Rodica L\u0103z\u0103rescu a realizat \u00een anii 2013-2015 un serial de interviuri cu personalit\u0103\u0163i de prim plan ale vie\u0163ii academice \u015fi culturale rom\u00e2ne\u015fti \u00een revista Pro Saeculum pe care le-a
\npublicat acum \u00eentr-un volum ap\u0103rut la Editura Pallas Athena, intitulat La ora confesiunilor. Bine documentat\u0103, cu o experien\u0163\u0103 publicistic\u0103 remarcabil\u0103, autoarea pune \u00een dezbatere teme \u015fi probleme de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 \u015fi de acut\u0103 actualitate. \u015ei asta \u00eentr-o vreme c\u00e2nd adeseori ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 citim \u00een diverse foi \u015fi fi\u0163uici, unele cu preten\u0163ii, sau s\u0103 auzim la posturile de radio \u015fi de televiziune, inclusiv cele publice, mici flec\u0103reli \u015fi mari tr\u0103nc\u0103neli pe subiecte frivole \u00een cel mai bun caz plicticoase, dar, din p\u0103cate, nu o dat\u0103 \u015fi ridicole, purtate de obicei \u00eentr-o limb\u0103 plin\u0103 de viru\u015fi de genul lui \u201eca \u015fi\u201c \u015fi din care, cu o expresie a lui Eugen Simion, p\u00e2n\u0103 \u015fi vocalele o iau la fug\u0103 speriate. \u201eVorba de
\ncultur\u0103\u201c de pe Rom\u00e2nia Cultural este doar unul dintre exemple.
\nC\u00e2\u0163iva dintre interlocutorii Rodic\u0103i L\u0103z\u0103rescu sunt istorici de marc\u0103, de fapt cei mai reputa\u0163i la aceast\u0103 \u201eor\u0103 a confesiunilor\u201c, opiniile \u015fi punctele lor de vedere viz\u00e2nd aspecte dintre cele mai preocupante \u00een aceast\u0103 buimac\u0103 epoc\u0103 postdecembrist\u0103, b\u00e2ntuit\u0103 de molima demitiz\u0103rilor \u015fi de furia demol\u0103rilor. Cu at\u00e2t mai mult un dialog de o \u0163inut\u0103 intelectual\u0103 impecabil\u0103 precum cel cu Ioan Aurel Pop mi-a dat, \u00eentre altele, sentimentul tonifiant c\u0103 nu chiar totul este pierdut, a\u015fa cum s-ar p\u0103rea, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103put\u0103 ast\u0103zi pe m\u00e2inile unor pescuitori \u00een ape tulburi care au ajuns p\u00e2n\u0103 la a \u201et\u0103ia\u201c \u015fi din teritoriul na\u0163ional al Rom\u00e2niei, nu numai din sufletul nostru. Una dintre ideile con\u0163inute \u00een discursul echilibrat \u015fi ata\u015fant al academicianului Ioan Aurel Pop este aceea c\u0103 lipsa patriotismului \u015fi a sentimentului na\u0163ional \u00eenseamn\u0103 o grav\u0103 alienare. Pled\u00e2nd pentru adev\u0103rul istoric, profesorul clujean, rectorul celei mai mari universit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia, ni se adreseaz\u0103 cald \u015fi lini\u015ftitor: \u201eMai sunt \u00abanali\u015fti\u00bb \u015fi \u00abesei\u015fti\u00bb care spun c\u0103 suntem tara\u0163i iremediabil de r\u0103u, c\u0103 avem o istorie ru\u015finoas\u0103 \u015fi o limb\u0103 insignifiant\u0103, dar s\u0103 nu-i crede\u0163i. Ei pescuiesc \u00een ape tulburi, cu anumite inten\u0163ii! Mari \u015fi importan\u0163i sunt al\u0163ii, sunt cei care c\u00e2nt\u0103 \u00abcasa noastr\u0103\u00bb cu \u00abtrei pruni fr\u0103\u0163\u00e2ni\u00bb, care simt cum \u00abmiroase via a t\u0103m\u00e2ios \u015fi coarn\u0103\u00bb sau aud \u00abcum bat \u00een geamuri razele de lun\u0103\u00bb ori v\u0103d cu ochii min\u0163ii cum \u00abau \u00eenflorit m\u0103ghiranii\u2026\u00bb Restul e de\u015fert\u0103ciune! Steaua noastr\u0103 e vie \u00eenc\u0103 \u015fi lumineaz\u0103, de\u015fi n-o pre\u0163uim cum se cuvine \u015fi ne facem c\u0103 n-o vedem, c\u00e2teodat\u0103\u201c.
