{"id":23663,"date":"2015-06-13T16:01:19","date_gmt":"2015-06-13T14:01:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23663"},"modified":"2015-06-13T16:01:19","modified_gmt":"2015-06-13T14:01:19","slug":"doua-concerte-la-sala-radio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-concerte-la-sala-radio\/","title":{"rendered":"Dou\u0103 concerte la Sala Radio"},"content":{"rendered":"<p><strong>La pupitru, Ralf Sochaczewsky<\/strong><br \/>\nClasicismul vienez a fost inspiratorul unui recent program al Orchestrei de Camer\u0103 Radio, desf\u0103\u015furat sub bagheta oaspetelui german Ralf Sochaczewsky. A fost un nou prilej ca instrumenti\u015ftii bucure\u015fteni s\u0103-\u015fi demonstreze apeten\u0163a pentru un repertoriu \u015fi un stil care le sunt familiare.<br \/>\nA\u015fadar un afi\u015f Mozart \u2013 Haydn, construit din Kyrie \u00een re minor, K.341 \u015fi Cantata Davide penitente, K.469 de Mozart, al\u0103turi de Simfonia nr. 95 \u00een do minor, Hob.I:95 de Haydn.<br \/>\nPrima pies\u0103, mai scurt\u0103, a \u00eengem\u0103nat sonorit\u0103\u0163i expresive ale Corului Academic Radio (dirijor Dan Mihai Goia) \u2013 \u00eendeosebi ale partidelor de soprane \u015fi tenori \u2013 cu orchestra, \u00een care presta\u0163ia \u201ecordarilor\u201c a dep\u0103\u015fit-o pe cea a al\u0103murilor. A fost ca o \u201e\u00eenc\u0103lzire\u201c pentru rest, c\u00e2ntul \u00eengrijit remarc\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 din debutul simfoniei haydniene (Allegro moderato), continuat cu rafinamentul viorilor (partea a II-a, Andante), cu interven\u0163ia plin\u0103 de acurate\u0163e \u015fi cu ton frumos a violoncelului solo (mi\u015fcarea a III-a, Menuetto \u2013 Trio). Finalul Vivace a adus contraste sonore \u00eentre tumultuoasa secven\u0163\u0103 \u00een tonalitate minor\u0103 \u015fi transparen\u0163a \u00een \u201etutti\u201c, totul bine gestionat de bagheta decis\u0103 \u015fi gestica elegant\u0103 a lui Sochaczewsky.<br \/>\nInspirat\u0103 de psalmii lui David, cantata mozartian\u0103 a respirat sacralitate \u00een t\u0103lm\u0103cirea ansamblurilor \u015fi soli\u015ftilor, un spirit indus de dirijor \u00eendeosebi prin tempi adecva\u0163i atmosferei discursului melodic. Ofertantele pagini corale au pus \u00een valoare m\u0103iestria executan\u0163ilor, nu o dat\u0103 observa\u0163i ca speciali\u015fti \u00een asemenea demersuri \u015fi nu numai. \u00cen orchestr\u0103, remarca merge \u00een special c\u0103tre compartimentul \u201elemnelor\u201c, f\u0103r\u0103 a omite buna func\u0163ionalitate a \u00eentregului.<br \/>\nSoprana M\u0103d\u0103lina Barbu a c\u00e2ntat instrumental, cu sunet cristalin, de mare puritate, v\u0103dind o apeten\u0163\u0103 special\u0103 pentru acest gen de muzic\u0103, distilat\u0103, spiritualizat\u0103. Pe alocuri, s-au strecurat mici deficien\u0163e intona\u0163ionale. Mezzosoprana Mihaela I\u015fpan \u015fi-a expus cu interiorizare glasul pl\u0103cut, iar tenorul Tiberius Simu timbralitatea cald\u0103, ce a exalat un rafinat lirism, \u00een care c\u00e2teva sunete nazale, altele u\u015for \u201edeschise\u201c ca emisie au afectat \u00eentruc\u00e2tva omogenitatea unor pasaje.<br \/>\n<strong>La pupitru, David Crescenzi<\/strong><br \/>\nPeste pu\u0163in\u0103 vreme, Orchestra Na\u0163ional\u0103 Radio a propus sub genericul Mica serenad\u0103 de sear\u0103 un program eclectic, cu ciudate al\u0103tur\u0103ri vocale \u015fi instrumentale, de camer\u0103 \u015fi de oper\u0103, av\u00e2ndu-l la pupitru pe David Crescenzi, apreciatul italian care \u015fi-a f\u0103cut din Rom\u00e2nia o a doua cas\u0103 \u015fi care \u015fi-a legat numele, cel pu\u0163in \u00een Bucure\u015fti, de valoroase prezen\u0163e.<br \/>\nConcertul s-a deschis cu o pagin\u0103 mai rar c\u00e2ntat\u0103, Serenada nr. 10 \u00een si bemol major, K. 361\/370 de Mozart, o partitur\u0103 f\u0103r\u0103 sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, cu un discurs melodic lini\u015ftit \u015fi calm. A fost sus\u0163inut\u0103 de o forma\u0163ie de sufl\u0103tori, \u00eentr-o formul\u0103 inedit\u0103: dou\u0103 clarinete, dou\u0103 oboaie, patru corni, doi corni de Basset, dou\u0103 fagoturi \u015fi un contrafagot. Binevenit\u0103 a fost extragerea din orchestr\u0103 a celor treisprezece instrumenti\u015fti \u015fi prezentarea, afirmarea lor \u00eentr-o lucrare concertant\u0103, pe care au scos-o din relativa monotonie. A fost prilejul de a-\u015fi pune \u00een valoare calit\u0103\u0163ile, altminteri sporadic