Capitala Germaniei are, ca \u015fi Parisul ori Bruxelles sau Roma, calitatea extraordinar\u0103 de a nu-l putea plictisi vreodat\u0103 pe vizitatorul muzeelor. Am avut ocazia foarte recent s\u0103 v\u0103d dou\u0103 dintre expozi\u0163iile temporare de la Muzeul German de Istorie situat \u00een imediata apropierea a Insulei Muzeelor. Nu am s\u0103 reiau aici discu\u0163ia privind excep\u0163ionalitatea noii aripi a Muzeului proiectate de unul dintre cei mai mari arhitec\u0163i ai lumii care \u2013 a\u015fa cum am mai spus \u2013 este, \u00een mod necesar, \u015fi un mare creator de muzee: Ieoh Ming Pei. El, ca \u015fi Frank Lloyd Wright, Frank Gehry, Renzo Piano, Norman Foster, David Chipperfield, Daniel Liebeskind, Jacques Herzog, Pierre de Meuron, Zaha Hadid ori Giles Gilbert Scott, s-a afirmat prin crea\u0163ia sa \u00een domeniul muzeelor. Arhitectura Muzeului German de Istorie serve\u015fte perfect scopurile institu\u0163iei.
\nO recent deschis\u0103 expozi\u0163ie este 1945 \u2013 \u00cenfr\u00e2ngere. Eliberare. Noi \u00eenceputuri. Echipa condus\u0103 de Alexander Koch (care este \u015fi pre\u015fedintele Funda\u0163iei Muzeului German de Istorie), Ulrike Kretschmar, Maja Peers \u015fi Babette Quinquert a ales dou\u0103sprezece state europene participante la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a organizat un grup care a documentat evenimentele din aceste \u0163\u0103ri \u015fi a preg\u0103tit expozi\u0163ia. Au fost alese \u0163\u0103ri considerate \u201ereprezentative\u201c, cel pu\u0163in din punctul de vedere al publicului german: Austria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, Fran\u0163a, Germania, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Regatul Unit \u015fi Uniunea Sovietic\u0103. Dup\u0103 cum se vede expozi\u0163ia are \u00een vedere \u0163\u0103rile existente dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. De\u015fi evenimentele din timpul r\u0103zboiului acoper\u0103 o parte important\u0103 a discursului expozi\u0163ional, scopul urm\u0103rit de autori este acela de a ne ar\u0103ta cum a fost receptat rezultatul r\u0103zboiului \u00een fiecare dintre statele alese \u015fi ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu principalii actori ai evenimentelor din timpul conflagra\u0163iei, fie c\u0103 este vorba despre supravie\u0163uitori ai lag\u0103relor de exterminare sau despre prizonieri ori despre eroii mi\u015fc\u0103rilor de rezisten\u0163\u0103, fie c\u0103 se discut\u0103 doar despre colabora\u0163ioni\u015fti sau despre criminali de r\u0103zboi. Desigur, putem afla multe detalii despre personaje extrem de bine cunoscute de o parte sau alta a baricadei, de la Quisling \u015fi Jdanov p\u00e2n\u0103 la Maurice Papon \u015fi Anne Frank. Expozi\u0163ia \u201evorbe\u015fte\u201c cu r\u0103ceal\u0103 despre c\u0103l\u0103i \u015fi despre victime. Nimic din discursul muzeal nu las\u0103, nici pe departe, s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 faptul c\u0103 autorii expozi\u0163iei au p\u0103rerile lor foarte clare: \u00een mod evident, ei sunt oameni cu solide convingeri democratice. Totu\u015fi, nici o explica\u0163ie nu tr\u0103deaz\u0103 dezgustul fa\u0163\u0103 de ororile r\u0103zboiului comise, cu acela\u015fi s\u00e2nge rece, de ambele p\u0103r\u0163i. Expozi\u0163ia este divizat\u0103 \u00een dou\u0103sprezece compartimente, fiecare dintre ele dedicat uneia dintre \u0163\u0103rile amintite. \u00cen toate cazurile sunt amintite victimele Holocaustului, victimele bombardamentelor, victimele \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei civile, al copiilor \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor lipsi\u0163i de ap\u0103rare. Limbajul expozi\u0163iei r\u0103m\u00e2ne unul distant, cu toate c\u0103, a\u015fa cum am spus, nu e greu de imaginat c\u0103 muzeografii berlinezi privesc cu groaz\u0103 crimele petrecute sub patronajul direct sau moral al na\u0163ional-sociali\u015ftilor (\u00een primul r\u00e2nd), dar \u015fi al comuni\u015ftilor (\u00een al doilea r\u00e2nd). Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 deciziile \u201edemocra\u0163ilor\u201c britanici \u015fi americani de a bombarda ora\u015fele germane \u015ftiind foarte bine c\u0103 victimele se vor \u00eenregistra mai ales \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei civile sunt privite cu mai mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103. Expozi\u0163ia reface, \u00een realitate, drumul de la coali\u0163ia antihitlerist\u0103 la confruntarea dintre Est \u015fi Vest \u015fi \u00eenceputul R\u0103zboiului Rece.