\nC\u0103 asist\u0103m ast\u0103zi la o intens\u0103 sp\u0103lare a min\u0163ilor, la un asalt asupra con\u015ftiin\u0163ei propriei noastre istoricit\u0103\u0163i este mai mult dec\u00e2t evident. Principala for\u0163\u0103, dac\u0103 nu cumva singura, de contracarare a unei asemenea campanii cu program \u015fi a efectelor nu ar putea fi alta dec\u00e2t \u015fcoala. De aceea, Ioan Aurel Pop, precum \u015fi al\u0163i colegi ai s\u0103i care se rostesc \u00een cartea la care m\u0103 refer, pledeaz\u0103 pentru reintroducerea istoriei \u00een toate tipurile de \u015fcoli, c\u00e2te dou\u0103 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103: \u201eR\u0103zbunarea pe disciplina numit\u0103 istorie pentru toate ororile vie\u0163ii omene\u015fti din trecut este contraproductiv\u0103 \u015fi periculoas\u0103. Ea va conduce la somnul ra\u0163iunii, n\u0103sc\u0103tor de mon\u015ftri (Goya). Abia atunci, istoria ar putea s\u0103 fie cum zicea \u2013 metaforic \u2013 Marin Preda!\u201c. Adic\u0103 \u201e\u00eenceat\u0103 \u015fi nep\u0103s\u0103toare\u201c. Numai c\u0103 \u015fcoala s-a degradat enorm \u00een ultimul sfert de secol. Ioan Scurtu observ\u0103 aproape resemnat: \u201e\u00centr-o lume (lumea rom\u00e2neasc\u0103 de azi \u2013 nota mea) \u00een care domin\u0103 impostura \u015fi spiritul distructiv, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nu poate evolua pe alte c\u0103i\u201c. Reputatul om de \u015ftiin\u0163\u0103 depl\u00e2nge un fapt de o dureroas\u0103 elocven\u0163\u0103: desfiin\u0163area \u015fcolilor. Numai pe parcursul a doi ani, 2009-2010, \u00een Rom\u00e2nia au fost desfiin\u0163ate 1200 de unit\u0103\u0163i \u015fcolare, copiii fiind nevoi\u0163i s\u0103 bat\u0103, \u00een condi\u0163ii vitrege, drumuri de 10-15 kilometri p\u00e2n\u0103 la cea mai apropiat\u0103 \u015fcoal\u0103. Fire\u015fte, cei care se mai \u00eencumet\u0103 s\u0103 se alfabetizeze. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, s\u0103n\u0103tatea \u015fi cultura, ca s\u0103 nu mai vorbim de industrie \u015fi agricultur\u0103, au fost puse la p\u0103m\u00e2nt de a\u015fa-numita noastr\u0103 clas\u0103 politic\u0103 \u2013incompetent\u0103, corupt\u0103 \u015fi tr\u0103d\u0103toare de \u0163ar\u0103. Ioan Scurtu observ\u0103 pe bun\u0103 dreptate: \u201eStimula\u0163i de un mic grup de intelectuali, care s-au autoproclamat exponen\u0163i ai \u00absociet\u0103\u0163ii civile\u00bb, politicienii rom\u00e2ni de dup\u0103 1989, cu mici excep\u0163ii, au adoptat o atitudine antina\u0163ional\u0103, iar consecin\u0163ele le suport\u0103m cu to\u0163ii\u201c. Seniorul istoriografiei noastre contemporane, Dan Berindei, respinge amestecul politicii \u00een domeniul pe care l-a slujit o via\u0163\u0103 \u015fi care ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca \u0163int\u0103 adev\u0103rul \u015fi numai adev\u0103rul, dincolo de orice ideologie. Este o nenorocire c\u00e2nd politica \u00ee\u015fi bag\u0103 coada \u00een istoriografie, spune nonagenarul vicepre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne. Istoricii sunt cei dint\u00e2i care \u00ee\u015fi amintesc cu groaz\u0103 de \u201esinistra perioad\u0103 Roller\u201c, despre care nimeni nu credea c\u0103 se va mai \u00eentoarce vreodat\u0103. Dar s-a \u00eentors, \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103, \u00een epoca postdecembrist\u0103, cu urma\u015fi, unii chiar de s\u00e2nge, ai aceluia\u015fi personaj. Roller a fost totu\u015fi destul de repede trimis \u00een neant, spre deosebire de continuatorii lui de azi care ocup\u0103 scena de 25 de ani \u015fi se simt tot mai bine. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?!
