{"id":23699,"date":"2015-06-17T20:16:57","date_gmt":"2015-06-17T18:16:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23699"},"modified":"2015-06-17T20:16:57","modified_gmt":"2015-06-17T18:16:57","slug":"mircea-platon-si-dulcea-romanie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mircea-platon-si-dulcea-romanie\/","title":{"rendered":"Mircea Platon \u015fi dulcea Rom\u00e2nie"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mircea Platon, <em>Cine ne scrie istoria? \u015ei Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ<\/em>, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2007 \u015fi 2011<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Studiile \u015fi eseurile, reunite de Mircea Platon \u00een Cine ne scrie istoria? \u015fi Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ (Editura Timpul, 2007 \u015fi 2011), amintesc, prin verv\u0103 \u015fi con\u0163inut, de publicistica lui Eminescu. Exist\u0103 o cert\u0103 coresponden\u0163\u0103 \u00eentre criticismul conservator al junimi\u015ftilor, \u00een special al lui Eminescu \u015fi Maiorescu, dar \u015fi al lui Missir (redescoperit de Platon), \u015fi acela ap\u0103rut mai ales dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. Entuziasmul pa\u015fopti\u015ftilor a fost drastic ponderat de Junimea, &#8211; \u015fi tot astfel pare a se-nt\u00e2mpla \u015fi ast\u0103zi, prin intermediul intelectualilor mai tineri, unul dintre cei mai valoro\u015fi fiind Mircea Platon. Este adev\u0103rat, mi\u015fcarea intelectual\u0103 conservatoare de ast\u0103zi a fost anexat\u0103 \u00een bloc ideologiei neoliberale; astfel, nu se poate vorbi despre un curent conservator criticist. Platon este unul dintre pu\u0163inii care au refuzat anexarea, cu riscul de-a fi marginalizat. \u00centr-o epoc\u0103 marcat\u0103 de \u201eingineria social\u0103\u201c capitalist\u0103, c\u0103r\u0163ile lui continu\u0103 adev\u0103ratul spirit junimist. Platon este, ast\u0103zi, mai aproape de critica de st\u00e2nga, avansat\u0103 de autorii site-ului Critic Atac, dec\u00e2t de conservatori ca Baconschi, Neam\u0163u sau Patapievici. \u00centr-o anex\u0103 la Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ, Platon public\u0103 un text al teologului Emil Brunner, autor promovat de \u201eelita noastr\u0103 de dumping neoliberal\u0103\u201c (p.282) printr-un program de traduceri finan\u0163at de Funda\u0163ia Konrad Adenauer. Rolul acestei traduceri este de a \u201ear\u0103ta leg\u0103tura dintre principii \u015fi solu\u0163ii\u201c (p.283), altfel spus de-a sublinia distan\u0163a dintre sus\u0163inerile politice ale conservatorilor rom\u00e2ni \u015fi sursele lor ideologice: \u201eNu po\u0163i, de exemplu, ca ast\u0103zi s\u0103 ironizezi, pe fa\u0163\u0103 sau anonim, personalismul economic de pe pozi\u0163ii neoliberale \u015fi sus\u0163in\u00e2nd marile corpora\u0163ii, iar m\u00e2ine s\u0103 te declari un sus\u0163in\u0103tor al personalismului economic, compil\u00e2nd bibliografii panicate al c\u0103ror singur rost este s\u0103 exclud\u0103 \u201evictimele\u201c atacurilor tale de ieri\u201c (p.282).