\nExpozi\u0163ia apeleaz\u0103, pe un spa\u0163iu, de altfel, destul de restr\u00e2ns, la o tratare egal\u0103 a fiec\u0103rei \u0163\u0103ri \u00een parte (chiar \u015fi suprafe\u0163ele sunt egale): scurt\u0103 descriere a situa\u0163iei statului \u00een cauz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, portretele, definite \u00een pu\u0163ine cuvinte, ale unora dintre personalit\u0103\u0163ile care, \u00eentr-un fel sau altul, au marcat epoca, c\u00e2te zece sau unsprezece imagini de arhiv\u0103, rul\u00e2nd manual pe un monitor, \u00eentre dou\u0103zeci \u015fi cinci \u015fi treizeci de obiecte originale. Aici imagina\u0163ia autorilor expozi\u0163iei este nelimitat\u0103: de la c\u0103r\u0163i \u015fi telefoane p\u00e2n\u0103 la scaune din tribunale \u015fi decora\u0163ii (orice obiect poate aduce cu sine aerul unui anume timp \u015fi al unui anumit loc), \u00eenregistr\u0103ri audio care pot fi ascultate la casc\u0103 (din p\u0103cate, netraduse, a\u015fa \u00eenc\u00e2t cunoa\u015fterea danezei sau a norvegienei sunt necesare) \u015fi \u00eenregistr\u0103ri video cu supravie\u0163uitori ai vremurilor care au marcat deceniul 1945-1955. Imaginile de arhiv\u0103 au o calitate irepro\u015fabil\u0103, dar ceea ce este mai important este faptul c\u0103 au fost selectate, \u00eentr-adev\u0103r, fotografii reprezentative, alese \u00een fiecare caz dintre alte multe mii de asemenea m\u0103rturii. Cu un u\u015for decelabil scop educativ, expozi\u0163ia na\u015fte, pentru un vizitator din Rom\u00e2nia, mai multe \u00eentreb\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd constat\u0103m, desigur, c\u0103 Rom\u00e2nia nu a p\u0103rut o \u0163ar\u0103 suficient de important\u0103 pentru a fi selectat\u0103 \u00eentre cele dou\u0103sprezece. \u00cen al doilea r\u00e2nd avem \u015fi o explica\u0163ie pentru aceast\u0103 selec\u0163ie. Pentru ilustrarea situa\u0163iei din Cehoslovacia, de exemplu, au fost utilizate obiecte provenind din dou\u0103sprezece muzee, institute, arhive \u015fi colec\u0163ii personale. \u00cen cazul Poloniei num\u0103rul muzeelor, institutelor, arhivelor \u015fi al colec\u0163iilor care au contribuit cu obiecte \u015fi imagini se ridic\u0103 la dou\u0103zeci \u015fi unu. Ne putem \u00eentreba c\u00e2t de u\u015foar\u0103 ar fi fost pentru muzeografii germani (pentru c\u0103 \u00eentreaga concep\u0163ie \u015fi punere \u00een pagin\u0103 a expozi\u0163iei apar\u0163ine exclusiv acestora) sarcina ilustr\u0103rii unei sec\u0163iuni rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-o asemenea expozi\u0163ie. \u015etiu, ca \u015fi mul\u0163i dintre