\u00centr-o istorie a izb\u00e2nzilor feministe de ultim\u0103 or\u0103 trebuie \u00eenscris\u0103 \u015fi spe\u0163a comentat\u0103 recent \u00een The Guardian (1 iunie 2015): un studiu publicat de scriitoarea anglo-american\u0103 Nicola Griffith conchide c\u0103 premiile literare (printre care Pulitzer, Man Booker, National Book Award) au ocolit \u00een ultimii 15 ani pove\u015ftile cu protagoni\u015fti femei sau, altfel spus, au privilegiat acele opere literare care reflect\u0103 ispr\u0103vile, visurile sau e\u015fecurile unor b\u0103rba\u0163i. Situa\u0163ia e agravat\u0103 de faptul c\u0103 nici scrierile semnate de femei nu dedic\u0103 prea mult spa\u0163iu personajelor feminine \u2013 deci la mijloc n-ar fi o discriminare \u00eentre autori \u015fi autoare, ci doar \u00eentre genurile personajelor.
\nPe scurt, ideea e c\u0103 personajul masculin ar fi preferat de industria literar\u0103 \u00een dauna celui feminin, fiind considerat o trambulin\u0103 mai sigur\u0103 c\u0103tre premii literare \u015fi, implicit, c\u0103tre stimularea v\u00e2nz\u0103rii. \u00cen aceste condi\u0163ii, demersul lui Griffith are o singur\u0103 moral\u0103: impunerea \u015fi validarea personajului feminin nu se poate face dec\u00e2t prin intermediul industriei literare \u2013 redus\u0103 la obsesia premiabilului \u015fi a vandabilului \u2013, ca atare, personajul feminin trebuie \u201eindustrializat\u201d \u00een propor\u0163ii echitabile cu masculinul. Dar pentru asta e nevoie mai \u00eent\u00e2i de o educare (cite\u015fte de-masculinizare) a industriei ca atare, care trebuie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u2013 \u00een sensul progresului \u2013 s\u0103 ia act de faptul c\u0103 jum\u0103tate din popula\u0163ia planetei e compus\u0103 din femei, care trebuie reprezentate cum se cuvine \u00een parlamentul fic\u0163iunilor literare.
\nAsta ar fi realitatea secolului al XXI-lea. Dac\u0103 \u00eens\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la exemple precum Anna sau Emma, ori Tolstoi \u015fi Flaubert, consta\u0163i \u00eens\u0103 c\u0103 nu industria \u015fi conspira\u0163iile ei maciste sunt aici veriga slab\u0103, altminteri \u201eb\u0103tr\u00e2nii\u201d de secol XIX sau din zorii secolului al XX-lea ar trebui considera\u0163i mai progresi\u015fti dec\u00e2t industria literar\u0103 actual\u0103 de vreme ce au reu\u015fit \u201es\u0103 promoveze femeia\u201d \u00een felul \u00een care au f\u0103cut-o. Sigur, poate nu tuturor le convine modul \u00een care e cultivat\u0103 esen\u0163a genului feminin \u00een discursul unui b\u0103rbat alb, catolic sau pravoslavnic din urm\u0103 cu un secol \u015fi ceva, \u00eens\u0103 nimeni nu poate contesta azi ascensiunea sigur\u0103 a personajului feminin \u00een canonul literar \u00eenceput\u0103 m\u0103car de la romantism \u00eencoace, dac\u0103 de Fedra \u015fi de Andromaca ne codim s\u0103 ne amintim. \u015ei dac\u0103 o industrie literar\u0103 incipient\u0103, a\u015fa cum era aceea de secol XIX (nemaivorbind de conservatorismul mentalit\u0103\u0163ilor aferente), a favorizat totu\u015fi apari\u0163ia unor personaje feminine iconice \u00eenseamn\u0103 un singur lucru: c\u0103 nu (doar) industria sau establishment-ul fabric\u0103 acele conjuncturi benefice impunerii unui personaj \u2013 deci nu industria literar\u0103 de azi sau conspira\u0163iile maciste din spatele ei sunt responsabile de succesul unui tip literar. Paradoxal, se pare c\u0103 tocmai excesul de industrie \u2013 \u00een cazul de fa\u0163\u0103 chiar lupta pentru promovarea femininului \u015fi, \u00een genere, retorica feminist-agresiv\u0103 \u2013 scade \u015fansele cre\u0103rii \u015fi impunerii unui tip de personaj valoros literar \u015fi validat ca atare. \u015ei dac\u0103 industria echitabil\u0103 pe care o solicit\u0103 Griffith e \u00een priz\u0103 direct\u0103 cu politicile de emancipare a femeii, ei bine, tocmai aceast\u0103 emancipare juridic\u0103, civic\u0103, sexual\u0103 etc. a femeii \u00een via\u0163a real\u0103 ar putea explica dispari\u0163ia ei ca punct de interes pentru literatura premiabil\u0103. \u015ei asta pentru c\u0103 literatura bun\u0103 e compensatorie, nu triumfalist\u0103; se nutre\u015fte din precaritatea, din inacceptabilul vie\u0163ii reale, nu din obrajii ei buc\u0103la\u0163i. Astfel, pe m\u0103sur\u0103 ce cutare drame sau injusti\u0163ii \u00ee\u015fi g\u0103sesc solu\u0163ia \u00een via\u0163a real\u0103, ele \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai solicite compensa\u0163ii \u00een sfera artei \u015fi se \u201ede-literaturizeaz\u0103\u201d. Poate de aceea femeia strivit\u0103 de constr\u00e2ngeri \u015fi dogme a secolului XIX a dat o Anna Karenina, iar femeia tot mai liber\u0103 a prezentului nostru hr\u0103ne\u015fte tone de chicklit \u015fi propagand\u0103 fem. \u00censeamn\u0103 asta cumva c\u0103 istoria a rezolvat mai eficient dramele femeilor, l\u0103s\u00e2ndu-le intacte pe ale b\u0103rba\u0163ilor \u2013 de vreme ce le consider\u0103 mai apetisante din punct de vedere literar? Nu. \u00censeamn\u0103 c\u0103 gradul de emancipare socio-juridic\u0103 a subiectului din via\u0163a real\u0103 nu dicteaz\u0103 consisten\u0163a lui literar\u0103. Personajele masculine sunt (dac\u0103 sunt!) mai consistente nu datorit\u0103, ci \u00eempotriva faptului c\u0103 b\u0103rba\u0163ii sunt mai bine reprezenta\u0163i \u00een societate, prin irezolvabilul pe care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-l experimenteze cu toate c\u0103, de la Adam \u00eencoace, sunt genul emancipat prin excelen\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o istorie a izb\u00e2nzilor feministe de ultim\u0103 or\u0103 trebuie \u00eenscris\u0103 \u015fi spe\u0163a comentat\u0103 recent \u00een The Guardian (1 iunie 2015): un studiu publicat de scriitoarea anglo-american\u0103 Nicola Griffith conchide c\u0103 premiile literare (printre care Pulitzer, Man Booker, National Book Award) au ocolit \u00een ultimii 15 ani pove\u015ftile cu protagoni\u015fti femei sau, altfel spus, au privilegiat… Cite\u0219te mai mult »Protagonistele nu iau premii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14497,12624,14496,14495,10815],"class_list":["post-23646","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-de-masculinizare","tag-premiile-literare","tag-protegoniste-opere-literare","tag-scriitoarea-anglo-americana-nicola-griffith","tag-the-guardian"],"views":1438,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23646","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23646"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23646\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23647,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23646\/revisions\/23647"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23646"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23646"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}