\nSunt de re\u0163inut apoi aprecierile, rememor\u0103rile, opiniile academicianului Dan Berindei ce privesc caracterul \u015fi psihologia rom\u00e2nilor la care s-au referit cu maxim\u0103 luciditate din diverse perspective Eminescu, Dr\u0103ghicescu, Argetoianu sau Emil Cioran, ca s\u0103 pomenesc doar c\u00e2teva nume. O grav\u0103 caren\u0163\u0103 a noastr\u0103 este lipsa de demnitate: \u201eNoi n-am avut suficient\u0103 demnitate de a ne ap\u0103ra interesele. Toate \u0163\u0103rile care au intrat \u00een Uniunea European\u0103 au avut grija \u015fi au grij\u0103 s\u0103-\u015fi apere propriile lor interese\u201c. Istoricul nume\u015fte dou\u0103 dintre ele: de la Vest \u2013 Anglia, iar de la Est \u2013 Polonia. La noi?: \u201eLa noi a existat tendin\u0163a de a executa servil nu doar ce ni se cere, ci de a executa servil ceea ce ar face pl\u0103cere celorlal\u0163i\u201c. Nu mai pu\u0163in nociv este provizoratul \u00een care ne complacem \u015fi pentru care avem, se pare, o trist\u0103 voca\u0163ie. La orice schimbare de regim, observ\u0103 Dan Berindei, se neag\u0103 tot ce s-a f\u0103cut \u00eenainte, \u201ese arunc\u0103 totul…\u201c. Politicianul rom\u00e2n nu a \u00eenv\u0103\u0163at nimic din istorie, bun\u0103oar\u0103 din lec\u0163ia lui Carol I, care a \u00een\u0163eles c\u0103 reformele lui Cuza erau fundamentale pentru statul rom\u00e2n modern \u015fi care \u201e\u015fi-a construit lunga sa domnie pe aceast\u0103 osatur\u0103 de reforme ale lui Cuza\u201c.
\nPrintre cei intervieva\u0163i de Rodica L\u0103z\u0103rescu se afl\u0103 \u015fi Tudor Gheorghe, un mare artist care a adus servicii inestimabile poeziei rom\u00e2ne\u015fti, ca un t\u0103lm\u0103citor al ei f\u0103r\u0103 egal. Are dreptate s\u0103 spun\u0103 despre sine c\u0103 nu e \u201easimilat cu nimic din ceea ce \u00eenseamn\u0103 trec\u0103toarea mod\u0103. De obicei, toate vedetele, to\u0163i arti\u015ftii au un ideal, un prototip, au dup\u0103 cine s\u0103 se ia, un simbol, un idol. Eu n-am avut niciodat\u0103. Eu m-am redescoperit pe mine \u00eensumi gra\u0163ie marii poezii a neamului rom\u00e2nesc\u201c. \u00centr-adev\u0103r, Tudor Gheorghe a avut \u015fi are \u00een c\u0103tare marea poezie rom\u00e2neasc\u0103, cea cult\u0103 \u015fi cea popular\u0103. Ca poet, fiindc\u0103 este el \u00eensu\u015fi \u015fi poet, opteaz\u0103 pentru o liric\u0103 de factur\u0103 \u201ep\u0103unesciano-maiakovskian\u0103\u201c, adic\u0103 o poezie social\u0103, o poezie dur\u0103 \u201edespre noi \u00een\u015fine \u015fi cum ne-am pierdut tot \u2013 de la limb\u0103 la demnitate\u201c. Ba \u2013 zice el \u2013 \u015fi dreptul la prietenie. Nu se consider\u0103 un compozitor, ci \u201eun foarte bun amplificator al muzicii interioare a poeziei\u201c. Foarte interesante sunt observa\u0163iile acestui artist polivalent care cunoa\u015fte bine \u0163ara \u015fi oamenii ei, privind imaginea Rom\u00e2niei de azi \u015fi mentalit\u0103\u0163ile celor ce \u00eenc\u0103 o mai locuiesc. \u00centrebat dac\u0103 mai exist\u0103 ast\u0103zi acel Mitic\u0103 interbelic, Tudor Gheorghe \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 l-a mai apucat pe c\u00e2nd era student la Teatru, dar \u00eentre timp dragul de Mitic\u0103 cu specialul s\u0103u rafinament \u201ea disp\u0103rut \u015fi i-a luat locul m\u00e2rl\u0103nia\u201c. Tudor Gheorghe evoc\u0103 \u015fi o \u00eent\u00e2mplare