{"id":23692,"date":"2015-06-17T20:11:49","date_gmt":"2015-06-17T18:11:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23692"},"modified":"2015-06-17T20:11:49","modified_gmt":"2015-06-17T18:11:49","slug":"neoliberalii-nostri-fanatici-sau-mercenari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/neoliberalii-nostri-fanatici-sau-mercenari\/","title":{"rendered":"Neoliberalii no\u015ftri \u2013  fanatici sau mercenari"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Cornel Ban, <em>Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc,<\/em> Editura Tact, Cluj, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc, Cornel Ban \u00eei \u00eemparte pe neoliberalii rom\u00e2ni finan\u0163a\u0163i \u015fi educa\u0163i de institu\u0163iile occidentale responsabile cu diseminarea neoliberalismului \u00een dou\u0103 categorii. Prima categorie, concentrat\u0103 \u00een jurul BNR, este cea a tehnocra\u0163ilor \u015fi include personaje cu responsabilitate direct\u0103 \u00een elaborarea politicilor publice (Is\u0103rescu, Croitoru, D\u0103ianu, L\u0103zea etc.). Sau, altfel spus, \u00een acest caz vorbim, cum s-ar spune, de oamenii de la butoane. De cealalt\u0103 parte, grupa\u0163i \u00een jurul unor institu\u0163ii precum SAR sau a unor publica\u0163ii precum 22, se afl\u0103 cei care s-au ocupat cu promovarea a ceea ce Ban nume\u015fte \u201eneoliberalism cultural\u201c (Alina Mungiu-Pippidi, Sorin Ioni\u0163\u0103, Patapievici etc.) (p. 174). Altfel spus, \u00een acest al doilea caz vorbim de oamenii de la gazet\u0103. \u00cen condi\u0163iile \u00een care \u201ereformele neoliberale presupuneau o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 serie de tragice disloc\u0103ri sociale\u201c, misiunea lor a constat \u00een \u201ea face\u201c ca \u201eprocesul de aliniere la neoliberalism s\u0103 par\u0103 mai voluntar \u015fi mai autohton\u201c (p. 171). \u00cen mod concret, aceasta a \u00eensemnat c\u0103 orice form\u0103 de opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de neoliberalism a fost \u00eenfierat\u0103 de \u201eelitele intelectuale\u201c ca mentalitate comunist\u0103 \u015fi obstacol \u00een drumul \u0163\u0103rii de la noaptea totalitar\u0103 la zorii re\u00eentoarcerii \u00een lumea civilizat\u0103. Cu men\u0163iunea c\u0103, pentru ace\u015fti \u201eintelectuali transna\u0163ionaliza\u0163i, punctul terminus al tranzi\u0163iei nu era o form\u0103 generic\u0103 de \u00abeconomie occidental\u0103 de pia\u0163\u0103\u00bb\u201c sau, altfel spus, liberalismul \u00eencastrat social ce rezultase din compromisul postbelic occidental \u015fi rezistase, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, asaltului neoliberal declan\u015fat la finele anilor \u201970. \u00cen viziunea acestor intelectuali, pentru care \u201ep\u00e2n\u0103 \u015fi institu\u0163iile asisten\u0163iale standard ale democra\u0163iei sociale occidentale erau v\u0103zute drept patologii politice a c\u0103ror implementare \u00een Europa de Est\u201c ar fi compromis \u201edecomunizarea\u201c, tranzi\u0163ia ar fi trebuit s\u0103 duc\u0103 nu la liberalismul \u00eencastrat al Occidentului, ci la \u201eo societate de pia\u0163\u0103 eliberat\u0103 de solicit\u0103rile populare de redistribu\u0163ie \u015fi supus\u0103 \u00eendrum\u0103rii luminate a \u00abintelectualilor civici\u00bb\u201c (p. 175). Trebuie indicat faptul c\u0103 autorul, care \u00ee\u015fi asum\u0103 orientarea social-democrat\u0103, insist\u0103 asupra faptului c\u0103 nu a existat nicio leg\u0103tur\u0103 necesar\u0103 \u00eentre orientarea de centru-dreapta a partidelor istorice \u015fi capturarea lor de c\u0103tre neoliberali, o capturare care, cel pu\u0163in PN\u0162-ului, avea s\u0103-i fie fatal\u0103. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in a existat o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre proiectul democratiz\u0103rii anticomuniste \u015fi neoliberalism. \u00cen acest sens, dac\u0103 pe de o parte \u201eunele dintre cele mai puternice state ale bun\u0103st\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii \u2013 Fran\u0163a, Japonia, Finlanda \u2013 au fost construite de for\u0163e politice asociate cu zona de centru-dreapta\u201c (p. 166), pe de alt\u0103 parte, \u00een primii ani de dup\u0103 revolu\u0163ie, c\u00e2nd procesul de cooptare la neoliberalism al intelectualilor \u00eenc\u0103 nu demarase, \u201epolitica economic\u0103 nu era o prioritate\u201c pentru ace\u015ftia din urm\u0103, ba mai mult, \u201eimagina\u0163ia economic\u0103 a acestor lideri civici\u201c se situa mai degrab\u0103 undeva \u00een zona de centru-st\u00e2nga (pp. 172-173). Dup\u0103 cum arat\u0103 Ban, dincolo de puterea financiar\u0103 din spatele neoliberalismului, aceast\u0103 paradigm\u0103 economic\u0103 s-a impus \u015fi datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii ei de a \u201emasca tensiunile\u201c dintre neoliberalism \u015fi democra\u0163ie, recomand\u00e2ndu-se astfel ca tovar\u0103\u015f de n\u0103dejde al democratiz\u0103rii, ba mai mult, ca unic\u0103 formul\u0103 economic\u0103 compatibil\u0103 cu democra\u0163ia, \u00een condi\u0163iile unei \u00een\u0163elegeri a democra\u0163iei ce exclude drepturile sociale, dac\u0103 nu chiar \u015fi pe cele politice (1), limit\u00e2ndu-se la garantarea drepturilor civile pe care regimurile comuniste nu au putut s\u0103 le asigure, drepturi civile care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, pot fi suspendate \u00een situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103 cu scopul salv\u0103rii \u201edemocra\u0163iei\u201c (2). Dac\u0103 sub raport teoretic aici revenim la miezul polemicii dintre Hayek \u015fi Polanyi, anume m\u0103sura \u00een care este posibil\u0103 reconcilierea dintre libertate \u015fi societate, \u00een context rom\u00e2nesc se ridic\u0103 \u00eentrebarea \u00een ce m\u0103sur\u0103, atunci c\u00e2nd discut\u0103m convertirea la neoliberalism a elitei postdecembriste, avem de-a face cu mercenariat ordinar \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 avem de-a face cu fanatism \u015fi orbire ideologic\u0103 explicabil\u0103, cel pu\u0163in \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, prin prisma contextului istoric. Este una dintre multiplele probleme ridicate de aceast\u0103 carte foarte ambi\u0163ioas\u0103, problem\u0103 ce necesit\u0103, cu siguran\u0163\u0103, un studiu separat \u015fi detaliat de istorie intelectual\u0103.<br \/>\nDac\u0103 neoliberalismul a fost sus\u0163inut de la centru prin presiuni \u015fi recompense, iar pozi\u0163ionarea efectiv\u0103 a \u0163\u0103rilor de la periferie \u00een raport cu centrul este rezultanta intersect\u0103rii dintre influen\u0163a extern\u0103 \u015fi r\u0103spunsul elitelor locale \u2013 la r\u00e2ndul lor influen\u0163ate de gradul \u015fi modul \u00een care societ\u0103\u0163ile periferice se mobilizeaz\u0103 \u2013, \u00een cazul rom\u00e2nesc, dincolo de simplul oportunism, \u00eentre posibilele motive datorit\u0103 c\u0103rora elitele de dreapta au fost at\u00e2t de dispuse s\u0103-\u015fi demonstreze europenitatea prin asimilarea obedient\u0103 a neoliberalismului dictat de puterile occidentale, am putea s\u0103 enumer\u0103m urm\u0103toarele (dup\u0103 cum am spus, o analiz\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103 a fenomenului este necesar\u0103 pentru a stabili exact \u00een ce m\u0103sur\u0103 au contat aceste motive): a) Factorul geopolitic, sau ancestrala fric\u0103 de ru\u015fi, din cauza c\u0103reia elitele locale au fost dispuse s\u0103 v\u00e2nd\u0103 tot \u015fi s\u0103 execute orice ordine primite din Vest, numai pentru a vedea Rom\u00e2nia primit\u0103 sub umbrela NATO \u015fi \u00een bra\u0163ele protectoare ale Mamei Europa. De altfel, pornind de la observa\u0163iile autorului cu privire la variet\u0103\u0163ile de capitalism din Europa de Est, am putea spune c\u0103 exist\u0103 \u00een linii mari o corela\u0163ie \u00eentre apropierea geografic\u0103 de Rusia \u015fi disponibilitatea de a accepta m\u0103suri neoliberale radicale, ipotez\u0103 care ar trebui \u00eens\u0103 verificat\u0103. b) Str\u00e2ns legat de primul aspect, vorbim de trauma ceau\u015fismului decadent din anii \u201980, perioad\u0103 \u00een care majoritatea persoanelor \u00een discu\u0163ie s-au maturizat, precum \u015fi de cea a mineriadei din iunie 1990. La acestea se adaug\u0103 intersectarea dintre frustrarea moral\u0103 a vechii genera\u0163ii din partidele istorice, cu privire la inexisten\u0163a unui proces al comunismului, \u015fi frustrarea de acela\u015fi tip a tinerei genera\u0163ii, cauzat\u0103 de lipsa unor criterii meritocratice de promovare \u00een cadrul sistemului postcomunist gestionat de partidul lui Ion Iliescu, deficit subliniat