Cum a ajuns copilul un produs de lux? Poate c\u0103 cel mai scump \u015fi costisitor produs de lux, cu costuri mari de \u00eentre\u0163inere, pe care \u0163i-l po\u0163i permite dup\u0103 mult timp, ca pe un trofeu al \u00eentregii vie\u0163i\u2026 Copilul apare sau vine ultimul: dup\u0103 cas\u0103, dup\u0103 ma\u015fin\u0103, dup\u0103 c\u0103l\u0103torii, dup\u0103 \u201ecarier\u0103\u201d. Oricum, dup\u0103 ce ai o anume solid\u0103 situa\u0163ie\u2026<\/p>\n
Biologia uman\u0103 este anexat\u0103 socialului, mintea, mentalit\u0103\u0163ii, dorin\u0163ele noastre cele mai intime, pie\u0163ei. A\u015fa a fost dintotdeauna \u015fi a\u015fa va fi probabil pentru totdeauna, chiar dac\u0103 nu pentru to\u0163i. Te cutremuri s\u0103 vezi c\u00e2t de mult\u0103 statistic\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un om \u015fi cum cele mai calde sentimente \u015fi fierbin\u0163i impulsuri ale omului sunt controlate de instan\u0163e aflate dincolo de el, ale c\u0103ror comandamente bietul om le confund\u0103 cu propriile sale acte de voin\u0163\u0103, cu deciziile luate \u00een mod liber \u015fi \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. C\u00e2nd omul strig\u0103 \u201evreau!\u201d, de fapt altcineva \u00eei \u015fopte\u015fte: \u201etrebuie!\u201d.
\nCrearea lui Adam din lut nu este doar un mit\u2026 Omul, mintea \u015fi sufletul s\u0103u sunt de o plasticitate extrem\u0103, infinit configurabil\u0103, ce pot lua orice form\u0103 le este impus\u0103 din afar\u0103. \u201eSubstan\u0163a\u201d cuget\u0103toare a fiin\u0163ei umane, acel res cogitans este de fapt\u2026 plastilin\u0103. O plastilin\u0103 care se crede dotat\u0103 cu liber arbitru.
\nIat\u0103, de pild\u0103, copilul, procrearea\u2026 Nemaidorindu-\u015fi copii sau f\u0103c\u00e2ndu-i \u00eentr-un mod controlat, planificat \u015fi asigurat, oamenii ac\u0163ioneaz\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, la comanda societ\u0103\u0163ii de consum \u00een care tr\u0103iesc. C\u0103ci societatea noastr\u0103 actual\u0103 nu mai are nevoie neap\u0103rat de o cantitate mare de oameni, ci de consumatori de calitate. Societatea bazat\u0103 pe produc\u0163ie avea nevoie de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103 cererea de copii era mare, fapt care se reflecta \u00een interiorul fiin\u0163ei umane ca dorin\u0163\u0103-obliga\u0163ie, ca \u00eenclina\u0163ie-datorie de a z\u0103misli mul\u0163i copii, copii ap\u0163i pentru munc\u0103. O confirm\u0103 practica de a introduce c\u00e2t mai devreme copiii pe pia\u0163a muncii, de a le valorifica c\u00e2t mai devreme capacitatea productiv\u0103 (un singur exemplu: copiii-mineri din secolul al XIX-lea, ce coborau \u00een min\u0103 al\u0103turi de ta\u0163ii lor, \u00een condi\u0163ii grele de munc\u0103, de pe la 7-8 ani). Societ\u0103\u0163ile r\u0103zboinice cereau \u015fi ele o cantitate mare de copii din motive lesne de \u00een\u0163eles. Valorizarea b\u0103ie\u0163ilor \u00een defavoarea fetelor are, evident, \u015fi ea o ra\u0163iune social-economic\u0103: b\u0103rbatul este mai dotat de la natur\u0103 cu o for\u0163\u0103 fizic\u0103 mai mare dec\u00e2t a femeilor \u2013 lucru c\u00e2t se poate de util \u00een vremuri trecute at\u00e2t pentru produc\u0163ie, c\u00e2t \u015fi pentru r\u0103zboi. Dorindu-\u015fi b\u0103ie\u0163i mai mult dec\u00e2t fete, oamenii nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei cerin\u0163e a societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iau. Dorin\u0163a lor nu era dec\u00e2t cerin\u0163a internalizat\u0103 a tipului de societate, o nevoie economic\u0103 transfigurat\u0103 \u00eentr-o n\u0103zuin\u0163\u0103 intim\u0103.
