{"id":23642,"date":"2015-06-13T15:40:13","date_gmt":"2015-06-13T13:40:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23642"},"modified":"2015-06-13T15:40:13","modified_gmt":"2015-06-13T13:40:13","slug":"o-lume-in-care-dosarul-conteaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-lume-in-care-dosarul-conteaza\/","title":{"rendered":"O lume \u00een care \u201edosarul\u201c conteaz\u0103"},"content":{"rendered":"

Gabriela Adame\u015fteanu, Drumul egal al fiec\u0103rei zile, edi\u0163ia a \u015fasea, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Tema provizoratului <\/strong>
\n\u015fi obsesia oglindirii<\/strong>
\nDespre Leti\u0163ia Branea, cea din Drumul egal al fiec\u0103rei zile, unii critici s-au gr\u0103bit s\u0103 afirme c\u0103 ar ilustra tipul parvenitului, metoda de accedere c\u0103tre acel \u201ealtceva\u201c amintind de aceea proprie personajul stendhalian. Mai mult, Dan C. Mih\u0103ilescu sus\u0163ine (\u00een articolul dedicat Gabrielei Adame\u015fteanu din Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne) c\u0103 eroina \u00ee\u015fi seduce profesorul din ra\u0163iuni pur carieriste. Pe aceea\u015fi linie se afl\u0103 \u015fi interpretarea lui C. St\u0103nescu, care consider\u0103 c\u0103 eroina s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte un act lipsit de scrupule, tr\u0103d\u00e2ndu-\u015fi conforma\u0163ia de cuceritor inteligent \u015fi desf\u0103\u015fur\u00e2nd un \u201eprogram complicat\u201c pentru a-\u015fi atinge \u0163inta. La fel, Norman Manea o reduce pe eroin\u0103 la condi\u0163ia de \u201eparvenit stilizat\u201c. Nimic mai fals, nimic mai \u00een afara subiectului c\u0103r\u0163ii. Este adev\u0103rat c\u0103 Leti\u0163ia Branea p\u0103r\u0103se\u015fte o lume \u015fi se str\u0103duie\u015fte s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u00eentr-o alta, ce pare a-i fi ostil\u0103 chiar de la \u00eenceput. Dar cum se realizeaz\u0103 acest lucru? Ce complexe scot la iveal\u0103 cele dou\u0103 lumi ce fuzioneaz\u0103 \u015fi apoi se refuz\u0103 reciproc? Mai \u00eent\u00e2i, obsesia oglindirii \u00een aflarea propriei identit\u0103\u0163i. Pe drumul c\u0103ut\u0103rii de sine, protagonista se confrunt\u0103 cu propria ei imagine din viitor, se vizualizeaz\u0103 ca fiind radical diferit\u0103 de ceea ce era \u00een acel prezent \u015fi se cufund\u0103 \u00een propria ei proiec\u0163ie pentru a izbuti s\u0103 se elibereze de ea \u00eens\u0103\u015fi. Diferitele trepte ale fiin\u0163ei pe care p\u0103\u015fe\u015fte scot la iveal\u0103 identit\u0103\u0163i diferite, fiecare \u00een raport cu celelalte av\u00e2nd un statut provizoriu. De aici, tema provizoratului, care r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103 a \u00eentregii c\u0103r\u0163i. Provizoratul e o stare ce se extinde dincolo de banalitatea lucrurilor \u015fi \u00een acela\u015fi timp le con\u0163ine, le conserv\u0103. E aici o anumit\u0103 dinamic\u0103, o manier\u0103 de a defini totalitatea prin proces.