<br \/>\n\u00cen cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i, Mircea Platon \u00ee\u015fi pune \u00eentreaga forma\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 prin studii doctorale \u015fi postdoctorale \u00een SUA \u015fi Canada, \u00een slujba jurnalismului radical. Scriitura sa, av\u00e2nd laborioase argumenta\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, dar fiind totodat\u0103 accesibil\u0103 unui public mai larg, urm\u0103re\u015fte dou\u0103 obiective principale: 1. s\u0103 expliciteze lu\u0103ri de pozi\u0163ie, trec\u00e2nd dincolo de vulgata neoliberal\u0103 \u015fi, \u00een general, dincolo de orice g\u00e2ndire prefabricat\u0103; 2. s\u0103 articuleze \u015fi s\u0103 dinamizeze dezbaterea public\u0103 \u00een spiritul genera\u0163iei sale. \u201eJunimea nu s-a cl\u0103dit pe Logica lui Titu Maiorescu, ci pe eseistica sa \u015fi pe opera jurnalistic\u0103 \u015fi literar\u0103 a nespecialistului Eminescu.\u201c (2007, 288) Un filon \u201etr\u0103irist\u201c \u00eei str\u0103bate c\u0103r\u0163ile, o miz\u0103 a autenticit\u0103\u0163ii \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a moralit\u0103\u0163ii \u00eel anim\u0103: Mircea Platon este un om al genera\u0163iei sale, genera\u0163ia 2.000, acea genera\u0163ie pentru care autenticitatea personalit\u0103\u0163ii se afl\u0103 \u00eentotdeauna pe primul loc. Poate c\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 unii dintre reprezentan\u0163ii cei mai importan\u0163i ai acestei genera\u0163ii \u2013 Dan Sociu, Vasile Ernu, Costi Rogozanu \u2013 sunt moldoveni. \u015ei Mircea Platon este unul dintre ei, fiind n\u0103scut \u015fi crescut \u00een Ia\u015fi. Exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, ceva moldovenesc (\u015fi poate \u015fi ceva rusesc) \u00een aceast\u0103 genera\u0163ie, prins\u0103 \u00een t\u0103v\u0103lugul postcomunismului sau postmodernismului \u2013 cuvintele sunt, \u00een acest caz, inter\u015fanjabile. Unele dintre eseurile sale sunt, cu toate acestea, studii \u00een toat\u0103 regula. Cine ne scrie istoria? (2007), cu remarcabile remarci de epistemologie a istoriei, ca \u015fi Apari\u0163ia scriitorului profesionist \u00een Anglia modern\u0103 timpurie: noi \u00eentreb\u0103ri \u015fi vechi r\u0103spunsuri (2007), o \u00eencercare de a relua tema autonomiei autorului pornind de la supozi\u0163ii cre\u015ftine (\u00een discordan\u0163\u0103 net\u0103 cu \u201enoul roman\u201c francez \u015fi cu Barthes), pot constitui surse bibliografice \u015ftiin\u0163ifice de prim\u0103 m\u00e2n\u0103. Ele au fost incluse \u00een c\u0103r\u0163ile de eseuri \u00eentruc\u00e2t au totu\u015fi o miz\u0103 polemic\u0103, aprofundeaz\u0103 dezbaterea \u015fi-o orienteaz\u0103 c\u0103tre problemele fundamentale. \u00cen general, Platon refuz\u0103 discu\u0163ia de dragul discu\u0163iei, ca \u015fi stilistica nedocumentat\u0103, consider\u00e2ndu-le pur \u015fi simplu imorale. Relativismul nu este domeniul s\u0103u predilect, ba chiar \u00eel supune unui tir de acuza\u0163ii, cum este acela adus nihilismului unor istorici contemporani: \u201eB\u0103nuiala mea e c\u0103 nihilismul acestor c\u0103r\u0163i nu e dec\u00e2t sublimarea discursiv\u0103 a unei tenta\u0163ii autobiografice; \u015fi la fel \u015fi cinica viziune a umanioarelor ca lupt\u0103 pentru putere\u201c (2007, 29). Din acest autenticism, ca \u015fi din voca\u0163ia sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u2013 poate \u015fi din dorin\u0163a de a construi o tradi\u0163ie a g\u00e2ndirii conservatoare rom\u00e2ne\u015fti &#8211; rezult\u0103 preocuparea lui Mircea Platon de a scoate la iveal\u0103 autori minori sau uita\u0163i, al\u0103turi de Missir fiind adu\u015fi \u00een fa\u0163a publicului Dan Botta, Cassian Maria Spiridon sau t\u00e2n\u0103rul Dan C. Mih\u0103ilescu.