de altfel de Ban \u015fi care avea s\u0103 afecteze negativ performan\u0163ele economice \u015fi sociale ale guvern\u0103rilor din prima jum\u0103tate a anilor \u201990, fapt sanc\u0163ionat la alegerile din 1996. Din nou, integrarea \u00een NATO \u015fi UE a fost v\u0103zut\u0103 ca singurul mod de tratare a acestor traume \u015fi vicii. c) Dar exist\u0103 probabil o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceste aspecte ale postcomunismului \u015fi construc\u0163ia identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale moderne rom\u00e2ne\u015fti prin antagonism cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 Orientul \u2013 turcesc sau rusesc, musulman sau ortodox \u2013, fapt care \u015fi explic\u0103 preluarea pe nemestecate, deseori sub forma discursului autocolonizator, a tuturor cli\u015feelor orientaliste. \u00cen opinia mea, structura intern\u0103 a neoliberalismului a contat prea pu\u0163in atunci c\u00e2nd vine vorba de deciziile locale care au dus la acceptarea consecin\u0163elor economice ale integr\u0103rii \u00een structurile militare \u015fi politice ale lumii occidentale. Pur \u015fi simplu, cred c\u0103 cei responsabili cu aceste decizii ar fi implementat orice le-ar fi cerut Occidentul.<br \/>\nConservatorism atipic, revolu\u0163ie neoliberal\u0103 \u015fi st\u00e2ng\u0103 inexistent\u0103<br \/>\nNefiind economist sau specialist \u00een studii referitoare la dezvoltare, nu m\u0103 voi \u00eencumeta s\u0103 evaluez critic volumul lui Ban, redactat de autor \u00een urma parcurgerii unei vaste bibliografii de specialitate care \u00eemi este \u00een cea mai mare parte str\u0103in\u0103. Cu siguran\u0163\u0103, un volum de o astfel de anvergur\u0103 \u015fi care acoper\u0103 o perioad\u0103 istoric\u0103 at\u00e2t de lung\u0103 e de natur\u0103 s\u0103 ridice probleme \u015fi s\u0103 provoace dezbateri \u00een r\u00e2ndurile speciali\u015ftilor cu fiecare capitol al s\u0103u. E de a\u015fteptat a\u015fadar ca acest volum provocator s\u0103 suscite o serie de reac\u0163ii critice \u015fi este interesant de v\u0103zut ce vor avea de spus \u2013 dac\u0103 vor binevoi s\u0103 spun\u0103 ceva \u2013 actorii istorici critica\u0163i de autor, mul\u0163i dintre ei \u00eenc\u0103 juc\u00e2nd roluri mai mult sau mai pu\u0163in \u00eensemnate \u00een sfera public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Ca atare, m\u0103 voi limita la a sugera ce anume implic\u0103 analiza polanyian\u0103 a lui Ban atunci c\u00e2nd vine vorba de cartografia politic\u0103 a spa\u0163iului rom\u00e2nesc postdecembrist. Astfel, dac\u0103 accept\u0103m concluziile lui Ban, ar trebui poate \u00eent\u00e2i de toate remarcat faptul c\u0103, spre deosebire de cazul-\u015fcoal\u0103 britanic analizat de Polanyi \u00een Marea transformare, unde industrializarea \u015fi disloc\u0103rile sociale se suprapun, fiind ambele opera capitalismului, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een forma sa autentic\u0103, sistemul capitalist apare practic abia dup\u0103 jum\u0103tatea anilor \u201990. \u00cenainte de r\u0103zboi Rom\u00e2nia nu cunoscuse o mare transformare, \u00een sensul unei disloc\u0103ri masive de popula\u0163ie rural\u0103 care s\u0103 alimenteze o dezvoltare industrial\u0103 al c\u0103rui principiu de func\u0163ionare s\u0103 fie dez-\u00eencastrarea economicului din social. Mai degrab\u0103, \u00een spatele unui capitalism anemic \u015fi prea pu\u0163in competitiv, se ascunde \u00een mare parte persisten\u0163a subdezvolt\u0103rii \u015fi a mecanismelor de exploatare feudale, accentuate \u00een contextul integr\u0103rii Rom\u00e2niei pe pia\u0163a agrar\u0103 mondial\u0103 \u015fi combinate cu dezvoltarea, tot pe seama maselor rurale, a unui aparat de stat modern supradimensionat \u015fi, \u00een mare parte, corupt \u015fi ineficient. Industrializarea \u015fi urbanizarea Rom\u00e2niei este \u00een mare parte opera PCR \u015fi, de\u015fi combinat cu represiunea politic\u0103 vast\u0103 \u015fi brutal\u0103 \u015fi regresul \u00een materie de drepturi civile \u015fi politice prin compara\u0163ie cu scurtul experiment de democra\u0163ie interbelic\u0103, proiectul dezvolta\u0163ionist comunist, a\u015fa cum subliniaz\u0103 Ban, este un proiect \u00eencastrat social, fapt ce explic\u0103 \u015fi larga popularitate de care avea s\u0103 se bucure p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sistemul