{"id":23632,"date":"2015-06-13T15:31:01","date_gmt":"2015-06-13T13:31:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23632"},"modified":"2015-06-13T15:31:01","modified_gmt":"2015-06-13T13:31:01","slug":"nu-lipsa-unui-sens-ci-multiplul-sau-naucitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nu-lipsa-unui-sens-ci-multiplul-sau-naucitor\/","title":{"rendered":"Nu lipsa unui sens,  ci multiplul s\u0103u n\u0103ucitor"},"content":{"rendered":"<p>Cred c\u0103 resim\u0163im adesea o mare problem\u0103 \u2013 uneori insolubil\u0103 \u2013 \u00een fa\u0163a multiplului ca atare. Avem deodat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 o diversitate liber\u0103, simpla diseminare f\u0103r\u0103 nici o limit\u0103, mi\u015fcarea indeterminat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. Nu diferen\u0163a \u00eengrijoreaz\u0103, nici varietatea care se tot reface, ci absen\u0163a unei minime orient\u0103ri \u00een spa\u0163iul celor multiple. La limit\u0103, multiplul amenin\u0163\u0103 cu puterea sa ubicu\u0103 \u015fi aparent inepuizabil\u0103 (Marcu 5, 9: \u201e\u015ei I-a r\u0103spuns\/ duhul necurat\/: Legiune este numele meu, c\u0103ci suntem mul\u0163i\u201c). \u00cens\u0103, oricum am c\u0103uta s\u0103-i \u00een\u0163elegem prezen\u0163a, nu poate fi l\u0103sat deoparte.<br \/>\nUn psiholog american, Roy F. Baumeister, cu o anumit\u0103 deschidere c\u0103tre filosofie, a publicat \u00een 1991 o lucrare cu privire la sensul vie\u0163ii. Prefer\u0103 \u2013 chiar din titlul scrierii \u2013 pluralul acestei expresii: sensuri ale vie\u0163ii (1). Discut\u0103 mereu \u00een termenii pluralului \u2013 posibilit\u0103\u0163i sau forme ale sensului, vie\u0163i omene\u015fti distincte, situa\u0163ii de via\u0163\u0103, cazuri semnificative sau insignifiante. Cele mai multe referin\u0163e le face la unele cercet\u0103ri empirice, realizate \u201ela fa\u0163a locului\u201c. Nu vreau s\u0103 spun cu aceasta c\u0103 a rezolvat problema \u00een discu\u0163ie, sau c\u0103 vine astfel cu o alternativ\u0103 salutar\u0103. \u00cens\u0103 vezi bine c\u0103 nu ocole\u015fte nici o clip\u0103 lumea celor multiple, variate, diverse. \u015ei nici ideile oarecum banale, de pild\u0103 c\u0103 oamenii au nevoie \u00een multe situa\u0163ii de un sens ori altul. Au destule motive s\u0103 caute tot felul de sensuri. E adev\u0103rat, f\u0103r\u0103 o motiva\u0163ie prea limpede prefer\u0103 unele sensuri altora \u015fi pierd u\u015for ideea unui sens de via\u0163\u0103. O pierd un timp, apoi cred c\u0103 o reg\u0103sesc acolo unde se a\u015fteapt\u0103 mai pu\u0163in, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie prea clar acest joc al vie\u0163ii. Dar nu aceasta ar fi adev\u0103rata dificultate care ne tot \u00eencearc\u0103, ci o alta, surprinz\u0103toare totu\u015fi. \u201e\u00centr-un fel, problema major\u0103 a timpurilor noastre e c\u0103 dispunem de prea multe sensuri \u015fi nu c\u0103 acestea ar fi insuficiente. Sensurile \u2013 limbajul, informa\u0163ia, comunicarea, mass-media, simbolurile, institu\u0163iile, normele \u2013 exist\u0103 peste tot \u015fi ne invadeaz\u0103 vie\u0163ile. Astfel, angoasa modern\u0103 const\u0103 de fapt \u00een teama ca aceste sensuri fragmentate s\u0103 nu se integreze \u00eentr-un \u00eentreg semnificativ\u201c. Pe de o parte, multe sensuri, prea multe chiar, fragmentare, fracturate, contingente. Pe de alt\u0103 parte, nevoia de a le reg\u0103si \u00eentr-un \u201e\u00eentreg semnificativ\u201c, \u00een unul \u015fi acela\u015fi curs al vie\u0163ii.