\nAst\u0103zi, societatea noastr\u0103 nu mai are nevoie nici de b\u0103ie\u0163i, nici de mul\u0163i copii, are suficiente mijloace performante non-umane prin care-\u015fi poate asigura, cu o minim\u0103 implicare a omului, func\u0163ionarea optim\u0103 at\u00e2t pentru produc\u0163ie, c\u00e2t \u015fi pentru r\u0103zboi. \u00cen urma procesului de continuu progres tehnologic, necesarul de resurse umane s-a redus dramatic \u015fi \u00eenc\u0103 descre\u015fte. Automatizarea \u015fi robotizarea actuale presupun un num\u0103r infim de manipulatori \u015fi, datorit\u0103 gradului redus de implicare a factorului uman, o preg\u0103tire de specialitate tot mai sumar\u0103, mai rapid\u0103 \u015fi mai eficient\u0103\u2026 Diferen\u0163ierea sexual\u0103 devine \u015fi ea, din acelea\u015fi motive, indiferent\u0103 din punct de vedere economico-social (for\u0163a fizic\u0103 nu mai este necesar\u0103 nici \u00een procesul de produc\u0163ie, nici \u00een r\u0103zboaie \u2013 orice mare confruntare nu va mai fi de acum \u00eenainte dec\u00e2t o conflagra\u0163ie a butoanelor). Dator\u0103m principiilor iluministe ideile \u015fi motivele pentru care femeia este egal\u0103 cu b\u0103rbatul, dar faptul c\u0103 azi respir\u0103m \u00eentr-un aer complet egalitarist are o origine pur economic\u0103: indiferen\u0163a de care vorbeam mai sus, inutilitatea diferen\u0163ierii sexuale \u00een tipul de economie actual. (Un prieten ceva mai v\u00e2rstnic \u00eemi vorbea despre c\u0103derea \u00een desuetudine a mu\u015fchilor b\u0103rbatului \u2013 care nu mai folosesc la nimic, nici m\u0103car s\u0103 care bagajele unei femei, pentru a\u015fa ceva exist\u0103\u2026 trolerul! \u00cenf\u0103\u0163i\u015farea b\u0103rbatului este \u00een plin proces de redefinire, dar constanta tuturor inven\u0163iilor pe aceast\u0103 tem\u0103 \u2013 \u201emetrosexualul\u201c, \u201eubermetrosexualul\u201c, \u201eneosexualul\u201c sau \u201etehnosexualul\u201d \u2013 este configurarea unui b\u0103rbat \u00een absen\u0163a atributelor clasice ale masculinit\u0103\u0163ii: putere fizic\u0103, mu\u015fchi, agresivitate. Un erou precum Hercule va deveni complet ininteligibil genera\u0163iilor viitoare c\u0103rora, \u00eenainte de o banal\u0103 vizit\u0103 la muzeu, va trebui s\u0103 li se \u0163in\u0103 lec\u0163ii introductive serioase pentru a \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 excrescen\u0163ele de pe bra\u0163ele b\u0103rba\u0163ilor reprezenta\u0163i \u00een operele de art\u0103).
\nM\u0103 \u00eentorc la dorin\u0163a actual\u0103 de a (nu) avea copii. Societatea actual\u0103, bazat\u0103 pe consum, nu \u0163ine neap\u0103rat s\u0103 aib\u0103 copii \u2013 mai mult dec\u00e2t limita de supravie\u0163uire demografic\u0103. Important pentru ea este s\u0103 aib\u0103 consumatori de calitate, capacita\u0163i c\u00e2t mai devreme \u00een acest sens. Dac\u0103 faci un copil, trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti cu foarte mare grij\u0103 dac\u0103 ai ce-i oferi! De fapt, \u00een spatele acestui aparent at\u00e2t de \u201eresponsabil\u201d principiu al parentalit\u0103\u0163ii se ascunde imperativul economic: trebuie s\u0103 faci un copil \u00een stare s\u0103 consume c\u00e2t mai mult \u015fi c\u00e2t mai devreme \u2013 telefoane mobile, laptopuri, excursii, \u00eembr\u0103c\u0103minte, produse farmaceutice, vitamine, televiziune, internet, cinematograf. Vizitele la mall-uri, la hypermarketuri sunt sub\u00een\u0163elese. Ast\u0103zi \u0163i se cere s\u0103 