colegii mei rom\u00e2ni, c\u00e2t de dificil este s\u0103 g\u0103se\u015fti bunuri reprezentative pentru istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen continuare muzeele rom\u00e2ne\u015fti sunt concentrate pe salvarea patrimoniului de istorie modern\u0103 \u015fi, cel mult, contemporan\u0103. \u00cen acest timp obiectele care au marcat ultimii \u015faptezeci de ani de istorie dispar cu repeziciune din casele noastre, ritmul de \u00eenlocuire a bunurilor comune fiind din ce \u00een ce mai ame\u0163itor. Pe de alt\u0103 parte o reprezentare muzeografic\u0103 a unei asemenea \u201efi\u015fe\u201c istorice a unei \u0163\u0103ri necesit\u0103 o am\u0103nun\u0163it\u0103 cunoa\u015ftere a istoriei. Or, \u00een cazul Rom\u00e2niei, se poate spune c\u0103 avem noi \u00een\u015fine mari lacune. Unghiurile din care este privit\u0103 istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei sunt, cel mai adesea, deformate de preconcep\u0163ii \u015fi prejudec\u0103\u0163i. Rom\u00e2nii au \u00een continuare mari dificult\u0103\u0163i \u00een a-l a\u015feza pe Ion Antonescu, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentregul s\u0103u regim, \u00eentr-un tablou istoric obiectiv. Fie este privit doar ca un criminal de r\u0103zboi, fie este ridicat \u00een sl\u0103vi ca un erou al luptei \u00eempotriva comuni\u015ftilor. Cum \u00eei judec\u0103m pe fo\u015ftii legionari care au participat ulterior la rezisten\u0163a anticomunist\u0103? De cele mai multe ori, \u015fi \u00een aceste cazuri, aprecierea istoric\u0103 trece de la o extrem\u0103 la alta. Rom\u00e2nia, ca na\u0163iune civic\u0103, are \u00een continuare mari dificult\u0103\u0163i \u00een a-\u015fi cunoa\u015fte propriul trecut: \u015ftim prea pu\u0163in despre Holocaustul de la noi, despre industrializare, despre represiunea comunist\u0103, despre istoria politic\u0103 real\u0103. O mul\u0163ime de pseudo-istorici ne spun ce acte de patriotism a f\u0103cut Ceau\u015fescu, \u00een vreme ce Iulian Vlad \u00ee\u015fi lustruie\u015fte de pe acum soclul viitorului bust de erou al luptei pentru ap\u0103rarea independen\u0163ei na\u0163ionale. \u00cen aceast\u0103 h\u0103rm\u0103laie, bine \u00eentre\u0163inut\u0103 de \u201emae\u015ftri\u201c ai gazet\u0103riei de operet\u0103, vocea istoricilor profesioni\u015fti se aude foarte timid, iar expozi\u0163iile muzeale dedicate istoriei de dup\u0103 1945, de exemplu, sunt utilizate mai degrab\u0103 pentru a st\u00e2rni nostalgiile dup\u0103 tinere\u0163ile pierdute ale unor vizitatori \u00eent\u00e2rzia\u0163i dec\u00e2t pentru a-i aduce pe tineri mai aproape de istorie.
