{"id":23703,"date":"2015-06-17T20:21:38","date_gmt":"2015-06-17T18:21:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23703"},"modified":"2015-06-17T20:21:38","modified_gmt":"2015-06-17T18:21:38","slug":"is-life-a-nightmare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/is-life-a-nightmare\/","title":{"rendered":"Is Life a Nightmare?"},"content":{"rendered":"

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007),<\/em> Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 Oniria, Jurnalul de vise precedent, publicat \u00een 1999, profesorul \u015fi cercet\u0103torul clujean Corin Braga \u00ee\u015fi continu\u0103 explorarea incon\u015ftientului, de data aceasta sub semnul Acediei, afect caracterizat de teologul german Josef Pieper drept o \u201etriste\u0163e care se refer\u0103 la partea divin\u0103 din om\u201c. Unul din cel mai interesante aspecte ale dream catcher-ului\u00a0 (p. 266) pe care \u00eel analiz\u0103m este descompunerea sau deconstruirea celor trei personalit\u0103\u0163i alternative ale eului auctorial, personalit\u0103\u0163i care pot fi aproximate folosind intui\u0163ii din terminologia jungian\u0103.
\n1. Aia, care \u201enu are nimic de-a face… cu… vreo proiec\u0163ie a unui ideal feminin\u201c (p. 5) corespunde \u2013 mai degrab\u0103 dec\u00e2t animei \u2013 umbrei. Starea denotat\u0103 Aia \u2013 numit\u0103 parc\u0103 inten\u0163ionat cu forma popular\u0103 a pronumelui demonstrativ pentru a o depoten\u0163a, pentru a o pasti\u015fa \u015fi pentru a refula capitalul ei distrug\u0103tor, \u201ecarcasa de o\u0163el\u201c (Max Weber) a reginei durerii \u2013 este, \u00een ciuda straniet\u0103\u0163ii sale (\u201eAia, moroiul\u201c, p. 8), \u201ecalea regal\u0103\u201c spre interiorizare, spre deplasarea pe axa Eu-Sine. \u201eCe te sperie, te \u015fi atrage\u201c, nota Kierkegaard \u00een cartea sa care a deschis drumul psihologiei (\u015fi psihoterapiei) existen\u0163ialiste: personajului lui Braga i se pare rebarbativ\u0103 starea Aia dar \u015fi beneficiaz\u0103 \u00eentr-un stil pseudoromantic de capitalul individualist din experien\u0163a integr\u0103rii umbrei: \u201eLicean, pe str\u0103zile \u00eentunecate ale cartierului meu din Sibiu, sau student, prin pie\u0163ele cu cl\u0103dirile leviatanice ale Clujului, b\u00e2ntuiam urm\u0103rit de umbra alb\u0103 a fantomei \u00eenchegate din \u00eente\u0163irea sim\u0163urilor. \u00cemi producea o fascina\u0163ie dulce, ca de altfel toate co\u015fmarurile, pe care, de mult timp deja, nu mai \u00eencercam s\u0103 le curm sau s\u0103 le uit, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103 le prelungesc \u015fi s\u0103 le savurez.\u201c (s.m.) (p. 6). De\u015fi are o component\u0103 umbroas\u0103 \u015fi alta egotic\u0103, am putea spune c\u0103
\n2. \u00c3la (re\u0163inem simetria apotropaic\u0103 a depoten\u0163\u0103rii prin denomina\u0163ie) este masca sufletului (cum numea Jolande Jacobi \u201epersona\u201c). \u0103la este o \u201efiin\u0163\u0103 grea, \u00eenglodat\u0103 \u00een real\u201c, \u201eo carcas\u0103 groas\u0103, <care> st\u0103 pe mine ca o masc\u0103; pe el \u00eel trimit \u00een lume, ca s\u0103 ia cuv\u00e2ntul la adun\u0103ri publice, simpozioane, lans\u0103ri de carte \u015fi orice ale situa\u0163ii \u00eenecate de agurida stresului.\u201c (p. 8) Fa\u0163eta secund\u0103 a personajului propus de Jurnal este, \u00een termeni jungieni, un compromis \u00eentre Eu \u015fi lume \u015fi corespunde mai mult In-der-Welt-Sein-ului dec\u00e2t Dasein-ului, din perspectiv\u0103 heideggerian\u0103 (termenul fenomenologului existen\u0163ial pentru persona era das Man, depozitarul inautenticit\u0103\u0163ii personale \u2013\u00a0 remarc\u0103m \u00een trecere c\u0103 \u015fi Jung discut\u0103 persona aproape exclusiv \u00een termeni depreciativi). Persona este antiteza umbrei (dup\u0103 alte interpret\u0103ri antiteza animei \u2013\u00a0 dar am v\u0103zut c\u0103 Aia are \u015fi o component\u0103 \u201esufleteasc\u0103\u201c, dac\u0103 ar fi s\u0103 ne referim la denumirea sa \u015fi nu numai: Aia conduce spre Sine \u015fi de multe ori \u201eanima st\u0103 \u00een spatele umbrei\u201c). La fel, \u0103la este inversul lui Aia: \u201eCine e acest individ \u00eenalt ca o lam\u0103 