\nAnxietatea intrusului<\/strong>
\nC\u00e2nd Leti\u0163ia Branea p\u0103trunde \u00een lumea str\u0103in\u0103 ei, are ceea ce s-ar putea numi anxietatea intrusului. Dar aceast\u0103 anxietate devine \u015fi un mijloc de observare a lumii exterioare. Sim\u0163ind c\u0103 trebuie s\u0103 se apere de o anumit\u0103 agresivitate latent\u0103 \u015fi necunoscut\u0103, Leti\u0163ia \u00eencepe s\u0103 observe via\u0163a din jurul ei. Aceast\u0103 explorare a exteriorului nu se afl\u0103 \u00eens\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu autoscopia de care nu se desparte nici un moment. Iat\u0103 un fragment, cred, ilustrativ: \u201eDe-at\u00e2ta t\u0103cere \u00eemi auzeam hainele fo\u015fnind \u00een timp ce m\u0103 \u00eembr\u0103cam, fetele st\u0103teau cu capetele ridicate din perne. Mergeam prin alt aer dec\u00e2t ele, camera mi se p\u0103rea umplut\u0103 cu vat\u0103 \u015fi s\u00e2ngele \u00eemi \u0163iuia a spaim\u0103\u201c. A\u015fadar, mergea \u201eprin alt aer\u201c! Autoarea nume\u015fte prin aceast\u0103 fericit\u0103 expresie diferen\u0163a dintre lumi resim\u0163it\u0103 organic, printr-o durere misterioas\u0103 ce-i \u00eenv\u0103luie protagonistei tot trupul \u015fi spiritul. Iubirea pentru profesorul ei Petru Arcan accentueaz\u0103 grani\u0163ele dintre lumi \u015fi-i stimuleaz\u0103 Leti\u0163iei vinov\u0103\u0163ia \u015fi nelini\u015ftea. Nelini\u015ftea trebuie citit\u0103 \u00een cheia pe care Gabriela Adame\u015fteanu o ofer\u0103 prin proza sa scurt\u0103 despre care m-am exprimat deja. Vinov\u0103\u0163ia \u00eens\u0103 \u00ee\u015fi afl\u0103 cheia aici, \u00een \u201edrumul egal al fiec\u0103rei zile\u201c, cel care \u201epurta \u00een el semnele nereu\u015fitei\u201c. Este vorba de o \u00eentreag\u0103 istorie a rat\u0103rii \u00eentip\u0103rit\u0103 ca o pecete \u00een ADN-ul familiei din care provenea protagonista. Nereu\u015fita ancestral\u0103 d\u0103 na\u015ftere golului, vinei profunde: \u201eNu pot s\u0103 m\u0103 ridic tocmai eu, care duc cu mine de-at\u00e2ta timp o vin\u0103 veche \u015fi ne\u015ftiut\u0103 bine, vinov\u0103\u0163ia nesigur\u0103 a unchiului Ion, vinov\u0103\u0163ia tatei, care a pl\u0103tit pentru vinile familiei lui, de-acum dou\u0103zeci sau treizeci de ani…\u201c.
\nAnxietatea egoistului <\/strong>
\n\u015fi autismul social<\/strong>
\nAcesta este doar unul dintre pasajele prin care se \u00eencearc\u0103 aproximarea acestor st\u0103ri complicate. Reprezint\u0103 \u015fi un moment de accelerare a nara\u0163iunii spre un anumit punct culminant, care \u00eens\u0103 este am\u00e2nat de autoare din ra\u0163iuni de construc\u0163ie a romanului. Leti\u0163ia parcurge povestea sa de iubire \u201ecu ochii \u00eenr\u0103i\u0163i\u201c \u00eentr-o \u201espaim\u0103 grea\u201c \u015fi continu\u0103. Este al\u0103turi de ea doar \u00eentunericul care ascunde orice fel de proiec\u0163ie salvatoare. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Leti\u0163ia se identific\u0103 cu \u201eceva du\u015fm\u0103nos \u015fi ascuns\u201c \u00een ea. Treptat-treptat, ajunge s\u0103 se izoleze complet de ceea ce tr\u0103iesc al\u0163ii. Nu mai este observatorul atent al lumii exterioare \u015fi intr\u0103 tot mai ad\u00e2nc \u00een propria ei carapace. Devine \u00eens\u0103 con\u015ftient\u0103 de acest lucru \u015fi, astfel, se \u00eenfirip\u0103 o alt\u0103 tulburare, anxietatea egoistului: \u201eVia\u0163a celorlal\u0163i aluneca f\u0103r\u0103 ca s-o z\u0103resc, c\u00e2t timp aveam oare s\u0103 fiu a\u015fa, m-am \u00eentrebat\u201c. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori (foarte rar!) s\u0103 fie mai indulgent\u0103 cu sine \u015fi \u00een\u0163elege propriul autism social nu doar ca \u201eindiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de al\u0163ii\u201c, ci \u015fi ca \u201edelicate\u0163e\u201c.