avea s\u0103 intre \u00een criz\u0103. Ajun\u015fi la acest punct, s\u0103 ne reamintim c\u0103, potrivit lui Polanyi din Marea transformare, for\u0163ele sociale care \u00een secolul al XIX-lea au ap\u0103rat \u0163esutul social de impactul dezintegrator al revolu\u0163iei economice capitaliste au fost de dou\u0103 tipuri. Pe de o parte avem for\u0163ele conservatoare, \u00een spe\u0163\u0103 aristocra\u0163ia funciar\u0103, care a \u00eembinat protejarea propriilor sale interese economice, amenin\u0163ate de liberalizarea comer\u0163ului, cu o serie de m\u0103suri paternaliste, a c\u0103ror origine era corporatismul medieval precapitalist, m\u0103suri menite s\u0103 protejeze clasele populare de for\u0163ele pie\u0163ei eliberate ca urmare a ascensiunii burgheziei. Prin aceasta, for\u0163ele politice conservatoare au \u00eencetinit procesul de trecere de la un sistem economic mai pu\u0163in productiv (cu toate c\u0103 \u201emai omenos\u201c) la un sistem economic mai productiv, f\u0103c\u00e2nd astfel mai suportabil\u0103 o tranzi\u0163ie altminteri extrem de traumatic\u0103. De cealalt\u0103 parte avem for\u0163ele politice care vizeaz\u0103 re\u00eencastrarea social\u0103 a noii economii industriale \u015fi combaterea efectelor antisociale ale capitalismului prin emanciparea politic\u0103 \u015fi mobilizarea democratic\u0103 a claselor populare, logica democratic\u0103 determin\u00e2ndu-le s\u0103 atace \u00een acela\u015fi timp privilegiile mo\u015ftenite de nobilimea funciar\u0103 din vechea ordine capitalist\u0103 \u2013 fapt care \u00eempinge for\u0163ele conservatoare spre o alian\u0163\u0103 cu for\u0163ele liberale, al c\u0103rei scop este ap\u0103rarea drepturilor de proprietate \u00een fa\u0163a revendic\u0103rilor de tip socialist. Acestea sunt for\u0163ele de st\u00e2nga (4). \u00centrebarea care se pune la acest punct este ce clivaje politice se articuleaz\u0103 \u00een contextul transform\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti postdecembriste analizate de Cornel Ban prin grila interpretativ\u0103 polanyian\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 mai sunt valabile \u00een acest context no\u0163iunile de st\u00e2nga \u015fi dreapta? Sau, mai precis, care este rela\u0163ia dintre ceea ce se pretind a fi marii actori politici postdecembri\u015fti \u015fi ceea ce sunt de fapt, \u00een lumina impactului concret al ac\u0163iunilor lor? Cu greu am putea vorbi de conservatorism la dreapta spectrului politic rom\u00e2nesc, reprezentat\u0103 de partidele istorice, \u00een contextul \u00een care, sub fa\u0163ada unui discurs politic \u00eenc\u0103rcat de nostalgii interbelice, aceste partide preiau agenda neoliberal\u0103 a institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale \u015fi a agen\u0163ilor lor din teritoriu, cu consecin\u0163e socio-economice devastatoare inclusiv pentru sectoarele sociale care s-ar fi putut constitui \u00eentr-un bazin electoral conservator, ca de exemplu \u0163\u0103ranii. Reprezent\u00e2nd \u00eenc\u0103 aproximativ jum\u0103tate din popula\u0163ia \u0163\u0103rii, ace\u015ftia voteaz\u0103 mai degrab\u0103 cu PSD-ul \u015fi antecesorii s\u0103i \u2013 \u015fi pe bun\u0103 dreptate, dac\u0103 \u0163inem cont ce mesaje de eutanasiere economic\u0103 le trimit tehnocra\u0163ii \u015fi propagandi\u015ftii neoliberali care au redactat \u015fi respectiv au popularizat agenda partidelor de dreapta din Rom\u00e2nia (3). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eent\u00e2rziind integrarea \u00een structurile occidentale \u015fi efectele sociale legate de aceasta, se poate spune c\u0103 PSD-ul, partid care numai anticlerical nu e, a \u00eent\u00e2rziat \u015fi transform\u0103rile culturale care p\u00e2n\u0103 nu demult au reprezentat singura preocupare a celei mai mari p\u0103r\u0163i din dreapta na\u0163ional-ortodox\u0103, altminteri r\u0103mas\u0103 complet opac\u0103 la problematica socio-economic\u0103 \u015fi la leg\u0103tura dintre cultura tradi\u0163ional\u0103 \u015fi baza ei economic\u0103 (4). Realitatea este c\u0103, \u00een ciuda originilor nomenclaturiste ale partidului lui Ion Iliescu, combina\u0163ia de paternalism asisten\u0163ial \u015fi ap\u0103rare a privilegiilor baronilor face din PSD un partid care are multe \u00een comun, dac\u0103 facem abstrac\u0163ie de diferen\u0163a de context istoric, cu