\nExpozi\u0163ia berlinez\u0103 nu \u00ee\u015fi propune s\u0103 moralizeze vizitatorii. Deceniul de dup\u0103 1945 s-a \u00eencheiat \u00een plin R\u0103zboi Rece. Destalinizarea nici nu \u00eencepuse \u00een Est, iar \u00een Vest se ar\u0103tau primele semne ale cre\u015fterii economice \u015fi se preg\u0103tea \u00eenceperea \u201econstruc\u0163iei europene\u201c…
\nUn etaj mai sus fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 expozi\u0163ie vizitatorul (cel t\u00e2n\u0103r, mai ales) este \u00eendemnat s\u0103 rememoreze ultimul sfert de veac de istorie german\u0103, \u00een expozi\u0163ia Unificarea. Societatea german\u0103 \u00een tranzi\u0163ie. Extrem de interactiv\u0103, expozi\u0163ia pare un puzzle \u00een care oamenii se simt pierdu\u0163i, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een realitatea celor dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani trecu\u0163i de la C\u0103derea Zidului. Autorii expozi\u0163iei privesc unificarea din perspective multiple, dinspre politicieni, ca \u015fi dinspre oamenii de r\u00e2nd, nevoi\u0163i s\u0103 se descurce \u00een problemele de adaptare la noua societate. Fenomenele sunt explicate scurt \u015fi logic, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 lacrimi. Afl\u0103m care au fost efectele adopt\u0103rii m\u0103rcii vest-germane asupra \u00eentregii economii, dar \u015fi asupra tuturor germanilor (desigur, mai ales asupra celor din fosta RDG). Afl\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu infrac\u0163ionalitatea \u00een \u0163ar\u0103, dar \u015fi cum s-au adaptat germanii la via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een comun de c\u0103tre fo\u015ftii estici cu fo\u015ftii vestici. De la politica \u00eenalt\u0103 \u015fi desfiin\u0163area Stasi p\u00e2n\u0103 la ziarele v\u00e2ndute la tarabe \u015fi libertatea \u00een media, fiecare sector al societ\u0103\u0163ii are parte de c\u00e2te un moment expozi\u0163ional. Vizitatorii sunt \u00eendemna\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi scrie opiniile direct, \u00een mai multe locuri din expozi\u0163ie, s\u0103 \u00ee\u015fi aminteasc\u0103 prin ce au trecut, iar cei mai tineri s\u0103 fac\u0103 exerci\u0163ii de imagina\u0163ie despre cum cred ei c\u0103 s-au \u00eent\u00e2mplat lucrurile.
\nNu m-am putut ab\u0163ine s\u0103 nu constat c\u0103, \u00een vreme ce Rom\u00e2nia pare, \u00eenc\u0103, s\u0103 b\u00e2jb\u00e2ie \u00een a \u00een\u0163elege de ce fel de muzeu al comunismului are nevoie, germanii pun sub lup\u0103 istoria lor de acum c\u00e2\u0163iva ani doar \u2013 ceea ce la noi ar p\u0103rea de neimaginat. Abia acum se vorbe\u015fte, cu o minim\u0103 deta\u015fare, despre alegerile din mai 1990 \u015fi despre Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii. Mi-e greu s\u0103 \u00eemi figurez \u00een minte cum ar ar\u0103ta un discurs muzeal despre privatiz\u0103ri \u015fi dezindustrializare, despre lupta pentru recunoa\u015fterea drepturilor omului \u015fi despre via\u0163a cotidian\u0103 \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti, mai ales \u00een cele \u00een care se tr\u0103ie\u015fte exclusiv din ajutoarele de la Prim\u0103rie. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103, va trebui s\u0103 (ne) explic\u0103m \u015fi aceste fenomene, pentru a \u00een\u0163elege lumea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Capitala Germaniei are, ca \u015fi Parisul ori Bruxelles sau Roma, calitatea extraordinar\u0103 de a nu-l putea plictisi vreodat\u0103 pe vizitatorul muzeelor. Am avut ocazia foarte recent s\u0103 v\u0103d dou\u0103 dintre expozi\u0163iile temporare de la Muzeul German de Istorie situat \u00een imediata apropierea a Insulei Muzeelor. Nu am s\u0103 reiau aici discu\u0163ia privind excep\u0163ionalitatea noii aripi… Cite\u0219te mai mult »O vizit\u0103 la Berlin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14517,7354,14516],"class_list":["post-23671","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-muzee-berlin","tag-muzee-europene","tag-muzeul-german-de-istorie"],"views":1301,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23671"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23672,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23671\/revisions\/23672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}