\nNumeroase fragmente le anun\u0163\u0103 pe altele, dup\u0103 cum unele personaje din subsidiar se dizolv\u0103 \u00een cele de la suprafa\u0163\u0103. Nara\u0163iunea \u00eenainteaz\u0103 lent \u015fi \u00eenglobeaz\u0103 \u00een sine, ca un bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103, aluviunile, reminescen\u0163ele multor figuri \u015fi caractere. E nevoie de r\u0103bdare \u015fi aten\u0163ie din partea cititorilor pentru a \u00eenainta prin acest caleidoscop de voci \u015fi semne. Nicolae Manolescu, atent la construc\u0163ia romanului \u015fi la perspectiva analitic-psihologic\u0103 a eroinei, consider\u0103 c\u0103, de\u015fi par\u0163ial biografic \u015fi relatat la persoana \u00eent\u00e2i, romanul denot\u0103: \u201eo analiz\u0103 rece, aproape crud\u0103, o obiectivitate, a\u015f zice medical\u0103: f\u0103r\u0103 s\u0103 fie poetizant, romanul nu este nici sumbru, nici amar, ci pur \u015fi simplu exact \u015fi meticulos \u00een observa\u0163ie. Se cuvine semnalat\u0103 \u015fi concizia: lipsit de \u00abpovestire\u00bb , laconic, alc\u0103tuit din scurte scene, \u00eentr-un montaj inteligent\u201c. Nicolae Manolescu are dreptate \u015fi c\u00e2nd \u00een\u0163elege prin emo\u0163iile, reflec\u0163iile \u015fi analizele personajului narator adev\u0103ratele \u201eevenimente\u201c ale romanului.
\nDrumul egal al fiec\u0103rei zile se \u00eenscrie perfect \u00een lumea operei Gabrielei Adame\u015fteanu, cea \u00een care \u201edosarul\u201c conteaz\u0103. Leti\u0163ia are noroc c\u0103 nu este respins\u0103 la facultate, cu toate c\u0103 tat\u0103l ei se afl\u0103 \u00een \u00eenchisoare dintr-o pricin\u0103 misterioas\u0103, dar tr\u0103ie\u015fte \u00een permanen\u0163\u0103 cu teama c\u0103 ar putea fi g\u0103sit\u0103 necorespunz\u0103toare \u015fi exmatriculat\u0103. C\u00e2nd este chemat\u0103 la Cadre, realizeaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi c\u0103 nu \u00een\u0163elege prea multe despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jur, \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 nu a avut niciodat\u0103 acces la adev\u0103r. Resimte un pericol f\u0103r\u0103 a-i cunoa\u015fte exact natura. Unchiul ei, Ion Sili\u015fteanu, un cercet\u0103tor de voca\u0163ie ce se rateaz\u0103, a\u015fa cum am amintit deja, din cauza neputin\u0163ei de a face cel mai mic compromis, \u00eei este model \u015fi \u00een acela\u015fi timp antimodel. Model, pentru c\u0103, \u00een absen\u0163a tat\u0103lui, acesta preia rolul de cap al familiei, devenind \u015fi subiectul unor minu\u0163ioase observa\u0163ii \u015fi analize \u00eentreprinse de Leti\u0163ia, \u015fi pentru c\u0103 ea se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-i urmeaze direc\u0163ia profesional\u0103. Dar cel ce moare f\u0103r\u0103 a apuca s\u0103-\u015fi vad\u0103 publicate studiile la care muncise ne\u00eentrerupt, \u00een ciuda graficului descresc\u0103tor al carierei sale, reprezint\u0103, de la un moment dat, pentru t\u00e2n\u0103ra student\u0103, un antimodel. De fapt, o \u00eentreag\u0103 lume dominat\u0103 de false spera\u0163e \u015fi dezam\u0103giri, de ezit\u0103ri \u015fi am\u00e2n\u0103ri succesive, de frustr\u0103ri mocnite \u015fi triste\u0163i neconsolate o face pe Leti\u0163ia s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 se transforme \u00een opusul naturii sale.