modul de func\u0163ionare al for\u0163elor politice conservatoare descrise de Polanyi \u00een Marea transformare (5). For\u0163a revolu\u0163ionar\u0103, \u00een contextul postcomunismului rom\u00e2nesc, a fost reprezentat\u0103 de clasa de mijloc meritocratic\u0103 \u015fi individualist\u0103. V\u0103z\u00e2nd \u00een capitalul transna\u0163ional, dornic s\u0103 acapareze pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, aliatul natural al propriilor sale ambi\u0163ii de ascensiune social\u0103, aceasta a reprezentat baza de sus\u0163inere a politicilor neoliberale adoptate de partidele de centru-dreapta. Revolt\u00e2ndu-se \u00eempotriva monstruoasei alian\u0163e dintre baronii PSD \u015fi votan\u0163ii lor \u201epomanagii\u201c, ea a mers pe principiul conform c\u0103ruia corup\u0163ia primilor trebuie tratat\u0103 prin DNA, iar presupusa lene a celor din urm\u0103 prin politici economice antisociale patronate de \u00eenaltul cler neoliberal de la BNR. \u00cen plus, tot din aceast\u0103 zon\u0103 s-a putut auzi un discurs hibrid \u00een care s-au suprapus mai multe componente: critica liberalilor seculari\u015fti la adresa ortodoxiei, perceput\u0103 ca for\u0163\u0103 cultural\u0103 opus\u0103 europeniz\u0103rii \u015fi dob\u00e2ndirii unei etici protestante a muncii; instrumentarea \u00eempotriva \u201ecomuni\u015ftilor\u201c din PSD, uneori pe filier\u0103 legionaroid\u0103, a memoriei martirice a ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti; manipularea sentimentelor na\u0163ionaliste antiruse\u015fti combinat\u0103 cu denun\u0163area oric\u0103rei reac\u0163ii na\u0163ionaliste \u00eempotriva intereselor politice \u015fi financiare ale Occidentului \u00een Rom\u00e2nia; \u00een fine, pe alocuri \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi duhovnice\u015fti sui generis (dac\u0103 nu de-a dreptul eretice) anticorup\u0163ie \u015fi anti-lene, secretate de teologii neoliberali ai tranzi\u0163iei (6). \u00cen condi\u0163iile unei economii liberalizate, ca urmare a schimb\u0103rilor radicale de dup\u0103 1996, a exodului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 ce a debutat cu prima parte a anilor 2000, \u015fi a constr\u00e2ngerilor institu\u0163ionale exercitate de UE, PSD-ul a fost tot mai pu\u0163in capabil s\u0103-\u015fi fac\u0103 jocul politic \u015fi r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een ce direc\u0163ie va evolua acest partid. De\u015fi a fost constr\u00e2ns s\u0103 se adapteze la exigen\u0163ele noii economii neoliberale dup\u0103 e\u015fecul electoral din 1996 \u015fi a profitat cum la r\u00e2ndul s\u0103u de \u201eoportunit\u0103\u0163ile\u201c oferite de noul regim economic, totu\u015fi, paternalismul s\u0103u clientelar a mai amortizat pe ici pe colo impactul social al neoliberalismului. \u00cen fine, dac\u0103 accept\u0103m teza c\u0103 PSD \u201eeste un partid de st\u00e2nga vopsit\u201c (www.criticatac.ro\/25025\/decalogul-radio-erevan-al-criticatac), suntem for\u0163a\u0163i s\u0103 conchidem c\u0103, limit\u00e2ndu-se strict la un demers intelectual marginal, st\u00e2nga nu exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia din punct de vedere politic. \u00cen general, spre deosebire de alte \u0163\u0103ri europene, \u00een Rom\u00e2nia nu se \u00eentrez\u0103resc la orizont mi\u015fc\u0103ri sociale capabile s\u0103 genereze for\u0163e politice anti-neoliberale c\u00e2t de c\u00e2t semnificative, lipsa acestei mobiliz\u0103ri constituind \u00een sine un subiect de analiz\u0103. Pentru moment, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m c\u0103, \u00een fa\u0163a presiunilor capitalului, actuala guvernare va mai face m\u0103car c\u00e2te ceva din pu\u0163inul care se poate face, \u00een condi\u0163iile \u00een care fosta guvernare a executat ordinele primite cu exces de zel.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>(1) A se vedea \u00een acest sens afirma\u0163ia unui binecunoscut intelectual neoliberal postdecembrist: \u201eCred cu convingere c\u0103 garan\u0163ia progresului \u00een Rom\u00e2nia este votul cenzitar: Rom\u00e2nia va evolua numai \u00een m\u0103sura \u00een care poporul, misera plebs, nu va avea acces direct la decizie\u201c (H.