eviden\u0163iate, ca membri ascun\u015fi \u00een ansamblu. Au c\u00e2ntat omogen, nuan\u0163at, cu individualit\u0103\u0163i meritorii (p\u0103r\u0163ile a doua \u015fi a treia, \u201eMenuetto\u201c \u015fi \u201eAdagio\u201c), elegant (partea a patra, \u201eMenuetto. Allegro\u201c), poetic (partea a cincea, \u201eRomance. Adagio\u201c) \u015fi cu abord\u0103ri virtuoze (\u201eFinale. Molto Allegro\u201c). Dirijorul care \u2013 pentru aceast\u0103 pies\u0103 \u2013 a renun\u0163at la baghet\u0103 a condus suplu \u015fi delicat. Memoria muzical\u0103 a lui Crescenzi s-a ar\u0103tat odat\u0103 \u00een plus remarcabil\u0103, interpret\u00e2nd pe dinafar\u0103 un opus destul de lung, abordat \u2013 conform propriilor afirma\u0163ii \u2013pentru prima dat\u0103.<br \/>\nPartea a doua a serii a revenit operei. \u00cen deschidere, \u00een Preludiul din \u201eCavalleria rusticana\u201c de Mascagni, orchestra a redat tonul instrumental \u201edolce e religioso\u201c, anim\u0103rile \u015fi exploziile dorite de compozitor, deschiz\u0103toare ale scurtei arii de tenor a lui Turiddu, \u201eSiciliana\u201c. Tenorul Lucian Corchi\u015f a g\u0103sit cele mai bune momente ale sale \u00een frazele care dep\u0103\u015fesc a\u015fa-numitul \u201epasaj\u201c c\u0103tre registrul acut, c\u00e2ntate av\u00e2ntat \u015fi pasional, fa\u0163\u0103 de debutul ariei, \u00een care sonorit\u0103\u0163ile au fost \u00eentruc\u00e2tva opace \u015fi prea \u201edeschise\u201c&#8230; \u201eO Lola c\u2019hai di latti la camisa\u201c.<br \/>\nDavid Crescenzi a adus uverturii \u201eB\u0103rbierul din Sevilla\u201c de Rossini o lectur\u0103 briliant\u0103 \u015fi vivace, finalizat\u0103 tumultuos, nu lipsit\u0103 pe alocuri de unele licen\u0163e \u015fi \u00een care pachetul de coarde a fost din nou la \u00een\u0103l\u0163ime. Corni\u015ftii nu au mai reprodus perfec\u0163iunea din \u201eSerenada nr.10\u201c. Tenorul Liviu Indric\u0103u are un glas frumos, sonor \u015fi p\u0103trunz\u0103tor, folosit pentru a fraza elegant \u00een serenada lui Almaviva \u201eEcco ridente in cielo\u201c, totu\u015fi des \u00eentrerupt\u0103 de puncte neconforme de respira\u0163ie. Chiar dac\u0103 nu g\u0103se\u015fte optim\u0103 aplecare pentru derularea agilit\u0103\u0163ilor rossiniene, vocea are certe perspective lirice, sus\u0163inute de o evident\u0103 cultur\u0103 stilistic\u0103 a desenelor melodice pline de cantabilitate.<br \/>\nConductul interpret\u0103rii uverturii \u201eNunta lui Figaro\u201c de Mozart a fost verva, sus\u0163inut\u0103 de echilibrul \u00eentre partidele orchestrale. Harpa a acompaniat transparent serenada lui Don Giovanni din opera omonim\u0103 a maestrului de la Salzburg, a\u015fa cum nu a f\u0103cut-o \u00een interven\u0163iile din serenada lui Turiddu, prea concrete. Cunoscutul bariton Iordache Basalic a c\u00e2ntat cu frazare fluid\u0103, legato impecabil, moale \u015fi sonorit\u0103\u0163i catifelate, seduc\u0103tor prin elegan\u0163\u0103 sonor\u0103.<br \/>\nDorind s\u0103 sublinieze caracterul evident popular al concertului, cei trei au interpretat la final cunoscuta can\u0163onet\u0103 napolitan\u0103 \u201eFuniculi, Funicul\u00e0\u201c de Luigi Denza, \u00een duel cu sonorit\u0103\u0163ile masive ale orchestrei \u015fi&#8230; cu aplauzele caden\u0163ate ale publicului, bucuros de \u201eMica serenad\u0103 de sear\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La pupitru, Ralf Sochaczewsky Clasicismul vienez a fost inspiratorul unui recent program al Orchestrei de Camer\u0103 Radio, desf\u0103\u015furat sub bagheta oaspetelui german Ralf Sochaczewsky. A fost un nou prilej ca instrumenti\u015ftii bucure\u015fteni s\u0103-\u015fi demonstreze apeten\u0163a pentru un repertoriu \u015fi un stil care le sunt familiare. A\u015fadar un afi\u015f Mozart \u2013 Haydn, construit din Kyrie \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-concerte-la-sala-radio\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dou\u0103 concerte la Sala Radio<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[13863],"class_list":["post-23663","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-orchestra-de-camera-radio"],"views":929,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23663","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23663"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23663\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23664,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23663\/revisions\/23664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}