\nDorin\u0163a protagonistei de a se sustrage \u201elegilor\u201c unchiului ei se na\u015fte din constatarea dureroas\u0103 c\u0103 drumul pe care a fost \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 s\u0103 mearg\u0103 e unul \u00eenchis, c\u0103 la cap\u0103tul lui nu poate g\u0103si dec\u00e2t ratare \u015fi uitare, dou\u0103 lucruri mai greu de suportat dec\u00e2t moartea \u00eens\u0103\u015fi. Se decide s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce Ion Sili\u015fteanu a refuzat. Dar pentru ea compromisul este \u00eenc\u0103 abstract, e acel ceva despre care \u00een familia ei nu s-a vorbit nici m\u0103car \u00een \u015foapt\u0103. Cititorul \u00een\u0163elege mai bine dec\u00e2t eroina despre ce este vorba. Gabriela Adame\u015fteanu reu\u015fe\u015fte s\u0103 orchestreze nara\u0163iunea astfel \u00eenc\u00e2t, din ni\u015fte piese de puzzle \u00eempr\u0103\u015ftiate aiurea \u00een prim-plan, dar care se organizeaz\u0103 perfect \u00een subsidiar, s\u0103 reias\u0103 imaginea unei societ\u0103\u0163i \u2013 Rom\u00e2nia anilor \u201960-\u201970, cu toate problemele ei controversate. Romanul se dovede\u015fte a fi deosebit de complex din acest punct de vedere. Nara\u0163iunea devine mai conving\u0103toare \u00een ceea ce prive\u015fte cadrul realist, tocmai pentru c\u0103 acesta nu e scos \u00een eviden\u0163\u0103 prea mult, nu devine tez\u0103; are impact mult mai puternit pentru c\u0103 e l\u0103sat s\u0103 func\u0163ioneze doar ca mediu modelator. \u00cen iubirea ei pentru profesorul Petru Arcan, pe care-l cunoa\u015fte din copil\u0103rie, de pe vremea c\u00e2nd acesta \u00eei era elev \u015fi apropiat unchiului s\u0103u, nu cred c\u0103 se pot ghici semnele carierismului, ci doar ale unei t\u00e2njiri c\u0103tre firesc. Este adev\u0103rat c\u0103 t\u00e2n\u0103rului asistent universitar nu-i sunt str\u0103ine re\u0163etele de succes valabile \u00een acea conjunctur\u0103 socio-politic\u0103, dar Leti\u0163ia \u00eenainteaz\u0103 \u201e\u00een orb\u201c pe calea aleas\u0103 dintr-un impuls centrifug. Nu vrea s\u0103 parvin\u0103, ci doar s\u0103 se sustrag\u0103 \u2013 \u00eent\u0103resc ce-am spus deja \u2013 \u201edrumului egal al fiec\u0103rei zile\u201c. Oamenii care stau mult timp \u00eempreun\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemprumut\u0103 tr\u0103s\u0103turile, gesturile. Par a fi \u201eg\u00e2ndi\u0163i \u00eempreun\u0103\u201c. T\u00e2n\u0103ra fat\u0103 observ\u0103, la un moment dat, c\u0103 unchiul \u015fi mama sa tind s\u0103 aib\u0103, metaforic sau nu, acela\u015fi chip. Destinul \u00eei contope\u015fte \u015fi \u00eei uniformizeaz\u0103 mai mult dec\u00e2t leg\u0103tura de rudenie frate-sor\u0103. Migrarea firii dintr-un individ \u00een altul devine ceva normal atunci c\u00e2nd asist\u0103m la desp\u0103r\u0163irea de o lume \u00een favoarea alteia, idealizat\u0103.