-R. Patapievici, Politice, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1996, pp. 67-68). A se pune aceast\u0103 afirma\u0163ie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu reac\u0163ia elitelor intelectuale la masiva mobilizare popular\u0103 \u00eempotriva regimului neoliberal al pre\u015fedintelui B\u0103sescu din vara lui 2012, c\u00e2nd \u201eflac\u0103ra democra\u0163iei\u201c a fost salvat\u0103 de voin\u0163a exprimat\u0103 prin referendum a 88% din electorat doar printr-o combina\u0163ie de boicotare a referendumului de c\u0103tre partizanii pre\u015fedintelui B\u0103sescu, \u00eenlocuire a listelor electorale reale cu ni\u015fte liste lipsite de leg\u0103tur\u0103 cu realitatea electoral\u0103 efectiv\u0103 \u015fi, \u00een fine, interven\u0163ie a puterilor occidentale \u00een Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 de care B\u0103sescu probabil nu ar fi sc\u0103pat de furia popular\u0103 cauzat\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, de m\u0103surile de austeritate pe care le adoptase. \u00cens\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu persoana lui B\u0103sescu a reprezentat preocuparea principal\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor occidentale, ci contestarea democratic\u0103 a neoliberalismului, care risca s\u0103 dinamiteze corsetul constitu\u0163ional ce garanta reproducerea acestui regim economic. Odat\u0103 impus\u0103 voin\u0163a popular\u0103 \u00eempotriva dictatului pie\u0163elor, s-ar fi produs o bre\u015f\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u015fi drumul ar fi fost deschis c\u0103tre o serie de alte posibile \u00eenfr\u00e2ngeri ale capitalului \u00een confruntarea cu mobilizarea popular\u0103.<br \/>\n2) Vezi \u00een acest sens afirma\u0163iile lui Friedrich Hayek, referitoare la situa\u0163iile excep\u0163ionale \u00een care este nevoie de suspendarea temporar\u0103 a democra\u0163iei de c\u0103tre un \u201edictator liberal\u201c, pentru a se pune astfel cap\u0103t presupuselor tendin\u0163e autodistructive ale democra\u0163iei ce se manifest\u0103 atunci c\u00e2nd o majoritate popular\u0103 solicit\u0103 m\u0103suri de redistribuire a bog\u0103\u0163iei \u015fi na\u0163ionalizarea anumitor sectoare economice. F\u0103cute \u00een contextul sus\u0163inerii acordate de c\u0103tre Hayek regimului lui Augusto Pinochet \u2013 regim responsabil de numeroase crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii (multe dintre ele de un sadism ce dep\u0103\u015fe\u015fte \u015fi cel mai co\u015fm\u0103resc imaginar) \u2013 \u015fi teoretizate \u00een Capitolul 17 din Law, Legislation and Liberty, aceste afirma\u0163ii plaseaz\u0103 g\u00e2ndirea lui Hayek \u00een vecin\u0103tatea g\u00e2ndirii faimosului teoretician al dictaturii \u015fi al st\u0103rii de excep\u0163ie Carl Schmitt (vezi \u015fi Corey Robin, The Hayek-Pinochet Connection: A Second Reply to My Critics: http:\/\/crookedtimber.org\/2013\/ 06\/25\/the-hayek-pinochet-connection-a-second-reply-to-my-critics\/). \u00cen anul 2007, la pu\u0163in timp dup\u0103 moartea lui Pinochet, Revista 22, cea mai important\u0103 publica\u0163ie de orientare neoliberal\u0103 din Rom\u00e2nia, a publicat un articol din care rezulta c\u0103, din nefericire, dictatura lui Pinochet, altminteri l\u0103udabil\u0103 \u00een opinia respectivului autor din multe puncte de vedere, a reprezentat o solu\u0163ie binevenit\u0103, cel mai probabil singura, pentru a stopa avansul statului Chile c\u0103tre mult mai nociva dictatur\u0103 de tip castrist la care, sus\u0163ine autorul, s-ar fi ajuns inevitabil dac\u0103 guvernul ales democratic al lui Salvador Allende n-ar fi fost r\u0103sturnat prin lovitur\u0103 de stat (vezi Daniel Dragomirescu, Sf\u00e2r\u015fitul unei dictaturi: http:\/\/www.revista22.ro\/sfarsitul-unei-dictaturi-3641.html).<br \/>\n(3) Probabil c\u0103 \u00een ceea ce \u00eei prive\u015fte pe \u0163\u0103rani, exemplul cel mai extrem de g\u00e2ndire tehnocratic\u0103 neoliberal\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een premise ce \u0163in de registrul darwinismului social a fost declara\u0163ia economistului-\u015fef al BNR, Valentin L\u0103zea, care invoca necesitatea lichid\u0103rii agriculturii de subzisten\u0163\u0103, pe seama c\u0103reia tr\u0103ie\u015fte cea mai mare parte din popula\u0163ia rural\u0103, printr-o politic\u0103 de impozitare a propriet\u0103\u0163ii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti care i-ar fi constr\u00e2ns pe micii proprietari s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 terenurile marilor agrobusinessuri private, fapt care ar fi dus la o productivitate sporit\u0103 a sectorului agricol (vezi Costi Rogozanu, Economistul-\u015fef de la BNR le declar\u0103 r\u0103zboi deschis \u0163\u0103ranilor. B\u0103ie\u0163ii de aur ai lui Is\u0103rescu: http:\/\/www.criticatac.ro\/19703\/economistul-ef-de-la-bnr-le-declar-rzboi-deschis-ranilor-bieii-de-aur-ai-lui-isarescu\/).