{"id":23669,"date":"2015-06-13T16:05:28","date_gmt":"2015-06-13T14:05:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23669"},"modified":"2015-06-13T16:05:28","modified_gmt":"2015-06-13T14:05:28","slug":"sub-urgia-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sub-urgia-istoriei\/","title":{"rendered":"Sub urgia istoriei"},"content":{"rendered":"

I. Opri\u015fan, Infernul prizonierilor \u00een Rusia Sovietic\u0103<\/em>, 2 vol., Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

An de an, produc\u0163ia editorial\u0103 a lui Ionel Opri\u015fan cre\u015fte: nu numai dimensional, ci \u015fi \u00een diversitate. Marcantelor lucr\u0103ri de istorie literar\u0103 (dou\u0103 compacte \u015fi substan\u0163iale monografii, Opera lui Mihail Sadoveanu, B.P. Hasdeu sau setea de absolut, Opera literar\u0103 a lui B.P. Hasdeu, culegerea de studii Cariatide literare, trei \u00eenseil\u0103ri de rememor\u0103ri \u015fi \u201edialoguri adnotate\u201c, Lucian Blaga printre contemporani, G. C\u0103linescu. Spectacolul personalit\u0103\u0163ii, Istoria literaturii rom\u00e2ne \u00een evoc\u0103ri), ap\u0103rute alternativ cu numeroase \u00eentocmiri \u015fi prefa\u0163\u0103ri de edi\u0163ii, cu o seam\u0103 de volume c\u0103rora le este coautor, li s-au al\u0103turat, \u00een cursul anilor, studii de etnologie, etnografie \u015fi folclor (Troi\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, La hotarul dintre lumi, Redescoperirea culturii populare), culegeri de basme (11 volume), cercetarea istoric\u0103 Mitul Br\u00e2ncoveanu \u015fi recenta apari\u0163ie Infernul prizonierilor rom\u00e2ni \u00een Rusia Sovietic\u0103 (2 volume). Aceasta din urm\u0103 depoziteaz\u0103 \u201edocumente revelatorii\u201c. Orale. Exact spus, reproduce \u00eenregistr\u0103ri pe band\u0103 magnetic\u0103, operate de autor, ale rememor\u0103rilor unor fo\u015fti prizonieri din cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen cov\u00e2r\u015fitoarea majoritate, ace\u015ftia provin de pe fronturi, dar sunt printre ei \u015fi dintre aceia care au fost captura\u0163i dup\u0103 \u00eencheierea armisti\u0163iului \u015fi \u00eentoarcerea armelor, \u00een august 1944. Av\u00e2nd nevoie de c\u00e2t mai mult\u0103 for\u0163\u0103 vie de munc\u0103 pentru reconstruirea \u0163\u0103rii lor, \u201eeliberatorii\u201c intra\u0163i \u00een Rom\u00e2nia arestau spre a-i deporta b\u0103rba\u0163i nimeri\u0163i \u00een calea lor \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
\nInterlocutorii lui I. Opri\u015fan sunt oameni de toate condi\u0163iile: fo\u015fti solda\u0163i \u015fi ofi\u0163eri, inclusiv generali, \u0163\u0103rani \u015fi meseria\u015fi, s\u0103teni f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte \u015fi intelectuali cu cea mai \u00eenalt\u0103 calificare, ca profesorul universitar Constantin Ciopraga. Confesiile lor dezv\u0103luie realit\u0103\u0163i proprii at\u00e2t st\u0103rii de r\u0103zboi \u00een general, cu toate implica\u0163iile, c\u00e2t \u015fi etapelor parcurse de fiecare, de la capturarea pe front la \u00eenapoierea acas\u0103, unde pe unii \u00eei a\u015fteapt\u0103 surprize consternante.
