Revistele se citesc cum vrea cititorul \u015fi nu a\u015fa cum le-a croit editorul. Iar cititorul are gusturi ciudate: felul \u015fi ordinea \u00een care deschide, r\u0103sfoie\u015fte \u015fi cite\u015fte revista spun c\u00e2te ceva despre el \u015fi gusturile lui. Un cititor \u00eencepe lectura de pe la mijlocul revistei, altul porne\u015fte cuminte \u015fi disciplinat, cite\u015fte cum ar\u0103 plugarul, brazd\u0103 (rubric\u0103!) dup\u0103 brazd\u0103, \u00een fine, un al treilea o ia de-a-ndoaselea: cite\u015fte mai \u00eent\u00e2i ce-i la urm\u0103, o ia ca nelumea de la coad\u0103 spre cap \u2013 dac\u0103 mai ajunge p\u00e2n\u0103 acolo. A\u015fa am p\u0103\u0163it cu num\u0103rul 5 din luna mai 2015 al revistei Contemporanul. Ideea european\u0103: l-am citit \u2013 c\u00e2t am citit din cele 40 de pagini \u2013 parcurg\u00e2nd revista de la coad\u0103 spre cap. Am fost atras la pagina 38 de un titlu, altul dec\u00e2t cele alese \u015fi recomandate \u00een \u201evitrina\u201c de la pagina \u00eent\u00e2i: Genera\u0163ia \u201960 \u015fi D. R. Popescu. Subiectul acestui articol semnat de bunul \u015fi subtilul critic \u015fi istoric literar Constantin Cuble\u015fan este triplu. Dou\u0103 dintre \u201esubiecte\u201c sunt date \u00een titlu: genera\u0163ia respectiv\u0103 \u015fi un lider al ei. Al treilea \u201esubiect\u201c este cartea criticului Cornel Ungureanu, Zilele \u015fi nop\u0163ile s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. O introducere \u00een opera lui D. R. Popescu, situat \u00een compania genera\u0163iei cu care a pornit la drum. E o \u201eintroducere\u201c pe care criticul timi\u015forean \u201eo a\u015faz\u0103 (metodic) \u00een structura amplului s\u0103u proiect de rescriere a istoriei literaturii rom\u00e2ne\u015fti (din vechime \u015fi p\u00e2n\u0103 azi), pe coordonatele unei geografii literare (Pu\u0163in\u0103 geografie literar\u0103), la care lucreaz\u0103 de mai mul\u0163i ani \u015fi din care a elaborat deja c\u00e2teva volume incitante\u201c. Un volum din acest vast \u015fi ambi\u0163ios proiect \u00een curs de elaborare se intituleaz\u0103 Istoria secret\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. De ce \u201esecret\u0103\u201c? Pentru c\u0103, tentat\u0103 de \u201ezonele interzise\u201c sub domnia realismului socialist, genera\u0163ia respectiv\u0103 \u201ea cochetat cu ezoterismul\u201c, sp\u0103rg\u00e2nd centura ideologic\u0103 de beton armat cu strategia \u201edublului limbaj\u201c practicat de ea: \u201eUnul propus pentru oficialii regimului, altul pentru cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se salveze din capcanele discursului oficial\u201c prin \u201escenariile contrautopiilor\u201c ce demasc\u0103 evazionismul pedagogic \u015fi obedient cultivat de realismul socialist. Povestea acestei genera\u0163ii care a pornit \u015fi a \u00eenvins \u00een lupta contra \u201eciumei\u201c bubonice a realismului socialist o scrie Cornel Ungureanu. Iar istoria \u201epove\u015ftii\u201c e comparabil\u0103 sau analoag\u0103, \u00een mica noastr\u0103 \u201egeografie\u201c, cu ceea ce au f\u0103cut Boccaccio \u00een Decameronul, eliber\u00e2nd fic\u0163iunea literar\u0103 de sub regimul penitenciar al \u201eciumei\u201c de la 1348 sau Cervantes \u00een lupta cu morile de v\u00e2nt din Don Quijote de la Mancha, eliber\u00e2ndu-se parodic de sub tutela tiranic\u0103 a eroismului \u201eromanelor cavalere\u015fti\u201c. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960, scrie Cornel Ungureanu, \u201eD. R. Popescu lanseaz\u0103 un concept repede uitat chiar de exege\u0163ii lui cei mai harnici: \u00abdemetropolizarea culturii\u00bb. Adic\u0103: literatura, cultura trebuie s\u0103 se sustrag\u0103 dictatului metropolei\u201c. Alegoric, \u201emetropola\u201c este aici numele de cod al realismului socialist, iar geografia provinciilor \u201en\u0103v\u0103litoare\u201c semnific\u0103 prin operele demistificatoare ale noilor \u201ebarbari\u201c \u2013 Augustin Buzura, D.R. Popescu, Nicolae Breban, George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, F\u0103nu\u015f Neagu, \u015etefan B\u0103nulescu, Nicolae Velea, Teodor Mazilu, Ion B\u0103ie\u015fu, Sorin Titel \u015f.a. \u2013 recucerirea \u201espa\u0163iilor interzise\u201c \u015fi reinstaurarea ireversibil\u0103 a libert\u0103\u0163ii de crea\u0163ie. \u00cen Absen\u0163ii \u015fi Fe\u0163ele t\u0103cerii, \u00een Lumea \u00een dou\u0103 zile \u015fi