\nBucuria trist\u0103<\/strong>
\n\u00centregul denot\u0103 o bucurie trist\u0103. Seria identific\u0103rilor nu se limiteaz\u0103 la protagoni\u015ftii principali. O adev\u0103rat\u0103 lume a avatarurilor se dezvolt\u0103 \u00een planul secund al c\u0103r\u0163ii. Personaje aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, figuri banale sau discrete r\u0103spund nu doar unor ra\u0163iuni de construc\u0163ie a romanului, ci amplific\u0103 tocmai aceast\u0103 idee de transformare, de migrare a identit\u0103\u0163ii dintr-un trup \u00eentr-altul. Nimic prea mult, nimic scos \u00een eviden\u0163\u0103 for\u0163at. Gabriela Adame\u015fteanu este foarte atent\u0103 la tot ceea ce \u0163ine de corp. Prin el timpul \u2013 intens problematizat \u2013 devine spa\u0163iu, fapt concret, lumesc. La fel de lumesc este \u015fi erotismul ce ofer\u0103 scrierii un mijloc de explorare senzorial\u0103, mult l\u0103rgit\u0103, a realit\u0103\u0163ii. Nu se poate vorbi \u00eens\u0103 de o \u00een\u0163elegere erotic\u0103 a existen\u0163ei pentru c\u0103 expresia iubirii carnale este discret\u0103, concentrat\u0103 doar \u00een c\u00e2teva pasaje. Exporarea senzorial\u0103 implic\u0103 ceva mult mai subtil. Elanul vital al protagonistei de aici vine, cel pu\u0163in par\u0163ial. Cre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea st\u0103rilor afective se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu procedeele narative utilizate de autoare \u015fi, mai \u00een ad\u00e2nc, cu ritmul interior al nara\u0163iunii. Abia \u00een\u0163elegerea acestui ritm interior al scrierii face dovada caracterului comprimat \u015fi \u00een acela\u015fi timp deschis al romanului. De altfel, Sanda Cordo\u015f afirm\u0103 c\u0103: \u201eLeti\u0163ia avanseaz\u0103 \u00een via\u0163\u0103 scult\u00e2ndu-\u015fi trupul, \u00eencrez\u00e2ndu-se mai cu seam\u0103 \u00een \u00ab tot ceea ce \u00eemi era dat s\u0103 \u015ftiu cu familiaritatea obosit\u0103 a propriului corp\u00bb. Neobi\u015fnuit aici este felul \u00een care corpul nu este o \u0163int\u0103, ci un mijloc de observa\u0163ie, un fin instrument de cunoa\u015ftere care este mereu treaz, \u00een mi\u015fcarea proprie, ca \u015fi \u00een aceea a st\u0103rilor \u015fi a emo\u0163iilor\u201c. Ceea ce vede \u015fi felul \u00een care vede converg spre bucuria trist\u0103 de care am amintit. Prin conflictul cu ea \u00eens\u0103\u015fi, firea ei devine mai puternic\u0103, mai r\u0103zb\u0103t\u0103toare. Nici autoarea, nici personajul ei nu uit\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 lumea e format\u0103 din ni\u015fte p\u00e2cle \u00een\u015fel\u0103toare ce pot da la iveal\u0103 o realitate mult dep\u0103\u015fit\u0103 de nivelul ei de a\u015fteptare. Aici s-ar putea vorbi \u015fi despre numeroasele piruete sociale pe care Leti\u0163ia ajunge s\u0103 le fac\u0103 pentru a-\u015fi atinge obiectivele sale neclare, f\u0103r\u0103 s\u0103 comit\u0103 compromisuri majore. Nicolae Manolescu observ\u0103 \u2013 \u00een textul din care deja am citat \u2013 c\u0103 \u201eambi\u0163iosul lector universitar de care eroina se \u00eendr\u0103goste\u015fte (…) e \u00een pericol s\u0103 se rateze, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, prin succes. Energic, r\u0103zb\u0103t\u0103tor, f\u0103c\u00e2nd orice compromis pentru a-\u015fi continua lucr\u0103rile, el e reversul posibil al unchiului Ion\u201c. Criticul se \u00eentreab\u0103, prin raportare la ce ar putea crede personajul principal: \u201ea cui via\u0163\u0103 e mai demn\u0103 de stim\u0103 (…), a lui Ion, care a pierdut, fiind zdrobit de o istorie prea grea pentru constitu\u0163ia lui fragil\u0103, sau a lui Arcan, care a c\u00e2\u015ftigat, dar cu pre\u0163ul a nenum\u0103rate umilin\u0163e?