\nObiectul afi\u015fat titular al reconstituirilor fiind universul concentra\u0163ionar, e de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 descrierea acestuia va include cele mai multe \u015fi relevante detalii specifice. Nici unele dintre suferin\u0163ele \u00eendurate \u00een lag\u0103re nu sunt \u00eens\u0103 mai cr\u00e2ncene \u015fi mai degradante dec\u00e2t cele anterioare ajungerii acolo. \u00cenghesui\u0163i p\u00e2n\u0103 la strivire \u00een trenuri de vite sau de marf\u0103, rudimentare, d\u0103r\u0103p\u0103nate, captivii sunt du\u015fi mai ales \u00een Siberia sau \u00een Urali, mii de kilometri, spre a munci \u00een colhozuri, sovhozuri, mine de c\u0103rbuni. Mersul dureaz\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een \u015fir, adesea o lun\u0103, \u015fi se face \u00een condi\u0163ii de primitivitate absolut\u0103. Goale, f\u0103r\u0103 b\u0103nci, cele mai multe dintre vagoane nu au nimic pe podea; doar \u00een unele dintre ele sunt a\u015fternute ceva paie, inutile, de altfel, \u015fi acestea, c\u0103ci nimeni nu se poate apleca, necum \u00eentinde ca s\u0103 doarm\u0103. Se st\u0103 mereu \u00een picioare sau pe glezne. \u00cen picioare se doarme, de altminteri, \u015fi afar\u0103, merg\u00e2nd pe jos, \u00een timpul unor mar\u015furi. Unii, prin\u015fi de noapte f\u0103r\u0103 nici un ad\u0103post, dorm pe p\u0103m\u00e2ntul gol, chiar \u015fi iarna, care \u00eencepe timpuriu, \u00een octombrie. Nevoi\u0163i s\u0103 se tr\u00e2nteasc\u0103 la p\u0103m\u00e2nt, chiar \u015fi c\u00e2nd e ud, \u00eenghe\u0163at \u015fi noroios, sunt cei c\u0103rora li se ordon\u0103 culc\u0103ri. \u015ei asta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar rareori. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een trenuri, acestea sunt tot at\u00e2tea \u00eenchisori pe roate. Nu se poate cobor\u00ee ori s\u0103ri din ele, c\u0103ci u\u015file sunt z\u0103vor\u00e2te \u015fi traversate de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, iar ferestrele oblonite. La opriri, ie\u015firile sunt p\u0103zite militar. Pentru necesit\u0103\u0163i, se practic\u0103 sp\u0103rturi \u00een podea.
\nNu sunt lipsite experien\u0163ele de prizonierat \u015fi de r\u0103zboi \u00een genere de momente a\u015fa-zic\u00e2nd \u201eepice\u201c. \u201eEpice\u201c la modul banditesc, sinistru, criminal. \u00centr-un tren, p\u0103trund noaptea, tam-nisam, cine \u015ftie cum, indivizi \u00eenarma\u0163i, care, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii, bat \u015fi \u00eempu\u015fc\u0103 pe cine apuc\u0103. Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, un ofi\u0163er se \u00eenapoiaz\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, pe jos, descul\u0163 \u015fi numai \u00een izmene. \u201eMi-au luat punga\u015fii \u015fi cizmele, mi-au luat ceasul\u201c, se explic\u0103 acesta.
\nDintre calamit\u0103\u0163ile constant proliferante pretutindeni unde sunt prizonieri, cele mai acute sunt foamea \u015fi setea. Constr\u00e2ngerea foamei e at\u00e2t de teribil\u0103, \u00eenc\u00e2t unii dintre cei st\u0103p\u00e2ni\u0163i de ea, nemaiput\u00e2nd s-o \u00eendure, ajung la canibalism. Se \u00eenfrupt\u0103 nu doar din hoituri de animale, ci \u015fi din cadavre umane. E ceea ce Constantin Ciopraga relateaz\u0103 a fi \u201ev\u0103zut cu ochii lui\u201c, specific\u00e2nd c\u0103 a m\u00e2ncat carne de cal mort \u015fi el \u00eensu\u015fi. Dup\u0103 spusele mai tuturor depun\u0103torilor de m\u0103rturii, fiecare dintre ei a parcurs, \u00een drumul spre lag\u0103r, \u00eempreun\u0103 cu tot lotul, perioade mai lungi