Ucenicul neascult\u0103tor, \u00een Francisca, Animale bolnave \u015fi \u00een Bunavestire, \u00een \u00cengerul a strigat \u015fi Scaunul singur\u0103t\u0103\u0163ii, \u00een F, \u00een V\u00e2n\u0103toarea regal\u0103, \u00een Duios Anastasia trecea, dar \u015fi \u00een piese ca Ace\u015fti \u00eengeri tri\u015fti sau Cezar, m\u0103sc\u0103riciul pira\u0163ilor \u2013 interdic\u0163ia oficial\u0103 \u015fi \u201ecancelaria\u201c regimului (aceea v\u0103zut\u0103 prin u\u015fa \u00eentredeschis\u0103 din Leul albastru!) sunt sfidate printr-un \u201eatac\u201c virulent \u015fi f\u0103r\u0103 precedent \u00eempotriva \u201eromanelor cavalere\u015fti\u201c \u015fi a \u201eciumei\u201c ideologice din produc\u0163ia realist-socialist\u0103. Exemplar\u0103, solidaritatea acestei genera\u0163ii a fost una mutual\u0103: neconvenit\u0103 gregar prin programe, apeluri, manifeste sau \u015fedin\u0163e ilegale ori de grup sectar. Se poate spune, \u00een fine, c\u0103 ea \u201ea for\u0163at\u201c atunci m\u00e2na regimului prelud\u00e2ndu-i, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 \u015ftie, inevitabila c\u0103dere istoric\u0103 de mai t\u00e2rziu. \u201eEseul lui Cornel Ungureanu\u201c \u2013 scrie Constantin Cuble\u015fan \u2013 \u201ee, \u00een fapt, o radiografie a insurgen\u0163ei genera\u0163iei \u015faizeciste, \u00een care rolul de pivot, de promontoriu atitudinal \u00eei revine, \u00een interpretarea sa, lui D. R. Popescu\u201c. O genera\u0163ie care, prin solidaritate spontan\u0103 \u015fi liber consim\u0163it\u0103, f\u0103r\u0103 manifeste incendiare, a f\u0103cut ca \u015fi imposibil\u0103 \u00eentoarcerea \u00een cu\u015fc\u0103. Aceasta nu implic\u0103 numaidec\u00e2t un merit ce are nevoie de recunoa\u015ftere, ci exprim\u0103 doar un verdict (diagnostic) istorice\u015fte \u015fi critic incontestabil: operele lor stau la dispozi\u0163ia cui dore\u015fte s\u0103 le citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103. Ce s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103? S\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eentre multe altele paradoxul, \u201einadmisibil\u201c \u00een ochii filistinilor, potrivit c\u0103ruia o dictatur\u0103 \u00een toat\u0103 regula poate provoca \u00een mult mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t o libertate f\u0103r\u0103 \u0163\u0103rmuri o mare literatur\u0103 \u015fi apari\u0163ia unor opere durabile \u00een pofida interdic\u0163iilor, stimulatoare!, ce le st\u0103teau \u00een cale. Un fapt secundar, \u00eens\u0103 caracteristic \u00een prima decad\u0103 din dictatura proletariatului const\u0103 \u00een mica \u201einvazie\u201c a literaturii de inspira\u0163ie istoric\u0103: \u00een \u00eenflorirea subit\u0103 a acestei onorabile specii literare sunt repede identificate \u201epaseismul\u201c \u015fi \u201eapolitismul\u201c interbelic \u015fi \u201efuga\u201c de prezent a celor ce vin cu prezentul la bra\u0163. Partidul \u00eensu\u015fi, prin criticii s\u0103i aviza\u0163i, duce de aceea o campanie virulent\u0103 de combatere a \u201epaseismului\u201c \u00een cursul c\u0103reia plou\u0103 cu indica\u0163ii ce compun noul decalog \u015fi corset al crea\u0163iei literare: prezentul patriei socialiste \u015fi f\u0103urirea omului nou sunt principalele, obligatoriile \u015fi exclusivele \u201esurse de inspira\u0163ie\u201c ale noii literaturi. Trecutul e \u201enegru\u201c. Noua genera\u0163ie, \u201e\u015faizecist\u0103\u201c, ia de bun\u0103 (!) indica\u0163ia partidului. L\u0103s\u00e2nd la o parte \u201eobsedantul\u201c trecut ca tem\u0103 a unei literaturi \u201epaseiste\u201c, tinerii scriitori din aceast\u0103 genera\u0163ie iau \u00een seam\u0103 \u015fi pornesc, solidari \u00een cultul adev\u0103rului \u015fi \u00een grup neorganizat anume, s\u0103 se ocupe intens \u00een c\u0103r\u0163ile lor cu (de) \u201eobsedantul\u201c prezent: scriitorii genera\u0163iei \u201960 \u015fi c\u0103r\u0163ile lor ajung s\u0103 reprezinte \u201evalul\u201c de neoprit ce surp\u0103 \u201emalul\u201c indica\u0163iilor c\u0103rora li s-au supus, d\u00e2ndu-le curs \u00een felul lor propriu, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea prezentului ca un infern din care ei s-au inspirat! Simplificat la extrem, dac\u0103 nu chiar \u201evulgarizat\u201c pentru cei ce n-au citit c\u0103r\u0163ile \u015fi nu \u015ftiu str\u00e2mtorile prin care ele s-au strecurat, acesta ar fi traseul pe care l-a urmat \u00een\u0163elesul \u201einadmisibilului\u201c paradox invocat mai \u00eenainte: e traseul unui maraton lung \u015fi obositor, o curs\u0103 interminabil\u0103 cu obstacole mortale f\u0103r\u0103 plas\u0103 de protec\u0163ie, de-a lungul c\u0103reia unii s-au \u00eentors din drum ori au pierit \u00eenainte de vreme. \u00cen ultimul deceniu din timpul regimului pr\u0103bu\u015fit la sf\u00e2r\u015fitul lui 1989, pe la col\u0163uri putea fi des auzit\u0103 o vorb\u0103 aparent cinic\u0103 r\u0103mas\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00een urechile supravie\u0163uitorilor: \u201ecu c\u00e2t mai r\u0103u, cu at\u00e2t mai bine!