aduci pe lume nu un copil, ci un client. Un client c\u00e2t mai potent, un client pe care e\u015fti \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103-l \u201eeduci\u201d s\u0103 cear\u0103, s\u0103 consume, s\u0103 cumpere. R\u0103sf\u0103\u0163ul nu mai este de mult un viciu al educa\u0163iei, ci principiul fundamental al pedagogiei actuale. \u201eF\u0103-\u0163i copilul fericit \u015fi cump\u0103r\u0103-i\u2026\u201d \u201eFii un p\u0103rinte perfect \u015fi ofer\u0103-i copilului t\u0103u\u2026\u201d sunt sintagme omniprezente \u00een reclamele destinate acestui segment de pia\u0163\u0103. Un asemenea copil-cump\u0103r\u0103tor, un asemenea copil-client necesit\u0103 \u00eentr-adev\u0103r un capital serios, implic\u0103 o investi\u0163ie financiar\u0103 sus\u0163inut\u0103. Nu \u0163i se mai cere s\u0103 aduci pe lume oameni \u201ede n\u0103dejde\u201d ai societ\u0103\u0163ii care s\u0103 lupte pentru prop\u0103\u015firea ei, pentru ap\u0103rarea patriei sau pentru construirea societ\u0103\u0163ii multilateral dezvoltate. \u0162i se cere un consumator de n\u0103dejde, iar pentru asta trebuie s\u0103 te asiguri ca ai suficien\u0163i bani \u00een cont. S-au dus vremurile \u00een care \u201eunde m\u0103n\u00e2nc\u0103 unul, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi al doilea \u015fi unde m\u0103n\u00e2nc\u0103 al doilea, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi al treilea\u201d, s-au dus vremurile \u00een care se spunea \u201eunde apare un iepure, cre\u015fte \u015fi o tuf\u0103\u201d, s-au dus vremurile \u00een care copilul avea nevoie doar de hran\u0103, de c\u00e2teva juc\u0103rii \u015fi de h\u0103inu\u0163e \u2013 care puteau fi de altfel reciclate de la fra\u0163ii mai mari. Ast\u0103zi nevoile elementare ale fiin\u0163ei umane pot fi satisf\u0103cute mult prea u\u015for (hrana, dar \u015fi c\u0103ldura, igiena, ad\u0103postul, securitatea sunt mai ieftine \u015fi mai accesibile ca niciodat\u0103) pentru a mai pune accentul pe ele. Alte dorin\u0163e sunt inventate \u015fi implementate \u00een sufletele copiilor, dar, mai \u00eent\u00e2i, \u00een ale posibililor p\u0103rin\u0163i care pot decide c\u0103 e mai bine s\u0103 nu ai deloc copii dec\u00e2t s\u0103-i supui nefericirii de a nu de\u0163ine un gadget de ultim\u0103 genera\u0163ie. Pentru societatea actual\u0103 este mai profitabil s\u0103 aib\u0103 copii Down cu p\u0103rin\u0163i avu\u0163i dec\u00e2t copii s\u0103n\u0103to\u015fi cu p\u0103rin\u0163i s\u0103raci. Spartanii \u00ee\u015fi zdrobeau de st\u00e2nci b\u0103ie\u0163ii cu bete\u015fuguri (\u201edizabilit\u0103\u0163i\u201d \u00een limba de azi), ast\u0103zi suntem pe cale s\u0103-i zdrobim pe copiii f\u0103r\u0103 niciun sfan\u0163 \u00een buzunar. \u015ei \u00eentr-o parte \u015fi \u00een cealalt\u0103, un nou-n\u0103scut este declarat viabil dac\u0103 este func\u0163ional, util societ\u0103\u0163ii \u00een care s-a n\u0103scut. Un copil cu handicap este o comoar\u0103 pentru societatea actual\u0103 dac\u0103 este sus\u0163inut de p\u0103rin\u0163i \u00eenst\u0103ri\u0163i: proteze, medicamente, tratamente \u2013 de la natur\u0103 \u00eenzestrat cu at\u00e2tea nevoi, at\u00e2tea lucruri \u00eei sunt necesare, c\u0103 furnizorilor le las\u0103 gura ap\u0103. \u00cen jurul lui, ca de altfel \u00een jurul oric\u0103rui copil, roiesc ast\u0103zi, furnizorii de bunuri \u015fi servicii, mai ceva ca magii \u00een jurul pruncului Iisus, cu singura diferen\u0163\u0103 c\u0103 darurile lor sunt contra cost!