de o\u0163el, puternic, masiv \u015fi b\u0103d\u0103ran, care s-a \u00een\u0103l\u0163at \u00een mine? S-a \u00eenchegat din toate golurile, timidit\u0103\u0163ile \u015fi aprehensiunile mele de a vorbi \u00een public, s-a coagulat, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103, ca o stalactit\u0103. Iar acum, de\u015fi continu\u0103 s\u0103-mi fie la fel de fric\u0103 de discursuri \u015fi \u00eent\u00e2lniri cu oameni, el, bine antrenat, iese la suprafa\u0163\u0103, \u00eemi d\u0103 putere \u015fi amploare vocii, vorbe\u015fte pentru ceilal\u0163i, este sc\u00e2rbit de respectul insesizabil pe care li-l treze\u015fte celorlal\u0163i, cre\u015fte din acest respect amestecat cu team\u0103, \u00ee\u015fi ia locul \u00een societate, accept\u0103 sarcini \u015fi posturi, m\u0103 r\u0103zbun\u0103 pentru ceea ce nu am fost niciodat\u0103 \u015fi m\u0103 soarbe din singur\u0103tatea mea t\u0103cut\u0103 \u015fi hipersensibil\u0103, fascinat\u0103.\/\/ Iat\u0103, a\u015fa s-a n\u0103scut dublul \u015fi inversul lui Aia, a\u015fa a ap\u0103rut \u0103la!\u201c (p. 54) Din \u201ejalea\u201c (din tenebrele) umbrei se \u00eentrupeaz\u0103 persona: \u0103la este un mecanism defensiv prin care Eul r\u0103spunde cerin\u0163elor supraegotice sau pur \u015fi simplu lumii.
\n3. Peter Pan, arhetipul lui puer aeternus, corespunde probabil Sinelui sau m\u0103car devia\u0163iei spre Sine, la fel cum \u0103la este o combina\u0163ie de persona \u015fi Eu \u015fi Aia o mixtur\u0103 de umbr\u0103 \u015fi anima. \u201eNu am amintiri legate de sufocare sau alt\u0103 form\u0103 de traumatism fizic, dar Hook mi-a actualizat parc\u0103 \u00eentreaga angoas\u0103 a copilului care nu se poate na\u015fte, care bate la fereastra lumii reale, privind cu disperare la fericirea dinl\u0103untrul camerei, speriat c\u0103 nu va putea intra niciodat\u0103 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne s\u0103 b\u00e2ntuie \u00een zbor \u0163inuturile miraculoase \u015fi letale ale unui T\u0103r\u00e2m de Niciunde \u015fi Nic\u0103ieri. Copilului acestuia din mine, care r\u00e2de, face tumbe, se arunc\u0103 prin aerul imagina\u0163iei \u00een sus \u015fi \u00een jos, face poze \u015fi vrea s\u0103 fie iubit, i-am spus Peter Pan.\u201c (p. 8) Anxietatea st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 \u00een spatele fiecarei personalit\u0103\u0163i alternative: dac\u0103 prin Aia descopeream aspectul tenebros al existen\u0163ei, fascina\u0163ia horror-ului \u015fi prin \u0103la experimentam angoasa lipsei de autenticitate \u015fi aceea a nerecunoa\u015fterii interioare \u015fi a disocierii (oare sunt chiar eu \u00eensumi acest \u201eindivid \u00eenalt ca o lam\u0103 de o\u0163el, puternic, masiv \u015fi b\u0103d\u0103ran …?\u201c), prin Peter Pan \u2013\u00a0 \u00een schimb \u2013 explor\u0103m angoasa maturit\u0103\u0163ii \u015fi a separ\u0103rii de inocen\u0163\u0103, dublat\u0103 de \u00eenstr\u0103inarea de un Neverland platonic care ne scap\u0103 mereu.
\nDac\u0103 Jung \u015fi Nietzsche aveau dou\u0103 personalit\u0103\u0163i (cazul filosofului n\u0103scut la R\u00f6cken e destul de tran\u015fant, Zarathustra constituind personalitatea sa num\u0103rul 2), eul auctorial al lui Braga are \u2013\u00a0 cel pu\u0163in \u2013 trei. Spun \u201ecel pu\u0163in\u201c petru c\u0103 melancolia \u015fi \u201elucrul cu sine\u201c care se degaj\u0103 din Acedia provin parc\u0103 dintr-o zon\u0103 care le transgreseaz\u0103 pe toate trei. Marea tem\u0103 a Jurnalului lui Braga este \u2013 de fapt \u2013 autenticitatea. Trebuie observat c\u0103, din punct de vedere existen\u0163ial sentimentul falsit\u0103\u0163ii este paradoxal un simptom al autenticit\u0103\u0163ii. Virtutea cardinal\u0103 a existen\u0163ialismului ne scap\u0103 mereu printre degete: este ridicol s\u0103 te declari autentic; atunci c\u00e2nd crezi asta e\u015fti o marionet\u0103 jalnic\u0103. Mai degrab\u0103 autenticitatea este o munc\u0103: trebuie s\u0103 ucizi o mie de alter ego-uri false \u00eenainte de a te apropia de numinosul ei. Autenticitatea debuteaz\u0103 astfel ca o supradoz\u0103 de fals, ca o lupt\u0103 \u201epe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte\u201c, pentru a vorbi ca Hegel, cu falsul.