\u201c. Genera\u0163ia \u201960 a tr\u0103it \u015fi \u015fi-a scris operele \u00eentr-o epoc\u0103 grea, dificil\u0103 \u015fi rea: cu at\u00e2t mai bine pentru ea \u015fi pentru literatura rom\u00e2n\u0103! Ea \u00eencheie probabil \u015firul marilor \u201egenera\u0163ii de crea\u0163ie\u201c, numite a\u015fa de Tudor Vianu. Dup\u0103 ea, denomina\u0163ia ca atare (\u201egenera\u0163ia de crea\u0163ie\u201c) \u00eencepe s\u0103 se estompeze \u015fi s\u0103 se \u015ftearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie din nomenclatorul istoriei \u015fi al teoriei literare. R\u0103m\u00e2n \u201edesant\u201c-urile din anii \u201980 ai secolului trecut \u015fi, dup\u0103 \u201990, \u201epromo\u0163iile\u201c, grupuri cu o solidaritate flotant\u0103 \u015fi fluctuant\u0103 dictat\u0103 de jocul capricios al \u201eeconomiei de pia\u0163\u0103\u201c. C\u00e2teva sunt \u201epromo\u0163ii\u201c literare de hipermarket care-\u015fi au cititorii lor consacra\u0163i, exponen\u0163i fideli ai diversific\u0103rii explozive a gusturilor la care asist\u0103m cu uimire \u015fi, adesea, doar cu stupefac\u0163ie… Citesc mai departe Contemporanul de la coad\u0103 spre cap \u015fi, la paginile 34\u201335, dau de cele dou\u0103 rubrici de cinema, rubrici veterane!, ale celor mai vechi, dar deloc \u00eenvechi\u0163i colaboratori statornici ai Contemporanului vechi \u015fi nou, dinainte \u015fi dup\u0103 1989, Dana Duma (Despre un cinema minoritar) \u015fi C\u0103lin C\u0103liman (A IX-a edi\u0163ie a Premiilor Gopo). Dup\u0103 opinia cititorului expirat ce-mi \u00eenchipui c\u0103 sunt, cele dou\u0103 minu\u0163ioase pagini ale titularilor rubricii de cinema con\u0163in cele mai profesioniste \u201ed\u0103ri de seam\u0103\u201c asupra unui domeniu cultural \u015fi artistic at\u00e2t de atractiv \u015fi de solicitat cum este cinematograful actual.
\n(continuare \u00een pagina 7)
\nParadoxul r\u0103v\u0103\u015fitor (era s\u0103 scriu: stupefiant!) pe care mi-l sugereaz\u0103 paginile lor este acesta: \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care \u015fi s\u0103lile de cinema au disp\u0103rut masiv \u015fi cu iu\u0163eala pr\u0103bu\u015firii peste noapte a \u201eindustriilor\u201c rom\u00e2ne\u015fti cu cl\u0103dirile \u015fi halele lor cu tot, via\u0163a cinematografic\u0103 \u201eduduie\u201c, iar filmul rom\u00e2nesc de toate felurile prosper\u0103, ia premii \u015fi se afirm\u0103 la noi \u015fi \u00een lume! Exemplare prin expresivitate stilistic\u0103, selec\u0163ie informativ\u0103 \u015fi pertinen\u0163a critic\u0103 a analizelor \u015fi judec\u0103\u0163ilor de valoare, rubricile celor doi \u201emohicani\u201c din Contemporanul induc cititorului at\u00e2tor deprimante \u201edezbateri\u201c \u015fi nesf\u00e2r\u015fite \u201escandaluri\u201c de pe scena literar\u0103 \u015fi teatral\u0103 un optimism bine temperat, sentimentul c\u0103 nu totul este pierdut \u015fi c\u0103, \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi, cei ce vin \u015fi cei ce se duc mai au ce s\u0103 ia unii de la al\u0163ii \u00een drumul lor cu dou\u0103 direc\u0163ii at\u00e2t de diferite. Emo\u0163ionante sunt r\u00e2ndurile lui C\u0103lin C\u0103liman despre \u201epremiile speciale\u201c conferite \u201epentru \u00eentreaga carier\u0103\u201c actri\u0163elor Coca Bloos \u015fi Eugenia Bos\u00e2nceanu. Iat-o pe cea de-a doua, Eugenia Bos\u00e2nceanu, care, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 90 de ani reprezint\u0103, se poate spune, o istorie tr\u0103it\u0103 a filmului rom\u00e2nesc, de la Ciulinii B\u0103r\u0103ganului \u00een regia francezului Louis Daquin \u015fi alte c\u00e2teva capodopere precum C\u00e2nd prim\u0103vara e fierbinte de Mircea S\u0103ucan, Comoara din Vadul vechi de Victor Iliu, R\u0103scoala lui Mircea