legat\u0103 de un spectacol al s\u0103u intitulat La margini de imperii, pe al c\u0103rui afi\u015f era \u015fi o explica\u0163ie a titlului care trimitea la istoria Bucovinei. Atunci \u2013 \u201eo jurnalist\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi priceput\u0103 (ca mai toate jurnalistele de azi \u2013 nota mea) mi-a zis c\u0103 ea a f\u0103cut socoteala \u015fi i-au ie\u015fit doar trei imperii: otoman, \u0163arist \u015fi habsburgic, iar eu i-am spus: mai bag\u0103-l \u015fi pe al patrulea: Uniunea European\u0103!\u201c. Ca unul care cunosc bine lumea presei, \u00eemi pot lesne imagina perplexitatea tinerei \u015fi priceputei jurnaliste!
\nA\u015f \u00eencheia \u00eensemn\u0103rile de fa\u0163\u0103 men\u0163ion\u00e2nd \u015fi interesantul dialog cu un alt istoric de prim plan: R\u0103zvan Theodorescu. Domnia sa \u00eei m\u0103rturise\u015fte Rodic\u0103i L\u0103z\u0103rescu f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103: \u201eSunt mul\u0163umit de ceea ce am f\u0103cut \u00een c\u00e2mpul public\u201c. Frumos spus: \u00een c\u00e2mpul public. Noi cam \u015ftim ce a f\u0103cut! Nu toate rele, nu toate bune! F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mult mai multe bune, cel pu\u0163in \u00een compara\u0163ie cu al\u0163i arunca\u0163i de lovilu\u0163ie \u00een noua nomenclatur\u0103. De pild\u0103, cei ce au prejudiciat ireversibil patrimoniul cultural na\u0163ional prin abrogarea unei legi care se num\u0103ra printre cele mai bune din Europa. Sau \u00een compara\u0163ie cu cei ce \u015fi-au \u00eensu\u015fit samavolnic, fraudulos, \u00een interes particular, banii celor peste patru milioane de fo\u015fti membri ai defunctului PCR (apropo, se va pronun\u0163a vreodat\u0103 sublima justi\u0163ie rom\u00e2n\u0103 sau, m\u0103 rog, cea european\u0103 \u00een cazul acestui rapt?!) Dar, revenind, s\u0103 fie distinsul intelectual \u015fi academician R\u0103zvan Theodorescu mai nou \u015fi un vajnic tok\u015foist, parc\u0103 la \u00eentrecere cu infatigabilul Tudor Octavian, scriitor, mul\u0163umit chiar de tot ce a f\u0103cut \u00een c\u00e2mpul public?! A-l suspecta de triumfalism sau, doamne fere\u015fte, de suficien\u0163\u0103 ar fi o exagerare. Mai degrab\u0103 cred c\u0103 R\u0103zvan Theodorescu este un om fericit!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rodica L\u0103z\u0103rescu a realizat \u00een anii 2013-2015 un serial de interviuri cu personalit\u0103\u0163i de prim plan ale vie\u0163ii academice \u015fi culturale rom\u00e2ne\u015fti \u00een revista Pro Saeculum pe care le-a publicat acum \u00eentr-un volum ap\u0103rut la Editura Pallas Athena, intitulat La ora confesiunilor. Bine documentat\u0103, cu o experien\u0163\u0103 publicistic\u0103 remarcabil\u0103, autoarea pune \u00een dezbatere teme \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Dialoguri despre istorie, patrie \u015fi cultur\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14498,14499,9469],"class_list":["post-23648","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-interviuri-rodica-lazarescu","tag-la-ora-confesiunilor","tag-revista-pro-saeculum"],"views":961,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23648"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23649,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648\/revisions\/23649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}