9raires, care a ap\u0103rut din 1973 sub conducerea lui Adrian Marino (dup\u0103 1990 publica\u0163ia este condus\u0103 de Mircea Martin, iar \u00een 1993 se adopt\u0103 titlul actual, vechiul titlu devenind subtitlu \u015fi fiind augmentat, de la \u00eenceputul anilor 2000, cu men\u0163iunea \u201eet culturelles\u201c: Cahiers roumains d\u2019\u00e9tudes litt\u00e9raires et culturelles). Departe de a fi o revist\u0103 \u201ede sect\u0103\u201c, Euresis se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u2014 prin importan\u0163a \u015fi amploarea temelor \u00een jurul c\u0103rora \u00eei sunt structurate numerele, prin nivelul trat\u0103rii acestora \u00een contribu\u0163iile g\u0103zduite \u2014 mai degrab\u0103 ca o revist\u0103 \u201ede direc\u0163ie\u201c. De reflec\u0163ie \u201ede interes general\u201c, nicidecum \u201ede ni\u015f\u0103\u201c.<br \/>\nCea mai recent\u0103 apari\u0163ie (datat\u0103 2014, dar lansat\u0103 efectiv \u00een cursul acestui an) vine s\u0103 reconfirme str\u0103lucit calitatea \u015fi capacitatea de a interesa cu care \u015fi-a obi\u015fnuit cititorii. Ca \u015fi \u00een alte numere din ultimii ani (care au tratat chestiuni ca, de pild\u0103: La globalisation et ses d\u00e9fis culturels, Post(communisme) et post(colonialisme), Le postmodernisme alors et maintenant, Legitimacy\/ L\u00e9gitimation, La place de la th\u00e9orie litt\u00e9raire), tema structurant\u0103 e una de deosebit interes \u00een ziua de azi: \u201estudiile culturale\u201c (Cultural studies).<br \/>\nMajoritatea studiilor publicate \u00een revist\u0103 sunt ilustr\u0103ri concrete, de \u0163inut\u0103, a cercet\u0103rilor \u00een materie de \u201estudii culturale\u201c, cu o diversitate tematic\u0103 pe care \u00een\u015firuirea c\u00e2torva din titlurile din sumar o poate v\u0103di elocvent: Johnson on Shakespeare: The Use and Value of Spectatorship (de Jan Gorak), Here, There, and Everywhere: How Far to the East Should the Postcolonial Travel? (de Ana B\u0103icoianu), The Crisis of Culture in the Hispanic Space (de Ilinca Ilian), Espaces identitaires \u00e0 l\u2019\u00e9preuve \u2013 l\u2019\u00ab \u0153il du voyageur \u00bb dans le roman Tout-monde d\u2019\u00c9douard Glissant (de Radu<br \/>\nI. Petrescu), J\u00f3zsef M\u00e9liusz, the Melancholic Traveler (de Gabriela Gl\u0103van), Letter to Jane. Around a Politics of image (de Aura Poenar), Image-Scandal: The Place of the Woman in the Economy of the Visible. Irene Adler in A Scandal in Bohemia (de Horia Poenar), Rephrasing Nationalism. The Aesthetic Battles around a Political Concept in the \u2018Junimea\u2019 Generation (de Doris Mironescu), Anti-Modern Deprovincializations. The Case of the Interwar \u201eYoung Generation\u2019\u201c(de Paul Cernat). Unele studii abordeaz\u0103 nu aspecte sau subiecte mai mult sau mai pu\u0163in particulare, circumscrise din cvasi-infinitul inventar tematic oferit de patrimoniul culturii universale, ci chiar chestiuni viz\u00e2nd direct \u201estudiile culturale\u201c ca atare, configurarea \u015fi evolu\u0163ia lor ca \u201edoctrin\u0103\u201c, statutul lor \u015fi modul lor de manifestare ca disciplin\u0103 de cercetare, curent de g\u00e2ndire, paradigm\u0103 metodologic\u0103 cu tent\u0103 politico-filozofic\u0103 etc., rela\u0163ionarea lor cu discipline, doctrine, modalit\u0103\u0163i \u015fi perspective de abordare \u015fi cercetare preexistente (\u015fi care continu\u0103 s\u0103 se manifeste, \u00een paralel, afl\u00e2ndu-se \u00een diferite raporturi de putere cu \u201estudiile culturale\u201c, fiind eventual mai mult sau mai pu\u0163in anexate ori fagocitate de acestea ori repudiate \u015fi comb\u0103tute de reprezentan\u0163ii \u015fi \u201ep\u0103zitorii\u201c lor). C\u00e2teva titluri de studii din aceast\u0103 categorie, a examin\u0103rilor cu perspectiv\u0103 mai degrab\u0103 teoretic\u0103: At the Crossroad of Anthropology, Literature and Cultural Studies \u2013 the Ethnocritic Approach (de Lucia Terzea-Ofrim), New Formalism: a Paradigm for 21st Century Criticism? (de Leti\u0163ia Guran); Cultural Studies Goes Global (Christian Moraru), La question de l\u2019autre. Un dialogue entre Tzvetan Todorov et l\u2019herm\u00e9neutique (de Ioana Vultur), Unpacking knowledge (de C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu).<br \/>\nDar perspectiva teoretic\u0103 \u015fi demersul autoreflexiv (interoga\u0163ia analitic\u0103 asupra naturii, identit\u0103\u0163ii \u015fi caracteristicilor \u201estudiilor culturale\u201c \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een chiar interiorul unor contribu\u0163ii care ilustreaz\u0103 ele \u00eensele respectiva \u201edisciplin\u0103\u201c sau, mai bine zis, respectivul mod de abordare&#8230;) nu lipse\u015fte de fapt niciuneia dintre lucr\u0103rile grupate \u00een respectivul num\u0103r de revist\u0103. Fiindc\u0103 ele sunt, \u00een diferite grade \u015fi sub diferite aspecte, \u201eorientate\u201c de una sau alta (sau mai multe !) din lista de propuneri de subiecte pe care redactorul-\u015fef (cred c\u0103 asta ar fi, \u00een cazul \u00een spe\u0163\u0103, traducerea potrivit\u0103 pentru \u201eeditor\u201c, poate chiar \u201edirector\u201c, \u00een orice caz nu doar \u201eredactor\u201c&#8230;) Mircea Martin a propus-o colaboratorilor \u2014 \u00een calitatea lor de participan\u0163i la colocviul \u0163inut acum doi ani la Universitatea \u201eOvidius\u201c din Constan\u0163a, pentru c\u0103 o au fost prezentate pentru prima oar\u0103 cercet\u0103rile publicate acum \u00een Euresis \u2014 \u015fi pe care o include \u00een Argument-ul pe care \u00eel semneaz\u0103 (list\u0103 pe care o reproduc aici, \u00een traducere proprie: \u201e(&#8230;) \u00abstudiile culturale\u00bb \u015fi rela\u0163ia lor cu neomarxismul, pe de o parte, \u015fi cu neoliberalismul, pe de alt\u0103 parte; \u00abstudiile culturale\u00bb \u015fi influen\u0163a tehnologiei informatice \u015fi a internet-ului (\u00abtehnoculture\u00bb, \u00een original \u2013 n.m.); \u00abstudiile culturale\u00bb \u015fi postmodernismul; globalizarea, din perspectiv\u0103 politic\u0103 \u015fi cultural\u0103: global, local, \u00abglocal\u00bb; na\u0163ional, sub-na\u0163ional, suprana\u0163ional; noul cosmopolitism; majorit\u0103\u0163i-minorit\u0103\u0163i, politizarea identit\u0103\u0163ilor, multiculturalism \u015fi\/ sau diversitate cultural\u0103?; margine, marginalizare; europenism vestic \u015fi europenism estic; \u00een ce m\u0103sur\u0103 (mai) este relevant esteticul pentru \u00abstudiile culturale\u00bb?; chestiunea valorii \u00een \u00abstudiile culturale\u00bb; sunt \u00abstudiile culturale\u00bb \u00eentotdeauna culturale ?\u201c).<br \/>\nO foarte inspirat\u0103 idee a conduc\u0103torului revistei a fost aceea de a a\u015feza \u00een deschiderea sumarului un text al regretatului Wolfgang Iser (Culture: a recursive process, textul unei conferin\u0163e rostite la Bucure\u015fti, la 8 decembrie 2005, \u00een cadrul seriei de dezbateri organizate \u00een epoc\u0103 de revista Cuv\u00e2ntul): cititorilor prezentului num\u0103r al revistei Euresis le este oferit astfel, drept pre\u0163ios \u015fi c\u00e2t se poate de creditabil \u201e\u00eendreptar\u201c asupra problemelor \u00een discu\u0163ie, investiga\u0163ia teoretic\u0103 \u015fi deslu\u015firea nuan\u0163at\u0103 \u015fi cuprinz\u0103toare oferit\u0103 de unul din cei mai ilu\u015ftri teoreticieni literari ai lumii contemporane.<br \/>\n\u00cen \u00eencheierea sumarului \u201edosarului\u201c tematic al num\u0103rului figureaz\u0103 magistralul, efectiv memorabilul articol semnat de Mircea Martin Cultural Studies \u2014 There and Here. Amplul demers deslu\u015fitor \u00eentreprins de profesor e pe c\u00e2t de metodic, atent, competent, aprofundat analitic \u015fi magistral organizat ideatic, pe-at\u00e2t de neconven\u0163ional, de original, de \u201epersonal\u201c, \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi chiar agresiv fa\u0163\u0103 cu obi\u015fnuita pasivitate automat-aprobativ\u0103 ar\u0103tat\u0103 de nu pu\u0163ini dintre c\u0103rturarii \u015fi cercet\u0103torii de la noi \u2014 sau de aiurea \u2014 la adresa unor idei, concepte, curente, discipline, metode