Mure\u015fan, Duminic\u0103 la ora 6 de Lucian Pintilie, Baltagul de Mircea Mure\u015fan, Facerea lumii al lui Gheorghe Vitanidis, Atunci i-am condamnat pe to\u0163i la moarte de Sergiu Nicolaescu \u015fi \u00centoarcerea lui Vod\u0103 L\u0103pu\u015fneanu de Malvina Ur\u015fianu ori Balan\u0163a lui Lucian Pintilie, p\u00e2n\u0103 la filmele de azi ale noii genera\u0163ii, ale lui Cristian Mungiu (4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi 2 zile) sau C\u0103lin Peter Netzer (Pozi\u0163ia copilului): nonagenara a jucat \u00een toate, are din plin la ce s\u0103 priveasc\u0103 \u00een urm\u0103 … Contemporanul \u00ee\u015fi deschide paginile cu nelipsitul editorial al lui Nicolae Breban, dup\u0103 care, \u00een pagina a patra, cititorul revistei d\u0103 peste nume mai noi, din ce \u00een ce mai cunoscute \u015fi deja prestigioase \u00een publicistica \u015fi critica literar\u0103 actual\u0103. E de citit cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 revenirea ie\u015feanului Bogdan Cre\u0163u asupra unui roman ca Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 de Mihail Sadoveanu, carte \u00een general ocolit\u0103 de criticii vechi \u015fi noi care au vorbit despre ea doar cu o jum\u0103tate de gur\u0103 din pricina posibilit\u0103\u0163ii dezavantajoase de a fi citit\u0103 prin grila realist-socialist\u0103 specific\u0103 anilor \u201950, c\u00e2nd romanul a ap\u0103rut. Remarc\u00e2nd c\u0103 \u201ede la cartea lui Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascina\u0163ia tiparelor originare, care dateaz\u0103 din 1981, niciun efort exegetic care s\u0103 fi avut \u00een vedere \u00eentreaga oper\u0103 a marelui scriitor nu a mai f\u0103cut \u015fcoal\u0103\u201c, Bogdan Cre\u0163u anun\u0163\u0103 cu urm\u0103toarea fraz\u0103 o veritabil\u0103 revizuire literar\u0103 \u015fi nu numai: \u201eMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exist\u0103 romane de foarte bun\u0103 calitate c\u0103rora nu li s-a acordat dec\u00e2t cu jum\u0103tate de gur\u0103 importan\u0163a cuvenit\u0103. Printre acestea, Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 s-a resim\u0163it, imediat ce a ie\u015fit din vizorul recept\u0103rii oficiale a anilor \u201950, de pe urma unui anumit scepticism al criticilor, care mereu au ezitat s\u0103-l pun\u0103 \u00een r\u00e2nd cu titlurile obligatorii, din perioada interbelic\u0103. Nici Al. Paleologu, nici Nicolae Manolescu, nici Ion Vlad, nici Constantin Ciopraga nu \u00eei acord\u0103 mare aten\u0163ie, unii nici m\u0103car nu o \u00eenregistreaz\u0103 printre c\u0103r\u0163ile importante. De fapt, persist\u0103 ideea c\u0103 lui Sadoveanu nu i-a mai ie\u015fit nicio oper\u0103 ac\u0103t\u0103rii dup\u0103 ce a descoperit (de ast\u0103 dat\u0103 nu sub influen\u0163\u0103 masonic\u0103, ci comunist\u0103) c\u0103 \u00ablumina vine de la R\u0103s\u0103rit\u00bb. Extras din context, Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 pierde leg\u0103tura cu celelalte opere ale scriitorului; dar \u015fi amplasat tenden\u0163ios \u00een acela\u015fi context, sufer\u0103 de o contaminare ideologic\u0103 abuziv\u0103. Este foarte bine \u015ftiut: romanul a ap\u0103rut \u00een 1952, deci, dup\u0103 ce Sadoveanu devenise un clasic al realismului socialist prin titluri de trist\u0103 pomenire precum P\u0103una mic\u0103 (1948), dar mai ales Mitrea Cocor (1949). \u015ei Nada florilor, din 1950, care rescrie, actualiz\u00e2nd-o ideologic, splendida \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a apelor din 1928, era tot un compromis. Nu unul politic, pentru c\u0103 nimeni nu se a\u015ftepta la o atitudine impenetrabil\u0103 din partea celui care cunoscuse mai multe aventuri politico-oportuniste \u015fi \u00eenainte, ci, ceea ce este mult mai grav, un compromis estetic. Ajuns la senectute, bucur\u00e2ndu-se de toate onorurile posibile din partea noului regim, Sadoveanu comunistul \u00eel corijeaz\u0103, tezist, pe Sadoveanu cel adev\u0103rat. Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 este tot o rescriere, ba chiar a uneia din c\u0103r\u0163ile de debut, \u015eoimii, din 1904\u201c. Cum trebuie citit textul romanului: ca o \u201erescriere\u201c oportunist\u0103 a celui dinainte sau \u201e\u00een raport cu \u00eentreaga produc\u0163ie a scriitorului, nu doar cu cea de dup\u0103 23 august 1944\u201c? R\u0103spunsul lui Bogdan Cre\u0163u nu las\u0103 loc echivocului: \u201eNicoar\u0103 Potcoav\u0103 este, oricum, o carte marca Sadoveanu sut\u0103 la sut\u0103, spre deosebire de titlurile amintite, care nici stilistic, nici ca viziune sau imaginar nu amintesc de scriitorul consacrat\u201c. Revizuirea \u00eenceput\u0103 de Bogdan Cre\u0163u re\u00eentoarce romanul Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 \u00een rani\u0163a scriitorului consacrat, dovedind a\u015fa c\u0103 \u015fi dup\u0103 ce descoperise c\u0103 \u201elumina vine de la R\u0103s\u0103rit\u201c, versatilul Sadoveanu nu-l uitase pe cel adev\u0103rat rescriind o oper\u0103 mai \u201eac\u0103t\u0103rii\u201c. Adic\u0103 valabil\u0103, sut\u0103 la sut\u0103 \u201esadovenian\u0103\u201c. Asupra \u201eluminii (care) vine de la R\u0103s\u0103rit\u201c p\u0103rerile difer\u0103: C. Simionescu socote\u015fte c\u0103 \u015fi aceasta e o formul\u0103 masonic\u0103, dar cu \u00eenveli\u015f comunist … Admirabil\u0103, revizuirea (restituirea) lui Bogdan Cre\u0163u e de aplaudat: s\u0103 vedem c\u00e2t de sesizabil\u0103, molipsitoare \u015fi stimulativ\u0103 va fi \u015fi puterea ei de contagiune \u00een contextul virulent anticomunist de azi. De citit \u00een Contemporanul mai sunt \u015fi altele: articolul lui Iulian Boldea despre Cioran \u015fi voca\u0163ia solitudinii ori \u201erecitirea\u201c romanului Morome\u0163ii de c\u0103tre Adrian Dinu Rachieru (\u201e\u015focul Morome\u0163ilor st\u0103 \u00een intelectualitatea pe care Preda o descoper\u0103 \u00eentr-o lume considerat\u0103 acefal\u0103. \u00cen acest \u00abimperiu rural\u00bb, Ilie Moromete are o via\u0163\u0103 interioar\u0103 \u015fi g\u00e2nde\u015fte ca un om liber…\u201c). Magda Ursache scrie cu fine\u0163e critic\u0103 \u015fi ata\u015fament de cititor despre romanul V\u0103z\u0103torul de Carmelia Leonte, o carte atipic\u0103, ermetic\u0103, subtil\u0103 \u015fi complex\u0103 despre \u201e\u00eensingurare, amestecul de realitate \u015fi \u00eenchipuire… Trebuie s\u0103 ai experien\u0163\u0103 serioas\u0103 de lectur\u0103 ca s\u0103-\u0163i reprezin\u0163i cele narate: iubirile peste regnuri \u015fi specii, ca molusca \u00eendr\u0103gostit\u0103, Chromoderis reticulata, venit\u0103 din Pacific pentru Sever…\u201c. Cititoarele de turism sexual \u015fi amatoarele de c\u0103r\u0163i de tarot nu vor fi cititorii aviza\u0163i \u015fi complici ai V\u0103z\u0103torului: \u201e\u00centr-o lume literar\u0103 megaloman\u0103\u201c \u2013 scrie Magda Ursache \u2013 \u201eC. L. este excesiv de modest\u0103; vis\u0103toria sa crede, cum am crezut \u015fi eu mult timp, c\u0103 succesul literar vine de la sine, de\u015fi dac\u0103 nu e\u015fti promovat de o grupare literar\u0103, dup\u0103 tabela ei de valori, nu exi\u015fti\u201c. Mihai Ciucanu scrie \u00een Contemporanul r\u00e2nduri sensibile \u015fi \u00eendurerate la moartea \u201ep\u0103rintelui prozei rurale\u201c din Rusia contemporan\u0103: s\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 martie 2015, a murit, la Moscova, Valentin Rasputin, celebrul siberian de la Irkutsk, pe care \u00een al \u015faptelea deceniu din secolul trecut a\u015f fi putut s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc la el acas\u0103. N-am avut noroc: scriitorul, devenit \u00een a doua parte a vie\u0163ii un \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi competent militant ecologist, plecase de acas\u0103, din Irkutsk, \u00eentr-o misiune ecologic\u0103: Adio, Matiora r\u0103m\u00e2ne cea mai bun\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de moarte prezen\u0163\u0103 a lui \u00eentr-o literatur\u0103 care, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe secol, iese \u00een lume cu o garnitur\u0103 de genii locale \u015fi universale. \u201eGarnitura\u201c lui Rasputin a venit, la mijlocul anilor \u201970, din Siberia, laolalt\u0103 cu Fiodor Abramov, Aleksandr Ia\u015fin, Vasili \u015euk\u015fin, Vladimir Solouhin, Victor Astafiev \u015fi al\u0163ii la fel, mari scriitori care compun prin ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi prin operele lor cel mai puternic, invincibil \u201escut de protec\u0163ie\u201c \u00eempotriva valului nesf\u00e2r\u015fit de maculatur\u0103 literar\u0103 ce ne \u00eenghite din toate p\u0103r\u0163ile. Are mult\u0103 dreptate Mihai Ciucanu: \u201eSe impune c\u00e2t mai repede traducerea Operelor complete ale lui Rasputin \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Cu sau f\u0103r\u0103 timbru literar!