<br \/>\nExist\u0103 o Rom\u00e2nie, pe care, asalta\u0163i fiind de dorin\u0163a nest\u0103vilit\u0103 de modernizare, de \u201e\u00eendeplinire a standardelor\u201c, de \u201eeuropenizare\u201c etc., nu contenim s-o uit\u0103m \u015fi s-o distrugem. O Rom\u00e2nie a marilor domnitori medievali, care au \u00eenfiin\u0163at statele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi au construit legea rom\u00e2neasc\u0103; o Rom\u00e2nie ortodox\u0103, p\u0103str\u0103toare a harului bizantin; o Rom\u00e2nie a satului, aflat\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie bun\u0103 cu natura \u015fi autonom\u0103 fa\u0163\u0103 de toate imperiile care s-au rev\u0103rsat de-a lungul istoriei. Exist\u0103 o Rom\u00e2nie a lui Eminescu, acea Rom\u00e2nie \u201edulce\u201c, o Rom\u00e2nie a limbii rom\u00e2ne luate din popor; o Rom\u00e2nie veche \u015fi curat\u0103, senin\u0103, \u00eemp\u0103cat\u0103 cu lumea \u015fi cu istoria; o Rom\u00e2nie cu spirit \u00eenalt, exigent\u0103; o Rom\u00e2nie a lui Maiorescu, a lui Gh. I. Br\u0103tianu, a celor care au murit \u00een \u00eenchisorile comuniste pentru c\u0103 nu au vrut s\u0103-\u015fi tr\u0103deze \u0163ara. Exist\u0103 o astfel de Rom\u00e2nie, \u00eenc\u0103 mai exist\u0103, vrea s\u0103 ne spun\u0103 Mircea Platon, f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de na\u0163ionalism isteric \u015fi nici m\u0103car de paseism. Aceasta este, dup\u0103 p\u0103rerea lui, chiar Rom\u00e2nia viitorului. Dac\u0103 Rom\u00e2nia vrea s\u0103 aib\u0103 un \u201emare viitor\u201c, cum spune Eminescu, trebuie s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 adev\u0103ratele sale elite, \u0163\u0103ranii s\u0103i, me\u015fte\u015fugarii s\u0103i, profesorii \u015fi medicii s\u0103i \u015fi s\u0103 abandoneze falsele elite fals conservatoare, adep\u0163ii \u201eanticomunismului sinecur\u0103\u201c (2011, 175), a c\u0103ror unic\u0103 ideologie este dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni. \u201e\u00centr-adev\u0103r, singurul rezultat al demitiz\u0103rii istoriei e c\u0103 s-au \u00eenmul\u0163it oamenii convin\u015fi c\u0103 se trag din ziarul de ieri\u201c (2011, 118). \u00cen c\u0103r\u0163ile sale, Mircea Platon ne arat\u0103 c\u0103 faptul de a fi rom\u00e2n nu este o mistificare, ci un adev\u0103r.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mircea Platon, Cine ne scrie istoria? \u015ei Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2007 \u015fi 2011 &nbsp; Studiile \u015fi eseurile, reunite de Mircea Platon \u00een Cine ne scrie istoria? \u015fi Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi statul reprezentativ (Editura Timpul, 2007 \u015fi 2011), amintesc, prin verv\u0103 \u015fi con\u0163inut, de publicistica lui Eminescu. Exist\u0103 o cert\u0103 coresponden\u0163\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mircea-platon-si-dulcea-romanie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mircea Platon \u015fi dulcea Rom\u00e2nie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14539,14541,14538,14540],"class_list":["post-23699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cine-ne-scrie-istoria","tag-constiinta-nationala","tag-mircea-platon","tag-statul-reprezentativ"],"views":1726,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23699"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23700,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23699\/revisions\/23700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}