1. A\u015f aminti \u00een treac\u0103t c\u0103 \u00een Filosofia compozi\u0163iei, Edgar Allan Poe a contestat ideea de Inspira\u0163ie \u015fi\u00a0 a sus\u0163inut c\u0103 scrisul este, \u00een realitate, o ars combinatoria, un calcul lucid.
\nMult\u0103 vreme am crezut \u00een Inspira\u0163ie. Cine n-a f\u0103cut gre\u015feala asta? P\u00e2n\u0103 \u015fi T. S. Eliot credea \u00een Inspira\u0163ie (ar fi o stihie divin\u0103) \u015fi spunea despre Vergiliu, de pild\u0103, c\u0103 a fost un poet inspirat. Nu mai \u015ftiu ce s\u0103 cred. T. S. Eliot \u00eel contrazice pe Edgar Allan Poe. Unde va fi fiind oare adev\u0103rul?
\n\u015ei fiindc\u0103 eu unul am crezut \u00een Inspira\u0163ie, nu scriam fire\u015fte dec\u00e2t \u00een orele de inspira\u0163ie. P\u00e2n\u0103 la orele de inspira\u0163ie, a\u015fteptam \u00eencordat. Transpiram. Orele de inspira\u0163ie erau foarte rare \u015fi din aceast\u0103 pricin\u0103 scriam pu\u0163in (dar numai r\u00e2nduri foarte inspirate), cu mari chinuri \u015fi mul\u0163i nervi. Pentru reviste \u015fi ziare (care nu se tip\u0103resc numai \u00een zilele de mare inspira\u0163ie, ci \u015fi \u00een zilele obi\u015fnuite), eram un colaborator dificil. \u00cemi trimiteam articolele \u00een ultima clip\u0103. Ast\u0103zi nu mai cred deloc \u00een Inspira\u0163ie, bine\u00een\u0163eles, cred numai c\u0103 dac\u0103 ai dormit destul \u015fi nu te-ai \u00eemb\u0103tat \u00een ajun, te treze\u015fti devreme \u015fi e\u015fti gata inspirat \u015fi bun de munc\u0103.
\nConceptul romantic de Inspira\u0163ie (al\u0103turi de acela de Geniu, p\u00e2n\u0103 \u015fi Harold Bloom credea \u00een Inspira\u0163ie \u015fi Geniu, reciti\u0163i Anxietatea influen\u0163ei) i-a \u00eencurcat pe mul\u0163i scriitori (\u015fi arti\u015fti). \u00cen primul r\u00e2nd, pe poe\u0163i, ei fiind din principiu mai aproape de Divin prin versurile lor elevate. \u015ei \u00een al doilea r\u00e2nd, pe to\u0163i ceilal\u0163i. M\u0103 g\u00e2ndeam pe atunci c\u0103 \u015fi medicii au nevoie de inspira\u0163ie, c\u00eend scriu re\u0163ete ori identific\u0103 o maladie dup\u0103 simptome polisemice. Nu eram, probabil, departe de adev\u0103r.
\nPrima lovitur\u0103 (dar nu cea decisiv\u0103, din p\u0103cate) \u00een ideologia Inspira\u0163iei mi-a dat-o prozatorul englez Anthony Trollope. \u00cen monografia despre Henry James, Junior (Bucure\u015fti: Editura Albatros, 1988, p.96), Petre Solomon men\u0163ioneaz\u0103 urm\u0103torul am\u0103nunt care mi-a r\u0103mas \u00een minte pentru vecie: \u201eDe\u015fi a fost mult\u0103 vreme func\u0163ionar \u015fi factor po\u015ftal, <Trollope> a avut r\u0103gazul s\u0103 scrie 47 de romane, plus alte 25 de c\u0103r\u0163i, lucr\u00e2nd zilnic, timp de c\u00e2teva ore, cu ceasul \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi cu o \u201enorm\u0103\u201c de minimum 40 de pagini pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, fiecare pagin\u0103 \u00eensum\u00e2nd c\u00e2te 250 de cuvinte\u201c.