\u201c. S\u0103 traducem \u015fi s\u0103 \u201eimplement\u0103m\u201c \u00een Rom\u00e2nia acest \u201escut antirachet\u0103\u201c \u015fi de protec\u0163ie reprezentat de opera literar\u0103 a siberienilor. Despre Valentin Rasputin \u015fi Matiora lui am auzit prima oar\u0103 de la Valeriu Cristea, \u201eghidul\u201c absolut al oric\u0103rui cititor prin imperiul lui Dostoievski \u015fi al altor mari scriitori ru\u015fi \u015fi rom\u00e2ni pe care i-a iubit. I-a iubit \u015fi citit \u015fi pe ace\u015fti siberieni ca Rasputin, el \u00eensu\u015fi, Valeriu Cristea, fiind \u00een felul s\u0103u un \u201esiberian\u201c: a \u015fi murit, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-un n\u0103praznic ger siberian…<\/p>\n
Paradoxul r\u0103v\u0103\u015fitor (era s\u0103 scriu: stupefiant!) pe care mi-l sugereaz\u0103 paginile lor este acesta: \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care \u015fi s\u0103lile de cinema au disp\u0103rut masiv \u015fi cu iu\u0163eala pr\u0103bu\u015firii peste noapte a \u201eindustriilor\u201c rom\u00e2ne\u015fti cu cl\u0103dirile \u015fi halele lor cu tot, via\u0163a cinematografic\u0103 \u201eduduie\u201c, iar filmul rom\u00e2nesc de toate felurile prosper\u0103, ia premii \u015fi se afirm\u0103 la noi \u015fi \u00een lume! Exemplare prin expresivitate stilistic\u0103, selec\u0163ie informativ\u0103 \u015fi pertinen\u0163a critic\u0103 a analizelor \u015fi judec\u0103\u0163ilor de valoare, rubricile celor doi \u201emohicani\u201c din Contemporanul induc cititorului at\u00e2tor deprimante \u201edezbateri\u201c \u015fi nesf\u00e2r\u015fite \u201escandaluri\u201c de pe scena literar\u0103 \u015fi teatral\u0103 un optimism bine temperat, sentimentul c\u0103 nu totul este pierdut \u015fi c\u0103, \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi, cei ce vin \u015fi cei ce se duc mai au ce s\u0103 ia unii de la al\u0163ii \u00een drumul lor cu dou\u0103 direc\u0163ii at\u00e2t de diferite. Emo\u0163ionante sunt r\u00e2ndurile lui C\u0103lin C\u0103liman despre \u201epremiile speciale\u201c conferite \u201epentru \u00eentreaga carier\u0103\u201c actri\u0163elor Coca Bloos \u015fi Eugenia Bos\u00e2nceanu. Iat-o pe cea de-a doua, Eugenia Bos\u00e2nceanu, care, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 90 de ani reprezint\u0103, se poate spune, o istorie tr\u0103it\u0103 a filmului rom\u00e2nesc, de la Ciulinii B\u0103r\u0103ganului \u00een regia francezului Louis Daquin \u015fi alte c\u00e2teva capodopere precum C\u00e2nd prim\u0103vara e fierbinte de Mircea S\u0103ucan, Comoara din Vadul vechi de Victor Iliu, R\u0103scoala lui Mircea Mure\u015fan, Duminic\u0103 la ora 6 de Lucian Pintilie, Baltagul de Mircea Mure\u015fan, Facerea lumii al lui Gheorghe Vitanidis, Atunci i-am condamnat pe to\u0163i la moarte de Sergiu Nicolaescu \u015fi \u00centoarcerea lui Vod\u0103 L\u0103pu\u015fneanu de Malvina Ur\u015fianu ori Balan\u0163a lui Lucian Pintilie, p\u00e2n\u0103 la filmele de azi ale noii genera\u0163ii, ale lui Cristian Mungiu (4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi 2 zile) sau C\u0103lin Peter Netzer (Pozi\u0163ia copilului): nonagenara a jucat \u00een toate, are din plin la ce s\u0103 priveasc\u0103 \u00een urm\u0103 … Contemporanul \u00ee\u015fi deschide paginile cu nelipsitul editorial al lui Nicolae Breban, dup\u0103 care, \u00een pagina a patra, cititorul revistei d\u0103 peste nume mai noi, din ce \u00een ce mai cunoscute \u015fi deja prestigioase \u00een publicistica \u015fi critica literar\u0103 actual\u0103. E de citit cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 revenirea ie\u015feanului Bogdan Cre\u0163u asupra unui roman ca Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 de Mihail Sadoveanu, carte \u00een general ocolit\u0103 de criticii vechi \u015fi noi care au vorbit despre ea doar cu o jum\u0103tate de gur\u0103 din pricina posibilit\u0103\u0163ii dezavantajoase de a fi citit\u0103 prin grila realist-socialist\u0103 specific\u0103 anilor \u201950, c\u00e2nd romanul a ap\u0103rut. Remarc\u00e2nd c\u0103 \u201ede la cartea lui Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascina\u0163ia tiparelor originare, care dateaz\u0103 din 1981, niciun efort exegetic care s\u0103 fi avut \u00een vedere \u00eentreaga oper\u0103 a marelui scriitor nu a mai f\u0103cut \u015fcoal\u0103\u201c, Bogdan Cre\u0163u anun\u0163\u0103 cu urm\u0103toarea fraz\u0103 o veritabil\u0103 revizuire literar\u0103 \u015fi