\u201c. Se pare c\u0103 via\u0163a ambilor e demn\u0103 de stim\u0103 sau este blamabil\u0103, \u00een func\u0163ie de unghiul de vedere al observa\u0163iei. Petru Arcan nu a s\u0103v\u00e2r\u015fit compromisuri majore. Doar s-a adaptat unor reguli social-politice, a\u015fa cum s-a adaptat \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 \u00een perioada comunist\u0103. Nu vreau s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 prin asta c\u0103 inten\u0163ionez s\u0103 \u00eel scot pe Petru Arcan mai alb dec\u00e2t este. Sunt \u00eens\u0103 convins c\u0103 un verdict clar din perspectiva unei etici absolute nu se poate aplica \u00een cazul de fa\u0163\u0103. Ion Sili\u015fteanu se rateaz\u0103 av\u00e2nd \u00eenc\u0103 resurse de a dep\u0103\u015fi condi\u0163ia \u00een care se afl\u0103. Dezam\u0103girea, blazarea, acceptarea pasiv\u0103 a e\u015fecului personal \u00eel cufund\u0103 mai \u00een ad\u00e2nc dec\u00e2t a reu\u015fit s\u0103 o fac\u0103 istoria potrivnic\u0103 sie\u015fi.
\nUnul dintre elementele de for\u0163\u0103 ale acestei scrieri const\u0103 \u00een capacitatea de virtualizare \u015fi de proiectare peste timp a unei alte entit\u0103\u0163i narative prin care Drumul egal al fiec\u0103rei zile\u00a0 va ajunge s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103.
\nFinalul romanului este c\u00e2t se poate de sugestiv. Leti\u0163ia a reu\u015fit, crede ea, s\u0103 dejoace previzibilitatea unei traiectorii trasat\u0103 ferm dinainte. Personajul nu \u015ftie \u00eens\u0103 c\u0103 salvarea sa nu e dec\u00e2t o iluzie, o stare de provizorat. Zilele vor continua s\u0103 curg\u0103 la fel de egale, indiferent de voin\u0163a sau pozi\u0163ia ei social\u0103.
\nMai trebuie ad\u0103ugat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest roman faptul c\u0103 doar aici Gabriela Adame\u015fteanu imprim\u0103 nara\u0163iunii o perspectiv\u0103 feminin\u0103, prin relatarea la persoana \u00eent\u00e2i, prin autoscopia personajului principal \u015fi prin viziunea asupra unei lumi dominate de b\u0103rba\u0163i. Toate celelalte scrieri ale autoarei se vor remarca prin echilibrul dintre cele dou\u0103 tipuri de psihologie, masculin\u0103 \u015fi feminin\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gabriela Adame\u015fteanu, Drumul egal al fiec\u0103rei zile, edi\u0163ia a \u015fasea, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015 Tema provizoratului \u015fi obsesia oglindirii Despre Leti\u0163ia Branea, cea din Drumul egal al fiec\u0103rei zile, unii critici s-au gr\u0103bit s\u0103 afirme c\u0103 ar ilustra tipul parvenitului, metoda de accedere c\u0103tre acel \u201ealtceva\u201c amintind de aceea proprie personajul stendhalian. Mai mult, Dan… Cite\u0219te mai mult »O lume \u00een care \u201edosarul\u201c conteaz\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14493,925],"class_list":["post-23642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-drumul-egal-al-fiecarei-zile","tag-gabriela-adamesteanu"],"views":1038,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23642"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23642\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23643,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23642\/revisions\/23643"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}