\n\u00cemi ve\u0163i spune c\u0103 Anthony Trollope este un romancier minor \u015fi c\u0103 ast\u0103zi nu mai vorbe\u015fte nimeni de el. V\u0103 \u00een\u015fela\u0163i amarnic. Face\u0163i o c\u0103utare pe\/ prin Google (chiar dac\u0103 rezultatul nu este \u00eentotdeauna relevant), pornind de la numele lui, \u015fi ve\u0163i vedea c\u0103 are mai multe referin\u0163e dec\u00e2t Ngugi wa Thiong\u2019o. N-a\u0163i auzit de Ngugi wa Thiong\u2019o? \u00cen 2010, avea 3 la 1 \u015fanse s\u0103 ia Premiul Nobel. Cu c\u00e2t ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de anul 2010, are tot mai pu\u0163ine, deoarece s-a apucat s\u0103-\u015fi compun\u0103 operele \u00een limba gikuyu. Este din Kenya \u015fi scrie despre comunit\u0103\u0163ile Kikuyu, care vorbesc limba gikuyu. Polirom i-a tradus, \u00een 2013, povestirea intitulat\u0103 R\u00e2ul care ne desparte: Romeo \u015fi Julieta \u00een Africa. \u00cen toamna lui 2014, \u015fansele lui au fost de 7 la 2.
\nDac\u0103 scrii precum factorul po\u015ftal Anthony Trollope, este limpede c\u0103 nu crezi absolut deloc \u00een ore faste \u015fi ore nefaste. Nu te intereseaz\u0103 starea de gra\u0163ie, Inspira\u0163ia (cu un I c\u00e2t mai mare), te intereseaz\u0103 doar ceasul la care \u00eencepi \u015fi ceasul la care sf\u00e2r\u015fe\u015fti cele cinci sute de cuvinte (\u00een manuscris sau pe ecran), momentul izb\u0103vitor al Aminului.
\nPe c\u00e2nd r\u0103sfoiam, de-o curiozitate, Sf\u00e2r\u015fitul unei iubiri de Graham Greene (Polirom, 2013, colec\u0163ia Top 10+), mi-am amintit de onorabilul Anthony Trollope. Dup\u0103 cum bine \u015fti\u0163i, romanul lui Greene consemneaz\u0103 \u201eo poveste de dragoste adulterin\u0103\u201c (ce-i mai excitant oare dec\u00eet un adulter pe vreme de r\u0103zboi?; unul \u00een vreme de holer\u0103, pesemne!) \u00eentre scriitorul Maurice Bendrix \u015fi Sarah, so\u0163ia numitului Henry Miles, func\u0163ionar \u00een Ministerul Securit\u0103\u0163ii Interne. Nu ne intereseaz\u0103 acum intriga. Nu v\u0103 spun cine moare.
\nIat\u0103 ce obiceiuri trollopiene are Maurice Bendrix, amantul: \u201eDe peste dou\u0103zeci de ani, probabil c\u0103 am scris \u00een medie cinci sute de cuvinte pe zi, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 <s\u0103 observ\u0103m, \u00een treac\u0103t, c\u0103 por\u0163ia lui Bendrix este considerabil mai mic\u0103 dec\u00eet por\u0163ia lui Trollope, n. m.>. Pot s\u0103 scriu un roman \u00eentr-un an \u015fi-mi r\u0103m\u00e2ne timp pentru revizuirea \u015fi corectarea dactilogramei. Am fost \u00eentotdeauna foarte meticulos \u015fi, c\u00e2nd mi-am terminat cantitatea zilnic\u0103 de lucru, m\u0103 opresc, chiar dac\u0103 m\u0103 aflu \u00een mijlocul unei scene… C\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r, nici o leg\u0103tur\u0103 amoroas\u0103 nu-mi schimba programul\u201c (p.47).
\nDin nefericire, Bendrix nu mai e foarte t\u00e2n\u0103r. A devenit vulnerabil. Nu-\u015fi mai respect\u0103 riguros programul de lucru. Tragedia poate \u00eencepe…
\n2. Goethe scria cel pu\u0163in trei poezii pe zi, Thomas Mann nu se ridica de la masa de lucru \u00eentre orele 9 \u015fi 12, orice s-ar fi petrecut \u00een univers (familia avea grij\u0103 s\u0103 nu fie deranjat), Julien Green \u00ee\u015fi m\u0103sura lucrul \u00een num\u0103rul de r\u00e2nduri scrise, se sim\u0163ea excelent c\u00e2nd reu\u015fea 25-30 (din care mai t\u0103ia vreo 10, ca s\u0103 nu fie cuprins de trufie), Jos\u00e9 Saramago redacta cel pu\u0163in dou\u0103 pagini zilnic, cam 4000 de semne etc. Iat\u0103 \u015fi o m\u0103rturisire recent\u0103 a prozatorului David Lodge (\u00een Adev\u0103rul, 24 octombrie 2014):
\n\u201e\u2013 Dac\u0103 sunt prins de un roman, scriu \u00een fiecare diminea\u0163\u0103.