\nPersonajul construit de Braga se lupt\u0103 pentru propria sa m\u00e2ntuire cu meduza inautenticit\u0103\u0163ii:
\n(a) \u201e… criza care m\u0103 paralizeaz\u0103 de aproape un an, care m\u0103 face fals, care ucide bruma de spontaneitate chiar \u015fi a acestor r\u00e2nduri …\u201c (p. 15)
\n(b) \u201eSunt ca o \u0163eav\u0103 ruginit\u0103, prin mine nu vine dec\u00e2t ap\u0103 murdar\u0103, c\u00e2nd voi reu\u015fi s\u0103 sp\u0103l acest gunoi sufletesc?\u201c (pp. 18-19)
\n(c) \u201e… o plac\u0103 tombal\u0103 st\u0103 peste mine, … m\u0103 aflu scufundat \u00eentro avalan\u015f\u0103 de nisip a c\u0103rei crust\u0103 de la suprafa\u0163\u0103 mi-e tot mai greu s\u0103 o sparg, crust\u0103 ce e \u00eens\u0103\u015fi moartea sufletului meu.\u201c (p. 41)
\n(d) \u201e… e\u015fti un extraterestru \u00een propria ta lume …\u201c (p. 52)
\n(e) \u201ePoate c\u0103 sentimentul acesta de ne\u00eemplinire \u015fi gol vine din faptul c\u0103 tot ceea ce fac este impropriu : studiile, critica, cercetarea, dar \u015fi proza sau acest jurnal, odat\u0103 cu tot restul din via\u0163a social\u0103. Nu sunt dec\u00e2t \u00eenlocuitori pentru altceva, pentru ceea ce ar trebui s\u0103 fac cu adev\u0103rat.\u201c (p. 51)
\n\u201eOare cum a\u015f putea transforma acest caiet \u00eentr-un jurnal de transcendere?\u201c (p. 59) se \u00eentreab\u0103 paradigmatic eul auctorial, \u201etr\u0103d\u00e2nd\u201c miza soteriologic\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Sentimentul nerecunoa\u015fterii interioare (\u201eego sum qui non sum\u201c cum spune demonicul Iago), cel al mor\u0163ii sufletului (al soarelui interior pe care-l g\u0103sim \u00een Darkness de Byron dar \u015fi la Gerard de Nerval), cel al alien\u0103rii ontice (\u201ee\u015fti un extraterestru\u201c \u00een imanen\u0163a acestei lumi) fac conjunc\u0163ie cu negritudinea umbroas\u0103 a acediei. Eul pare prins \u00eentr-un limb care desparte lumea mor\u0163ilor de universul adev\u0103ratei vie\u0163i. \u00cen spatele \u201esterpitudinii\u201c (p. 70) st\u0103 \u00eensu\u015fi demonul, \u201eacuzatorul\u201c, falsul demiurg, the king of lies: \u201eCa un avertisment, mi-a trecut prin cap c\u0103 \u00eencremenirea sufletului meu din ultima vreme, pe care o tratez cu prea mult\u0103 nep\u0103sare, ca pe o banal\u0103 c\u0103lire interioar\u0103, este cea din care, lichefiat\u0103, se ridic\u0103 Satana\u201c (p. 45) Cum putem transgresa dimensiunea infernal\u0103 a acestui univers, cum putem sc\u0103pa de piticul care ne st\u0103 \u00een c\u00e2rc\u0103 \u015fi ne sugrum\u0103? Probabil c\u0103 volatilia va face obiectul unui alt jurnal, deocamdat\u0103 realitatea Acediei a fost lupta acerb\u0103 cu falsitatea pentru dob\u00e2ndirea autenticit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 \u00een\u0163elegem visul ca un \u201eautoportret spontan al incon\u015ftientului\u201c (Jung), Jurnalul consemnat de Corin Braga descrie un descensus ad inferos, o imersiune \u00een plutonic, o confruntare cu umbra care va deschide Eului calea de acces c\u0103tre profunzimi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007), Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2014   Dup\u0103 Oniria, Jurnalul de vise precedent, publicat \u00een 1999, profesorul \u015fi cercet\u0103torul clujean Corin Braga \u00ee\u015fi continu\u0103 explorarea incon\u015ftientului, de data aceasta sub semnul Acediei, afect caracterizat de teologul german Josef Pieper drept o \u201etriste\u0163e care se refer\u0103 la partea divin\u0103 din om\u201c.… Cite\u0219te mai mult »Is Life a Nightmare?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14542,6240],"class_list":["post-23703","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-acedia-jurnal-de-vise","tag-corin-braga"],"views":1121,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23703","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23703"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23703\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23704,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23703\/revisions\/23704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}