\nCopilul de ast\u0103zi \u2013 fa\u0163\u0103 de care ai datoria, ne \u00eenva\u0163\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in subliminal societatea actual\u0103, s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti, \u00eenainte de a-l na\u015fte, dac\u0103 ai ce-i oferi \u2013 este copilul-cerere. E\u015fti \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 trebuie s\u0103 aduci pe lume o cerere, o fiin\u0163\u0103 care s\u0103 cear\u0103 \u2013 c\u00e2t mai mult! \u2013 \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 ai un portofel pe m\u0103sur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dai r\u0103spuns tuturor solicit\u0103rilor sale. De aceea majoritatea oamenilor \u2013 atunci c\u00e2nd se decid s\u0103 aib\u0103 copii \u2013 se decid t\u00e2rziu (dup\u0103 ce dob\u00e2ndesc capitalul necesar investirii \u00een copilul-consumator) \u015fi se limiteaz\u0103 la unul singur. Mai bine unul \u015fi s\u0103-i po\u0163i oferi totul \u2013 cred bipezii de azi \u2013 dec\u00e2t doi sau trei \u015fi s\u0103 le oferi ceva mai pu\u0163in dec\u00e2t totul. Un calcul care, din nou, convine foarte bine societ\u0103\u0163ii: un copil singur la p\u0103rin\u0163i este mai lacom, mai egoist, mai centrat pe sine, mai predispus s\u0103 fac\u0103 \u201efebra cump\u0103r\u0103turilor\u201d (ce cli\u015feu sugestiv!) dec\u00e2t unul care mai are fra\u0163i cu care este nevoit s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 \u00eempart\u0103, \u00een raport cu care \u00ee\u015fi limiteaz\u0103 dorin\u0163ele \u015fi, lucru esen\u0163ial, cu care \u00ee\u015fi poate petrece timpul altfel dec\u00e2t cheltuind \u015fi satisf\u0103c\u00e2ndu-\u015fi nevoile strict personale. Paradoxal sau nu, un copil singur la p\u0103rin\u0163i consum\u0103 mai mult (deci este mai valoros pentru societatea de consum) dec\u00e2t un copil care mai are un frate sau o sor\u0103. Nu mai demult de o genera\u0163ie-dou\u0103 \u00een urm\u0103 erau \u00eenc\u0103 bine \u015ftiute beneficiile economice (pentru familie) \u015fi psihologice ale gener\u0103rii mai multor copii: fra\u0163ii se sus\u0163in reciproc, cei mai mari \u00eei cresc pe cei mai mici, la v\u00e2rste mai mari fiecare sus\u0163ine familia de provenien\u0163\u0103, care devine \u015fi mai puternic\u0103, \u015fi mai stabil\u0103. Echilibrul psihic al individului este mult mai asigurat atunci c\u00e2nd are fra\u0163i dec\u00e2t atunci c\u00e2nd este singur pe lume. Fra\u0163ii r\u0103m\u00e2n, unul pentru altul, substitut al p\u0103rin\u0163ilor dup\u0103 ce ace\u015ftia mor. Ce nevoie are \u00eens\u0103 societatea actual\u0103 de o familie mare ce risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 o comunitate cvasi-autarhic\u0103 \u015fi de un individ care nu trebuie s\u0103 apeleze la serviciile ei contra cost? Un frate este de multe ori cel mai bun prieten, cel mai bun psiholog, cea mai apropiat\u0103, prompt\u0103 \u015fi filantropic\u0103 banc\u0103 (\u00ee\u0163i \u00eemprumut\u0103 bani f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103, f\u0103r\u0103 garan\u0163ii, sau chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163i-i cear\u0103 \u00eenapoi). Un sprijin gratuit pe termen nedeterminat (\u201es\u00e2ngele ap\u0103 nu se face!\u201d) care concureaz\u0103 absolut neloial cu toate societ\u0103\u0163ile financiare, bancare sau de sprijin psihologic. E absolut evident c\u0103 societ\u0103\u0163ii actuale \u00eei convine mult mai bine un om singur (\u015fi deci mai vulnerabil) dec\u00e2t un om care face parte dintr-o comunitate fundamentat\u0103 pe leg\u0103turi de s\u00e2nge \u015fi care-i poate satisface ni\u015fte nevoi ce altfel nu pot fi satisf\u0103cute dec\u00e2t contra cost.