etc. izvodite \u00een centre considerate dominante pe \u201epia\u0163a\u201c legitim\u0103rii culturale \u015fi academice \u015fi preluate apoi cu gr\u0103bire \u015fi f\u0103r\u0103 cr\u00e2cnire, f\u0103r\u0103 vreo chestionare, nuan\u0163are, adaptare ori evaluare critic\u0103, de mai toat\u0103 suflarea (intelectual-academic\u0103) planetar\u0103 (parc\u0103 din fric\u0103 de a \u201epierde trenul\u201c globaliz\u0103rii pe t\u0103r\u00e2mul investig\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice). A\u015fadar, procedarea analitic\u0103 a lui Mircea Martin nu e nicidecum una pur descriptiv\u0103, constatativ\u0103 \u015fi de implicit\u0103 cau\u0163ionare marcat\u0103 de precaut\u0103 supu\u015fenie, ci una de examinare critic\u0103, echival\u00e2nd cu o oportun\u0103 luare de pozi\u0163ie, viz\u00e2nd o fireasc\u0103 nuan\u0163are a c\u0103ilor concrete de a promova aplicarea perspectivei deschis\u0103 de \u201estudiile culturale\u201c \u00eentr-o arie cultural-geografic\u0103 sau alta. El abordeaz\u0103 problematica \u201estudiilor culturale\u201c dintr-o perspectiv\u0103 est-european\u0103 (\u015fi, putem observa \u2014 f\u0103r\u0103 ca prin asta s\u0103-l expunem pe irepro\u015fabilul teoretician Mircea Martin unor acuza\u0163ii de a profesa convingeri na\u0163ionaliste \u2014 , dintr-o perspectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103&#8230;), raport\u00e2ndu-se la realit\u0103\u0163ile observabile. Depisteaz\u0103 \u015fi \u00eenvedereaz\u0103 cu aplomb deosebirile incontestabile \u00een materie de problematic\u0103 politic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 existente \u00eentre realit\u0103\u0163ile din Europa de Est, Europa Occidental\u0103 \u015fi America de Nord. Z\u0103bove\u015fte asupra chestiunii paradigmei na\u0163ionale \u015fi insist\u0103 asupra distinc\u0163iei majore care se cere f\u0103cut\u0103 \u00eentre conceperea diferen\u0163elor ca valoare \u00een sine \u015fi, respectiv, conceperea valorii ca diferen\u0163\u0103. Glos\u0103rile, observa\u0163iile, constat\u0103rile, disocierile, solu\u0163iile formulate de autor sunt savuroase, fascinante prin \u00eembinarea sc\u00e2nteietoare de \u00eendr\u0103zneal\u0103, rigoare \u015fi adecvare, marcate de o cuceritoare verv\u0103 ideatic\u0103, impun\u00e2ndu-se de regul\u0103 ca irefutabile. La fel \u015fi concluziile. Studiul ar merita s\u0103 fie publicat \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u00eentr-o revist\u0103 de mai mare tiraj, ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een m\u00e2inile unui public \u00eenc\u0103 \u015fi mai larg dec\u00e2t cel, totu\u015fi limitat, al unei reviste de cercet\u0103ri academice, fie ea \u015fi una de larg\u0103 deschidere \u015fi \u201ede interes general\u201c, cum Euresis este cu prisosin\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Revistele de studii academice, editate de universit\u0103\u0163i sau de societ\u0103\u0163i, asocia\u0163ii, institute de cercetare sau alte institu\u0163ii, autorit\u0103\u0163i ori entit\u0103\u0163i asociative cu preocup\u0103ri, responsabilit\u0103\u0163i \u015fi autoritate \u015ftiin\u0163ific\u0103, nu prea sunt, de regul\u0103, susceptibile s\u0103 trezeasc\u0103 interesul unui public \u201eprofan\u201c \u00een materia precis\u0103 vizat\u0103 de studiile \u00een chestiune. Chiar atunci c\u00e2nd revistele respective sunt dedicate \u015ftiin\u0163elor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/euresis-o-revista-de-directie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Euresis \u2013 o revist\u0103  \u201ede direc\u0163ie\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[14544,14543],"class_list":["post-23705","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-revista-euresis","tag-reviste-de-studii-academice"],"views":1244,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23705"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23706,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23705\/revisions\/23706"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}