\n\u2013 C\u00e2te ore?
\n\u2013 \u00cen jur de patru. Dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu fac asta \u00een fiecare zi. Uneori sunt angrenat \u00een alte activit\u0103\u0163i \u2013 trebuie s\u0103 plec undeva. Dar rutina mea de munc\u0103 este s\u0103 scriu \u00eentre 8.30 \u015fi 12.30\u201c.
\n3. Am observat \u00een via\u0163a de toate zilele c\u0103 scriitorii (\u00eendeosebi cei ale\u015fi) \u00ee\u015fi ureaz\u0103 din r\u0103sputeri unii altora, \u00een ocazii mai speciale, dar \u015fi f\u0103r\u0103 ocazie, \u201emult\u0103 inspira\u0163ie!\u201c. Altceva, lecturi, medita\u0163ii, exerci\u0163iu, nimic. Doar inspira\u0163ie. Pur\u0103 \u015fi simpl\u0103.
\nBuna dispozi\u0163ie, s\u0103n\u0103tatea, bog\u0103\u0163ia, somnul lin \u015fi \u00eendelungat, apropierea \u00eengerilor de perna adormi\u0163ilor, \u201efie-\u0163i \u00eengerii aproape!\u201c, digestia irepro\u015fabil\u0103, un tranzit intestinal irepro\u015fabil etc., de\u015fi mult mai necesare, \u00een opinia mea, pentru o via\u0163\u0103 de scriitor care se respect\u0103, nu apar c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in \u00een ur\u0103ri. Nici m\u0103car nu se sub\u00een\u0163eleg.
\n\u00cen schimb, inspira\u0163ia, Ea, Inspira\u0163ia, Posesiunea, Suflul, Duhul, Pneuma, Muza muzelor, R\u0103pirea, \u00cenduhovnicirea liric\u0103 reprezint\u0103 un punct fix, un reper inconturnabil (iat\u0103 c\u0103 m\u0103car o dat\u0103 se v\u0103de\u015fte util \u015fi acest epitet fran\u0163uzesc, detestat de Umberto Eco), o obsesie unanim\u0103, o stea polar\u0103 a tuturor scriitorilor pierdu\u0163i \u00een mul\u0163imea amestecat\u0103 a scriitorilor, adic\u0103 a oamenilor, c\u0103ci nu exist\u0103 indivizi care s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 numai cu via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi, to\u0163i binevoiesc a scrie c\u00eete ceva, m\u0103car un distih, o ter\u0163in\u0103, un catren, o saga, un roman fluviu. Ea, Inspira\u0163ia, este (\u015fi r\u0103m\u00e2ne) lucrul cel mai jinduit de muritori \u015fi muribunzi, Dezirabilul prin excelen\u0163\u0103, mi\u015fc\u0103torul nemi\u015fcat al lui Aristotel, proton kinoun.
\nDe c\u00e2nd Socrate, cel care nu a scris \u00een via\u0163a lui nimic, nici m\u0103car un r\u00e2nd, o chitan\u0163\u0103, o cerere, un cec \u00een drahme, i-a repro\u015fat bietului Ion c\u0103 sufer\u0103 de inspira\u0163ie, id est de \u201eentuziasm\u201c (a\u015fa se spunea la greci, ca s\u0103 scrii \u015fi s\u0103 c\u00e2n\u0163i versuri trebuia s\u0103 fii cuprins de enthousiasmos), \u015fi c\u0103 este un iresponsabil (fiindc\u0103 inspira\u0163ia face \u00eentotdeauna ceea ce vrea ea din \u201erapsod\u201c), poe\u0163ii, prozatorii, dramaturgii, criticii literari, esei\u015ftii \u015fi traduc\u0103torii (am luat ierarhia de pe \u201eAgen\u0163ia de carte\u201c, un site cultural) g\u0103sesc c\u0103 numita inspira\u0163ie este un lucru foarte pre\u0163ios, sine-qua-non-ul activit\u0103\u0163ii de a \u00een\u015fira cuvinte pe h\u00e2rtie (sau pe ecran). Chiar dac\u0103 Socrate o lua \u00een der\u00e2dere \u015fi-\u015fi b\u0103tea joc de to\u0163i cei inspira\u0163i.