\nP\u0103rin\u0163ii devanseaz\u0103 \u015fi excedeaz\u0103 solicit\u0103rile progeniturii, fie oferindu-le copiilor lor lucruri \u00een exces, fie lucruri de care nu au nevoie, cople\u015findu-i cu obiecte sau servicii fa\u0163\u0103 de care nu a existat niciun interes prealabil. Odat\u0103 trezit\u0103 \u00eens\u0103, dorin\u0163a copilului-cerere este insa\u0163iabil\u0103. El func\u0163ioneaz\u0103 \u00een felul acesta conform programului pe care l-a primit, el \u00ee\u015fi face \u00een felul lui \u00eenc\u0103 de la cele mai fragede v\u00e2rste datoria fa\u0163\u0103 de societate! El \u015ftie c\u0103 trebuie s\u0103 cear\u0103 \u015fi o va face p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u0163e. P\u0103rin\u0163ii, la r\u00e2ndul lor, \u00ee\u015fi fac datoria oferindu-le tot ce vor sau mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Niciunul dintre ei, nici copiii, nici p\u0103rin\u0163ii nu-\u015fi imagineaz\u0103 c\u0103 dorin\u0163ele, sentimentele, emo\u0163iile lor, darurile pe care \u015fi le fac, z\u00e2mbetele \u015fi lacrimile lor ascult\u0103 de poruncile ferme ale unui supra-eu intransigent, ce nu admite contrazicere \u015fi abatere. Nu-\u015fi pot imagina c\u0103 sufletele lor execut\u0103, se supun unor comandamente primite de la o ra\u0163iune social-economic\u0103. Cred c\u0103 sunt liberi \u015fi umani, unii oferind, ceilal\u0163i primind c\u00e2t mai mult, tot mai mult\u2026
\nNiciunuia dintre cititori nu-i este str\u0103in\u0103, cred, imaginea mamei sau a tat\u0103lui care-\u015fi plimb\u0103 copilul de c\u00e2\u0163iva ani\u015fori prin supermarket, \u00eentreb\u00e2ndu-l ce vrea, ce dore\u015fte s\u0103 m\u0103n\u00e2nce diminea\u0163a, la pr\u00e2nz, seara\u2026Vezi copii cu ca\u015ful la gur\u0103 alc\u0103tuind meniuri complicate, pun\u00e2nd \u00een c\u0103ruciorul la care abia ajung caserole cu ou\u0103, pachete de unt, cutii de br\u00e2nz\u0103 cu mucegai, sticle de \u015fampanie (pentru copii, varianta \u00eenc\u0103 nealcoolic\u0103). Am v\u0103zut copii mici irezistibil atra\u015fi de frigidere, ma\u015fini de sp\u0103lat, aparate de aer condi\u0163ionat \u015fi implica\u0163i activ \u2013 responsabiliza\u0163i devreme, deh! \u2013 \u00een achizi\u0163ionarea lor. Copii care decid unde \u00ee\u015fi va petrece familia lor vacan\u0163a \u015fi care rezerv\u0103 biletele online\u2026
\nUn asemenea copil este greu s\u0103 \u0163i-l permi\u0163i\u2026 \u015ei crezi c\u0103 e\u015fti un om responsabil atunci c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 mai bine nu faci un copil dec\u00e2t s\u0103 nu ai ce-i oferi\u2026 Sau s\u0103 a\u015ftep\u0163i p\u00e2n\u0103 ce devii suficient de \u00eenst\u0103rit ca s\u0103-\u0163i permi\u0163i un Pantagruel\u2026 Nu e\u015fti de fapt dec\u00e2t un sclav, o scul\u0103, o unealt\u0103 a societ\u0103\u0163ii de consum, care-\u0163i porunce\u015fte s\u0103-i livrezi numai clien\u0163i cu dare de m\u00e2n\u0103, cheltuitori, avizi, lacomi, insa\u0163iabili.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cum a ajuns copilul un produs de lux? Poate c\u0103 cel mai scump \u015fi costisitor produs de lux, cu costuri mari de \u00eentre\u0163inere, pe care \u0163i-l po\u0163i permite dup\u0103 mult timp, ca pe un trofeu al \u00eentregii vie\u0163i\u2026 Copilul apare sau vine ultimul: dup\u0103 cas\u0103, dup\u0103 ma\u015fin\u0103, dup\u0103 c\u0103l\u0103torii, dup\u0103 \u201ecarier\u0103\u201d. Oricum, dup\u0103 ce ai… Cite\u0219te mai mult »\u00ce\u0163i permi\u0163i un copil?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14492,14491,14424],"class_list":["post-23638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-copilul-in-consumerism","tag-copilul-un-produs-de-lux","tag-societatea-de-consum"],"views":941,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23638"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23638\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23639,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23638\/revisions\/23639"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}