<br \/>\nCea din urm\u0103 chestiune pare s\u0103 conteze pentru fiecare dintre noi \u00een parte. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 via\u0163a unui om \u201ese \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 unitate de sens sau \u00eentr-o singur\u0103 poveste de via\u0163\u0103\u201c? O asemenea \u00eentrebare e totu\u015fi ciudat\u0103. Sigur, pare dezirabil\u0103 o unitate de sens a vie\u0163ii omene\u015fti, cuprinderea ei \u00eentr-o singur\u0103 povestire semnificativ\u0103. Pare stenic sentimentul c\u0103 propria via\u0163\u0103 are un legato al ei. E ceea ce ar conferi o anume eviden\u0163\u0103 sensului, certitudinea c\u0103 totu\u015fi exist\u0103 \u015fi c\u0103 poate s\u0103 reziste orice s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een decursul anilor. Pe de alt\u0103 parte, ideea ca atare e destul de neclar\u0103. De ce ar fi dezirabil\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad o singur\u0103 povestire a vie\u0163ii? Nu v\u0103d \u00een ce sens ar fi obscur\u0103 via\u0163a compus\u0103 din mai multe povestiri, care, uneori, se leag\u0103 \u00eentre ele(2). Iar dac\u0103 e de c\u0103utat o anume unitate a vie\u0163ii, cum arat\u0103 ceea ce cau\u0163i? \u015ei de ce nu ar fi posibil\u0103 c\u00e2nd via\u0163a ar face loc unor povestiri diferite, unor schimb\u0103ri imprevizibile? Destule chestiuni neclare, a\u015fadar, \u00een marginea ideii formulate mai sus.<br \/>\nE posibil ca astfel de \u00eentreb\u0103ri s\u0103 se iveasc\u0103 chiar pe fondul analogiei de care uzeaz\u0103 autorul, cea dintre via\u0163a omului \u015fi povestire. Modelul de povestire \u00een aten\u0163ie pare unul clasic: are un \u00eenceput \u015fi un sf\u00e2r\u015fit, un personaj \u015fi o dram\u0103, o desf\u0103\u015furare \u00een timp \u015fi o direc\u0163ie a celor petrecute. Prea clasic totu\u015fi, prea bine confec\u0163ionat. Cum s\u0103 g\u0103se\u015fti astfel de vie\u0163i \u00een lumea care ne este proprie? Sunt de acord c\u0103 po\u0163i \u00eencerca s\u0103 o \u00een\u0163elegi pe modelul povestirii sau al nara\u0163iunii. \u00cens\u0103 logica acestora se complic\u0103 uneori indefinit (Paul Ricoeur). Iar sensul vie\u0163ii \u2013 c\u00e2nd totu\u015fi se las\u0103 resim\u0163it, \u00eentrev\u0103zut \u2013 difer\u0103 mult de ceea ce face vizibil o nara\u0163iune.