de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care nu li s-a dat nimic de m\u00e2ncare \u015fi nici ap\u0103, sau numai ap\u0103. \u00cen circumstan\u0163e mai pu\u0163in dramatice, primeau varz\u0103 sau cartofi cruzi, dar mai ales pesme\u0163i \u015fi c\u00e2te un pe\u015fte s\u0103rat, ce le provoca sete \u00eennebunitoare, pe care nu aveau cu ce s\u0103 \u015fi-o ast\u00e2mpere. Careva poveste\u015fte c\u0103, \u00eentr-un tren, transporta\u0163ii primeau p\u00e2ine, dar numai una pe zi, la 90 de persoane. Al\u0163ii spuneau c\u0103 p\u00e2inea nu era p\u00e2ine, fiind cleioas\u0103 \u015fi plin\u0103 de \u0163epi. Totu\u015fi, o r\u00e2vneau, dup\u0103 cum r\u00e2vneau \u015fi la alte preparate oribile, improprii chiar pentru hrana animalelor, ca terci de maz\u0103re \u015fi neghin\u0103, sup\u0103 de sfecl\u0103 furajer\u0103, uruial\u0103 op\u0103rit\u0103, c\u0103rbune pisat. Potrivit unor relat\u0103ri, s\u0103tenii sovietici de r\u00e2nd nu prea se hr\u0103neau mai bine dec\u00e2t prizonierii. O b\u0103tr\u00e2n\u0103 rusoaic\u0103 duce drept prinos la biseric\u0103 patru cartofi. Noroco\u015fi erau aceia dintre prizonieri care munceau pe c\u00e2mp, ei put\u00e2nd fura cartofi \u015fi frunze de varz\u0103, pentru a-i consuma \u00een stare crud\u0103. To\u0163i, de sete, ling \u015furuburi, geamuri, zarurile u\u015filor. \u00cen trenuri, c\u00e2nd apare o g\u0103leat\u0103 plin\u0103, sar to\u0163i pe ea \u015fi, \u00eembr\u00e2ncindu-se, o r\u0103stoarn\u0103, v\u0103rs\u00e2nd apa. \u00cen sta\u0163iile unde v\u0103d un p\u00e2r\u00e2u, fie \u015fi mocirlos, se reped, dac\u0103 e posibil, s\u0103 bea din el, cu l\u0103comie. Fiind, spune unul dintre naratori, \u201eat\u00e2t de sl\u0103bi\u0163i de foame \u00eenc\u00e2t \u00eencepusem s\u0103 c\u0103dem \u00een genunchi\u201c, nu-i de mirare c\u0103 cei la care face referire sunt \u00een stare s\u0103 dea tot ce au pentru a ob\u0163ine posibilitatea de a-\u015fi procura strictul necesar tr\u0103irii de pe o zi pe alta. Cineva \u00ee\u015fi vinde pe o p\u00e2ine c\u0103ma\u015fa. Un altul, spre a-\u015fi putea da la reparat gamela pentru ciorb\u0103, renun\u0163\u0103, contra cost, la o parte din meniul zilnic. Nefum\u0103torii schimb\u0103 ra\u0163iile lor de tutun cu fum\u0103torii, pe zah\u0103r. Dintr-un dormitor dispare toat\u0103 lenjeria de pat, beneficiarii ei d\u00e2nd-o pe m\u00e2ncare.
\n\u00cen lag\u0103re, deporta\u0163ii sunt caza\u0163i \u00een bar\u0103ci \u015fi bordeie, unde dorm \u00een paturi suprapuse, \u015fi nu doar c\u00e2te dou\u0103, ci mai multe, p\u00e2n\u0103 la \u015fapte. A\u015fternuturi, de regul\u0103, nu exist\u0103. \u015ei nici nu e foc \u00een \u00eenc\u0103peri. Pentru a nu \u00eenghe\u0163a de frig, iarna, de\u0163inu\u0163ii dintr-un lag\u0103r siberian taie copaci din p\u0103durea apropiat\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi aduc lemne, \u00een spinare, noaptea. Prin alte locuri de deten\u0163ie, sunt \u00eentrebuin\u0163ate drept combustibil diferite obiecte, bun\u0103oar\u0103 c\u0103r\u0163ile, c\u00e2te exist\u0103 la unii, \u015fi exist\u0103 doar scrieri de propagand\u0103 comunist\u0103. Paturile nu sunt individuale. \u00cen c\u00e2te unul, larg, a\u015fezat \u00een r\u00e2nd cu altele, de-a latul od\u0103ii, intr\u0103 c\u00e2\u0163i \u00eencap \u015fi, \u00een timpul nop\u0163ii, nimeni se poate \u00eentoarce de pe o parte pe alta dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i cei culca\u0163i paralel. A ie\u015fi din dormitor, ca \u015fi din vagoane, nu e posibil dec\u00e2t sub supravegherea paznicului.