nu numai: \u201eMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exist\u0103 romane de foarte bun\u0103 calitate c\u0103rora nu li s-a acordat dec\u00e2t cu jum\u0103tate de gur\u0103 importan\u0163a cuvenit\u0103. Printre acestea, Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 s-a resim\u0163it, imediat ce a ie\u015fit din vizorul recept\u0103rii oficiale a anilor \u201950, de pe urma unui anumit scepticism al criticilor, care mereu au ezitat s\u0103-l pun\u0103 \u00een r\u00e2nd cu titlurile obligatorii, din perioada interbelic\u0103. Nici Al. Paleologu, nici Nicolae Manolescu, nici Ion Vlad, nici Constantin Ciopraga nu \u00eei acord\u0103 mare aten\u0163ie, unii nici m\u0103car nu o \u00eenregistreaz\u0103 printre c\u0103r\u0163ile importante. De fapt, persist\u0103 ideea c\u0103 lui Sadoveanu nu i-a mai ie\u015fit nicio oper\u0103 ac\u0103t\u0103rii dup\u0103 ce a descoperit (de ast\u0103 dat\u0103 nu sub influen\u0163\u0103 masonic\u0103, ci comunist\u0103) c\u0103 \u00ablumina vine de la R\u0103s\u0103rit\u00bb. Extras din context, Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 pierde leg\u0103tura cu celelalte opere ale scriitorului; dar \u015fi amplasat tenden\u0163ios \u00een acela\u015fi context, sufer\u0103 de o contaminare ideologic\u0103 abuziv\u0103. Este foarte bine \u015ftiut: romanul a ap\u0103rut \u00een 1952, deci, dup\u0103 ce Sadoveanu devenise un clasic al realismului socialist prin titluri de trist\u0103 pomenire precum P\u0103una mic\u0103 (1948), dar mai ales Mitrea Cocor (1949). \u015ei Nada florilor, din 1950, care rescrie, actualiz\u00e2nd-o ideologic, splendida \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a apelor din 1928, era tot un compromis. Nu unul politic, pentru c\u0103 nimeni nu se a\u015ftepta la o atitudine impenetrabil\u0103 din partea celui care cunoscuse mai multe aventuri politico-oportuniste \u015fi \u00eenainte, ci, ceea ce este mult mai grav, un compromis estetic. Ajuns la senectute, bucur\u00e2ndu-se de toate onorurile posibile din partea noului regim, Sadoveanu comunistul \u00eel corijeaz\u0103, tezist, pe Sadoveanu cel adev\u0103rat. Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 este tot o rescriere, ba chiar a uneia din c\u0103r\u0163ile de debut, \u015eoimii, din 1904\u201c. Cum trebuie citit textul romanului: ca o \u201erescriere\u201c oportunist\u0103 a celui dinainte sau \u201e\u00een raport cu \u00eentreaga produc\u0163ie a scriitorului, nu doar cu cea de dup\u0103 23 august 1944\u201c? R\u0103spunsul lui Bogdan Cre\u0163u nu las\u0103 loc echivocului: \u201eNicoar\u0103 Potcoav\u0103 este, oricum, o carte marca Sadoveanu sut\u0103 la sut\u0103, spre deosebire de titlurile amintite, care nici stilistic, nici ca viziune sau imaginar nu amintesc de scriitorul consacrat\u201c. Revizuirea \u00eenceput\u0103 de Bogdan Cre\u0163u re\u00eentoarce romanul Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 \u00een rani\u0163a scriitorului consacrat, dovedind a\u015fa c\u0103 \u015fi dup\u0103 ce descoperise c\u0103 \u201elumina vine de la R\u0103s\u0103rit\u201c, versatilul Sadoveanu nu-l uitase pe cel adev\u0103rat rescriind o oper\u0103 mai \u201eac\u0103t\u0103rii\u201c. Adic\u0103 valabil\u0103, sut\u0103 la sut\u0103 \u201esadovenian\u0103\u201c. Asupra \u201eluminii (care) vine de la R\u0103s\u0103rit\u201c p\u0103rerile difer\u0103:
\nC. Simionescu socote\u015fte c\u0103 \u015fi aceasta e o formul\u0103 masonic\u0103, dar cu \u00eenveli\u015f comunist… Admirabil\u0103, revizuirea (restituirea) lui Bogdan Cre\u0163u e de aplaudat: s\u0103 vedem c\u00e2t de sesizabil\u0103, molipsitoare \u015fi stimulativ\u0103 va fi \u015fi puterea ei de contagiune \u00een contextul virulent anticomunist de azi. De citit \u00een Contemporanul mai sunt \u015fi altele: articolul lui Iulian Boldea despre Cioran \u015fi voca\u0163ia solitudinii ori \u201erecitirea\u201c romanului Morome\u0163ii de c\u0103tre Adrian Dinu Rachieru (\u201e\u015focul Morome\u0163ilor st\u0103 \u00een intelectualitatea pe care Preda o descoper\u0103 \u00eentr-o lume considerat\u0103 acefal\u0103. \u00cen acest \u00abimperiu rural\u00bb, Ilie Moromete are o via\u0163\u0103 interioar\u0103 \u015fi g\u00e2nde\u015fte ca un om liber…\u201c). Magda Ursache scrie cu fine\u0163e critic\u0103 \u015fi ata\u015fament de cititor despre romanul V\u0103z\u0103torul de Carmelia Leonte, o carte atipic\u0103, ermetic\u0103, subtil\u0103 \u015fi