\n\u015ei ast\u0103zi, dac\u0103 vrei s\u0103 m\u0103gule\u015fti un poet, s\u0103-i g\u00e2dili vanitatea, \u00eei spui c\u0103 a scris un poem inspirat. Nici un alt epitet nu-l va bucura mai mult dec\u00eet \u0103sta. Dac\u0103 vrei s\u0103-l energizezi, s\u0103-l faci s\u0103 sar\u0103 \u00eentr-un picior de bucurie (cam de-aici p\u00e2n\u0103, h\u0103t, colea, pe muntele Parnas), \u00eei urezi din suflet \u201emult\u0103 inspira\u0163ie\u201c. Nu are nevoie de nimic altceva, nici de ap\u0103, nici de tutun, nici de cafea, nici de m\u00e2ncare, nici de mentosan, nici de grisine.
\n\u00cen opinia mea, inspira\u0163ia continu\u0103 s\u0103 fie giugiulit\u0103 \u015fi cerut\u0103 fiindc\u0103 este o posesiune scurt\u0103, fulger\u0103toare. O chestie de secunde. Nu po\u0163i suferi de inspira\u0163ie 24 de ore din 24, Muza nu te viziteaz\u0103 toat\u0103 ziua, \u00ee\u015fi ia \u015fi pauze, asta \u015ftie orice ageamiu care nu a scris \u00eenc\u0103 nimic, dar care \u015fi-a pus \u00een minte s\u0103 impresioneze umanitatea, nu peste mult\u0103 vreme, prin operele lui revizuite \u015fi complete.
\nInspira\u0163ia se d\u0103 cu pipeta, un strop azi, un bob m\u00e2ine, o linguri\u0163\u0103 poim\u00e2ine. Adeseori, \u00eent\u00e2rzie sau nu mai vine deloc. E\u015fti cuprins de impacien\u0163\u0103. \u00cencepi s\u0103 scrii literatur\u0103 \u201enegativ\u0103\u201c. Stai \u015fi stai zile \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de-a r\u00e2ndul \u015fi tot nimic. Nu vrea. A secat. Sau vine exact la ora la care nu te a\u015ftep\u0163i. \u00c3sta necaz! S\u0103 te afli \u00eentr-o vizita \u015fi s\u0103 sim\u0163i cum te \u00eencearc\u0103 inspira\u0163ia! Nu poate fi nenorocire mai acut\u0103. Ajungi \u00een pragul sinuciderii.
\nA\u015fadar, inspira\u0163ia se d\u0103 rar. De-o pild\u0103: mie. M-a\u0163i v\u0103zut vreodat\u0103 pe mine scriind la ore matinale? A\u015f, noaptea n-am inspira\u0163ie, oric\u00e2t m-a\u015f chinui \u015fi a\u015f sta cu pliscul larg deschis, precum puii Pelicanului. Nu cade nici o firimitur\u0103, nimic. Numai seara (vreme de dou\u0103-trei minute, nu mai mult, s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i gre\u015fit), cam pe la ora asta, simt a\u015fa ca o luare de sine, ca o rostogolire, ca o \u00een\u015ff\u0103care dintr-o parte, ca un bufnet, ca o hurduc\u0103tur\u0103, ca o h\u00e2\u0163\u00eeire, ca o str\u0103pungere, ca un junghi. Viiiiiiineee!
\nPesemne c\u0103 mi-a urat cineva, un coleg, un \u00eensetat, un vizionar, \u201emult\u0103, mult\u0103 inspira\u0163ie!\u201c. Altfel, nu-mi explic…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1. A\u015f aminti \u00een treac\u0103t c\u0103 \u00een Filosofia compozi\u0163iei, Edgar Allan Poe a contestat ideea de Inspira\u0163ie \u015fi\u00a0 a sus\u0163inut c\u0103 scrisul este, \u00een realitate, o ars combinatoria, un calcul lucid. Mult\u0103 vreme am crezut \u00een Inspira\u0163ie. Cine n-a f\u0103cut gre\u015feala asta? P\u00e2n\u0103 \u015fi T. S. Eliot credea \u00een Inspira\u0163ie (ar fi o stihie divin\u0103)… Cite\u0219te mai mult »Inspira\u0163ia. 500 de cuvinte pe zi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14485,14486],"class_list":["post-23634","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-conceptul-romantic-de-inspiratie","tag-scrisul-ars-combinatoria"],"views":1412,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23634","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23634"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23634\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23635,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23634\/revisions\/23635"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23634"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23634"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23634"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}