<br \/>\n(4) Leg\u0103tur\u0103 analizat\u0103 magistral de Polanyi, care insist\u0103 asupra faptului c\u0103 trauma promovat\u0103 de dez\u00eencastrarea capitalist\u0103 a economicului din social este \u00eent\u00e2i de toate o traum\u0103 cultural\u0103 cu efecte abrutizante (Karl Polanyi, Marea transformare: Originile politice \u015fi economice ale epocii noastre, traducere de Ciprian \u015eiulea, Editura Tact, 2013, pp. 224-225, 262-266). Dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele mele, nu exist\u0103 \u00een mediile ortodoxe rom\u00e2ne\u015fti o critic\u0103 la adresa neoliberalismului \u00eenaintea public\u0103rii volumului A Treia For\u0163\u0103: Rom\u00e2nia profund\u0103 de c\u0103tre Mircea Platon \u015fi Ovidiu Hurduzeu (Editura Logos, Bucure\u015fti, 2008). Publicat \u00een anul \u00een care avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 criza, volumul, dac\u0103 e s\u0103-i d\u0103m crezare lui Ban, a ap\u0103rut la momentul \u00een care, \u00een ceea ce prive\u015fte modelul economic rom\u00e2nesc, jocurile erau deja f\u0103cute \u00een favoarea neoliberalismului, tez\u0103 pe care autorii, altminteri acuza\u0163i de utopism de inspira\u0163ie paseist\u0103, se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nau s\u0103 o resping\u0103. Critica neoliberalismului se f\u0103cea de pe pozi\u0163ia conservatorismului clasic \u015fi a personalismului ortodox, care, \u00een r\u0103sp\u0103r cu depersonalizarea \u015fi masificarea de care se f\u0103ceau responsabile at\u00e2t comunismul, c\u00e2t \u015fi neoliberalismul, ar fi trebuit s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 expresia \u00eentr-o \u201eeconomie la scar\u0103 uman\u0103\u201c a micii propriet\u0103\u0163i \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, a antreprenorilor mici \u015fi mijloci \u015fi a formelor de asociere cooperativ\u0103, toate acestea \u00eentr-un cadru politic suveranist, opus institu\u0163iilor transna\u0163ionale ale UE. Cu \u00eenclina\u0163ii ce \u0163in de populismul tory, volumul ataca at\u00e2t \u201enoul marxism\u201c, c\u00e2t \u015fi \u201e\u015fdreapta\u0163 think tank\u201c care nu reprezint\u0103 interesele niciunei categorii sociale concrete din Rom\u00e2nia, ci doar pe cele ale finan\u0163atorilor ei externi (vezi Ibid., pp. 210, 304).<br \/>\n(5) \u00centr-un text ce se vrea a fi un catehism, \u00een zece puncte, al autenticei st\u00e2ngi rom\u00e2ne\u015fti, publicat pe platforma CriticAtac, se afirm\u0103, destul de corect zic eu, cu privire la actualul PSD, c\u0103 acesta \u201ee un partid\u201c al \u201eclasei capitaliste locale, conservator social \u015fi cultural, rupt de orice baz\u0103 social\u0103 concret\u0103 \u015fi neinteresat de promovarea unei agende sociale sau m\u0103car minimal progresiste (\u2026) Eticheta de st\u00e2nga pe care acesta \u015fi-o arog\u0103 sau pe care dreapta i-o aplic\u0103 este complet eronat\u0103. Protec\u0163ia social\u0103 pe care acest partid o promoveaz\u0103 uneori este una de tip medieval, similar\u0103 celei \u00een care baronii \u00ee\u015fi protejau supu\u015fii \u015fi popula\u0163ia din subordine \u2013 \u00een nici un caz o politic\u0103 con\u015ftient\u0103 de st\u00e2nga. \u00cen mod normal, dac\u0103 contextul istoric ar fi fost diferit, PSD-ul ar fi fost un partid clar de dreapta\u201c (vezi Decalogul Radio Erevan al CriticAtac: .)<br \/>\n(6) Din acest punct de vedere, nu m\u0103 pot ab\u0163ine s\u0103 nu comentez pe scurt dou\u0103 note de subsol din capitolul \u015fase al volumului Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare, capitol intitulat Revolu\u0163ia neoliberal\u0103 vine \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen aceste note de subsol, aflate la pagina 175, Ban face trimitere la combina\u0163ia de neoliberalism \u015fi cre\u015ftinism din g\u00e2ndirea lui H.