complex\u0103 despre \u201e\u00eensingurare, amestecul de realitate \u015fi \u00eenchipuire… Trebuie s\u0103 ai experien\u0163\u0103 serioas\u0103 de lectur\u0103 ca s\u0103-\u0163i reprezin\u0163i cele narate: iubirile peste regnuri \u015fi specii, ca molusca \u00eendr\u0103gostit\u0103, Chromoderis reticulata, venit\u0103 din Pacific pentru Sever…\u201c. Cititoarele de turism sexual \u015fi amatoarele de c\u0103r\u0163i de tarot nu vor fi cititorii aviza\u0163i \u015fi complici ai V\u0103z\u0103torului: \u201e\u00centr-o lume literar\u0103 megaloman\u0103\u201c \u2013 scrie Magda Ursache \u2013 \u201eC. L. este excesiv de modest\u0103; vis\u0103toria sa crede, cum am crezut \u015fi eu mult timp, c\u0103 succesul literar vine de la sine, de\u015fi dac\u0103 nu e\u015fti promovat de o grupare literar\u0103, dup\u0103 tabela ei de valori, nu exi\u015fti\u201c. Mihai Ciucanu scrie \u00een Contemporanul r\u00e2nduri sensibile \u015fi \u00eendurerate la moartea \u201ep\u0103rintelui prozei rurale\u201c din Rusia contemporan\u0103: s\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 martie 2015, a murit, la Moscova, Valentin Rasputin, celebrul siberian de la Irkutsk, pe care \u00een al \u015faptelea deceniu din secolul trecut a\u015f fi putut s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc la el acas\u0103. N-am avut noroc: scriitorul, devenit \u00een a doua parte a vie\u0163ii un \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi competent militant ecologist, plecase de acas\u0103, din Irkutsk, \u00eentr-o misiune ecologic\u0103: Adio, Matiora r\u0103m\u00e2ne cea mai bun\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de moarte prezen\u0163\u0103 a lui \u00eentr-o literatur\u0103 care, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe secol, iese \u00een lume cu o garnitur\u0103 de genii locale \u015fi universale. \u201eGarnitura\u201c lui Rasputin a venit, la mijlocul anilor \u201970, din Siberia, laolalt\u0103 cu Fiodor Abramov, Aleksandr Ia\u015fin, Vasili \u015euk\u015fin, Vladimir Solouhin, Victor Astafiev \u015fi al\u0163ii la fel, mari scriitori care compun prin ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi prin operele lor cel mai puternic, invincibil \u201escut de protec\u0163ie\u201c \u00eempotriva valului nesf\u00e2r\u015fit de maculatur\u0103 literar\u0103 ce ne \u00eenghite din toate p\u0103r\u0163ile. Are mult\u0103 dreptate Mihai Ciucanu: \u201eSe impune c\u00e2t mai repede traducerea Operelor complete ale lui Rasputin \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Cu sau f\u0103r\u0103 timbru literar!\u201c. S\u0103 traducem \u015fi s\u0103 \u201eimplement\u0103m\u201c \u00een Rom\u00e2nia acest \u201escut antirachet\u0103\u201c \u015fi de protec\u0163ie reprezentat de opera literar\u0103 a siberienilor. Despre Valentin Rasputin \u015fi Matiora lui am auzit prima oar\u0103 de la Valeriu Cristea, \u201eghidul\u201c absolut al oric\u0103rui cititor prin imperiul lui Dostoievski \u015fi al altor mari scriitori ru\u015fi \u015fi rom\u00e2ni pe care i-a iubit. I-a iubit \u015fi citit \u015fi pe ace\u015fti siberieni ca Rasputin, el \u00eensu\u015fi, Valeriu Cristea, fiind \u00een felul s\u0103u un \u201esiberian\u201c: a \u015fi murit, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-un n\u0103praznic ger siberian…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Revistele se citesc cum vrea cititorul \u015fi nu a\u015fa cum le-a croit editorul. Iar cititorul are gusturi ciudate: felul \u015fi ordinea \u00een care deschide, r\u0103sfoie\u015fte \u015fi cite\u015fte revista spun c\u00e2te ceva despre el \u015fi gusturile lui. Un cititor \u00eencepe lectura de pe la mijlocul revistei, altul porne\u015fte cuminte \u015fi disciplinat, cite\u015fte cum ar\u0103 plugarul, brazd\u0103… Cite\u0219te mai mult »Un scut anti-rachet\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14524,14528,14525,563,14527,14526],"class_list":["post-23688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-garnitura-lui-rasputin","tag-mihai-ciucanu","tag-siberia","tag-valeriu-cristea","tag-victor-astafiev","tag-vladimir-solouhin"],"views":1116,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23688"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23688\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23698,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23688\/revisions\/23698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}