\nAbrutiza\u0163i de foame \u015fi sete, intoxica\u0163i cu alimente necomestibile, devora\u0163i de p\u0103duchi, plo\u015fni\u0163e, r\u00e2ie, m\u0103cina\u0163i de ger sub \u00eembr\u0103c\u0103mintea sumar\u0103 (haine de var\u0103, iarna), cu ruf\u0103rie intim\u0103 numai jeg, c\u0103ci nu au unde s-o spele, dup\u0103 cum nu se pot sp\u0103la regulat nici pe corp, constr\u00e2n\u015fi s\u0103 ignore \u015fi cele mai elementare reguli de igien\u0103, priva\u0163i (afar\u0103 de cazuri deosebite) de asisten\u0163\u0103 medical\u0103, neput\u00e2ndu-\u015fi procura cele mai banale alimente, claustra\u0163ii se \u00eemboln\u0103vesc mereu (diaree, dizenterie, tifos exantematic) \u015fi pu\u0163ini dintre ei (nici jum\u0103tate) r\u0103m\u00e2n \u00een via\u0163\u0103. Zilnicele decese sunt raportate doar par\u0163ial, pentru ca numele defunc\u0163ilor s\u0103 nu fie scoase din eviden\u0163a ra\u0163iilor de alimente. Trupurile ne\u00eensufle\u0163ite sunt a\u015fezate gr\u0103mad\u0103, \u00een compartimente, spre a fi cobor\u00e2te la o anume oprire a trenului. \u201eCare mureau \u2013 poveste\u015fte cineva \u2013 (…) \u00eei duceau la casa mortuar\u0103 \u015fi c\u00e2nd se f\u0103cea de-un camion, de dou\u0103, \u00eei \u00eenc\u0103rca \u00een camioane \u2013 erau \u00eenghe\u0163a\u0163i, \u00eei puneau \u015fi \u00eei duceau la g\u00e2rl\u0103, la un mal, \u00eei basculau acolo, apoi da un r\u00e2nd de p\u0103m\u00e2nt peste d\u00e2n\u015fii\u201c. \u00cen momente de acestea, apar \u015fi situa\u0163ii de un umor lugubru. Considerat mort, un general e pe cale de a fi aruncat \u00een groapa comun\u0103, dar, \u00een ultima clip\u0103, medicul constat\u0103 c\u0103 tr\u0103ie\u015fte. Nu lipsesc \u00eens\u0103 cazuri \u00een care unii sunt, din gre\u015feal\u0103, \u00eengropa\u0163i de vii.
\n\u00cenregistr\u00e2nd zeci de confesii, provocate, dirijate \u015fi stimulate de el, I. Opri\u015fan nu s-a ab\u0163inut de la a specifica, \u00een finalul c\u0103r\u0163ii, c\u0103 ele pot fi abordate \u015fi din perspectiva specialit\u0103\u0163ii sale de folclorist. Istorisirile fo\u015ftilor prizonieri se includ \u00een categoria \u201ememoratelor\u201c, produc\u0163iuni ce, reconstituind fapte reale, le aranjeaz\u0103 dup\u0103 modele din folclorul narativ, unde totul graviteaz\u0103 \u00een jurul unui erou central, identificat, aici, cu naratorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I. Opri\u015fan, Infernul prizonierilor \u00een Rusia Sovietic\u0103, 2 vol., Editura Saeculum I.O., Bucure\u015fti, 2014 An de an, produc\u0163ia editorial\u0103 a lui Ionel Opri\u015fan cre\u015fte: nu numai dimensional, ci \u015fi \u00een diversitate. Marcantelor lucr\u0103ri de istorie literar\u0103 (dou\u0103 compacte \u015fi substan\u0163iale monografii, Opera lui Mihail Sadoveanu, B.P. Hasdeu sau setea de absolut, Opera literar\u0103 a lui… Cite\u0219te mai mult »Sub urgia istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[1059,14515],"class_list":["post-23669","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-i-oprisan","tag-infernul-prizonierilor-in-rusia-sovietica"],"views":1508,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23669","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23669"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23669\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23670,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23669\/revisions\/23670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}