-R. Patapievici, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201emarea mas\u0103 a aspira\u0163iilor neoliberale a fost grefat\u0103 pe conservatorismul antebelic, inclusiv pe anti-modernismul ortodoxiei estice, pu\u0163ini\u201c, printre care \u015fi Alina Mungiu-Pippidi, fiind cei care au adoptat \u201eo variant\u0103 de neoliberalism secular\u0103\u201c (p. 175). Voi reveni pe larg asupra acestui subiect, \u00eentr-un articol care actualmente se afl\u0103 \u00een preg\u0103tire. Pentru moment, m\u0103 limitez la a-mi exprima speran\u0163a c\u0103 autorul sesizeaz\u0103 natura profund dubioas\u0103 a altoirii pe trunchiul refractar la modernitate al ortodoxiei estice a unei ideologii pe care, pe urmele lui Polanyi, Ban o identific\u0103 pe bun\u0103 dreptate, \u00een \u00eensu\u015fi titlul capitolului, ca fiind una revolu\u0163ionar\u0103, deci prin defini\u0163ie modern\u0103, \u015fi care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile nu \u00een ortodoxia estic\u0103, ci \u00een puritanismul calvinist, deficitul de etic\u0103 protestant\u0103 fiind altminteri unul din principalele capete de acuzare \u00een procesul intentat ortodoxiei de o bun\u0103 parte din intelighen\u0163ia neoliberal\u0103. Altminteri, am putea s\u0103 credem c\u0103 toate acuza\u0163iile referitoare la deficitul de calvinism al ortodoxiei sunt pure aiureli \u015fi c\u0103, de fapt, tradi\u0163ia ortodox\u0103 e c\u00e2t se poate de calvinist\u0103, lucru pe care \u00eens\u0103 ortodc\u015fii nu l-au \u015ftiut p\u00e2n\u0103 nu s-a g\u0103sit Patapievici s\u0103-i lumineze. Din acest punct de vedere, sper c\u0103 autorul realizeaz\u0103 c\u0103 neoliberalismul secular al Alinei Mungiu-Pippidi are totu\u015fi meritul de a fi un produs ideologic mai coerent dec\u00e2t neoliberalismul \u201eortodox\u201c al unora precum H.-R. Patapievici sau M. Neam\u0163u. \u00cen fine, dac\u0103 tot veni vorba, a\u015f mai fi curios s\u0103 aflu ce anume \u00een\u0163elege autorul prin \u201epietism religios\u201c, fenomen care, aparent, s-ar combina \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre cu \u201eetnicismul\u201c \u015fi \u201erasismul\u201c, \u00eentreaga combina\u0163ie fiind calificat\u0103 drept o \u201ereac\u0163ie de mas\u0103\u201c la disloc\u0103rile produse de capitalism, ce se caracterizeaz\u0103 prin \u201esolidaritate regresiv\u0103\u201c (p. 13). Este religiozitatea ortodox\u0103 \u201epietist\u0103\u201c? Iar dac\u0103 da, ce presupune asta? Sau doar parte din religiozitatea ortodox\u0103 este \u201epietist\u0103\u201c? Iar dac\u0103 da, care parte? Spun asta deoarece un binecunoscut teolog ortodox, altminteri foarte critic \u00een raport cu capitalismul \u015fi cu modernitatea \u00een ansamblul ei, se distinge printre altele \u015fi printr-o critic\u0103 a pietismului \u015fi a influen\u0163ei sale \u00een spa\u0163iul ortodox, subliniind faptul c\u0103, asemenei capitalismului, \u015fi pietismul este un fenomen tot de origine protestant\u0103 (pentru mai multe detalii, vezi Christos Yannaras, Libertatea moralei, Editura Anastasia, Bucure\u015fti, 2002, pp. 119-134).<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cornel Ban, Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc, Editura Tact, Cluj, 2014 &nbsp; \u00cen Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc, Cornel Ban \u00eei \u00eemparte pe neoliberalii rom\u00e2ni finan\u0163a\u0163i \u015fi educa\u0163i de institu\u0163iile occidentale responsabile cu diseminarea neoliberalismului \u00een dou\u0103 categorii. Prima categorie, concentrat\u0103 \u00een jurul BNR, este cea a tehnocra\u0163ilor \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/neoliberalii-nostri-fanatici-sau-mercenari\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Neoliberalii no\u015ftri \u2013  fanatici sau mercenari<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12829,13579,13602,6271],"class_list":["post-23692","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-capitalismul-romanesc","tag-cornel-ban","tag-dependenta-si-dezvoltare","tag-economie-politica"],"views":1888,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23692","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23692"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23692\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23693,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23692\/revisions\/23693"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}