<br \/>\nM\u0103 surprinde totu\u015fi, \u00een cazul unei astfel de scrieri, reluarea unei idei mai vechi \u015fi discutabile. Anume, omul \u00eensu\u015fi \u2013 el singur \u015fi numai el \u2013 d\u0103 un sens vie\u0163ii. Ca voin\u0163\u0103 individual\u0103 sau colectiv\u0103, face din via\u0163a sa tot ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 via\u0163\u0103. \u00cei acord\u0103 sens \u00eentr-un mod absolut liber \u015fi contingent. Omul \u00ee\u015fi face singur propriul destin, felul s\u0103u de a tr\u0103i \u015fi a muri se datoreaz\u0103 doar lui \u00eensu\u015fi. Ce frumos sun\u0103 aceste cuvinte \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103! Ce minunat c\u0103 absolut totul \u2013 via\u0163\u0103 \u015fi moarte, sens \u015fi destin \u2013 st\u0103 \u00een puterea omului! Doar \u00een m\u00e2inile lui, oric\u00e2nd \u015fi \u00een chip deplin! Am deja \u00een minte imaginea unui astfel de om: pe un soclu din beton \u015fi fier, destul de voluminos, st\u0103 drept \u015fi decis, absolut ferm \u00een atitudinea sa, un atlet al lumii noi, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini (\u00een func\u0163ie de locul unde e plasat) fie o arm\u0103 modern\u0103, deja \u00eenc\u0103rcat\u0103, fie c\u00e2teva unelte grele, t\u0103ioase, ale muncii colective. Absolut nimic \u00een plus. Un astfel de om, suficient \u00een voin\u0163a sa, e \u00een stare de orice. E gata oric\u00e2nd s\u0103 decid\u0103 destinul s\u0103u \u015fi al celorlal\u0163i, eveniment pentru care va distruge \u00eenainte de toate orice alt\u0103 credin\u0163\u0103 cu privire la via\u0163\u0103. Din p\u0103cate, soclul pe care a fost glorificat un astfel de om \u00eenc\u0103 exist\u0103, locul e vacant, iar fantasma lui poate s\u0103 urce acolo \u015fi s\u0103 ne spun\u0103 din nou care este \u00een istorie sensul omului \u015fi \u00een ce fel trebuie realizat acesta.<br \/>\nO astfel de ideologie nu e str\u0103in\u0103 autorului, chiar dac\u0103, \u00eentr-o privin\u0163\u0103, va sesiza singur un anume impas (3). Iar consecin\u0163ele ei devin extrem de ciudate. \u00cen prim\u0103 instan\u0163\u0103, scot din joc acea concrete\u0163e a multiplului pe care ar fi dorit s\u0103 o apere. Apoi, aduce posibilitatea sensului sub un fel de \u00eendrumar cotidian \u015fi totu\u015fi cazon. Va spune, de pild\u0103, c\u0103 acela care \u00ee\u015fi identific\u0103 gre\u015fit sensul vie\u0163ii \u015fi-ar putea distruge singur \u00eentreaga via\u0163\u0103, mai ales c\u00e2t\u0103 vreme totul depinde exclusiv de el. \u00cens\u0103 nu e nimic pierdut definitiv, e nevoie doar s\u0103 \u015ftim exact ce vrem (\u201eA\u0163i face bine s\u0103 \u015fti\u0163i exact cum vre\u0163i s\u0103 v\u0103 construi\u0163i sensul vie\u0163ii\u201c). Ne trebuie, adaug\u0103 imediat, \u201eun ghid exact despre valorile fundamentale\u201c \u015fi slujirea lor. Un \u00eendrumar prin urmare, un manual de confec\u0163ionare rapid\u0103 \u015fi pe cont propriu a sensului vie\u0163ii. Oare ce ar fi spus bietul Ivan Karamazov despre o asemenea solu\u0163ie, aparent simpl\u0103 \u015fi inocent\u0103?<br \/>\n\u00cens\u0103 chestiunea ridicat\u0103 de la bun \u00eenceput, cu privire la multiplul sensurilor care ne stau \u00een fa\u0163\u0103, merit\u0103 aten\u0163ie. \u00centr-adev\u0103r, nu de absen\u0163a unor sensuri \u2013 tot mai variate \u015fi noi \u2013 sufer\u0103 omul zilelor noastre. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori s\u0103 sufere, faptul prive\u015fte o posibil\u0103 orientare \u00een lumea acestor sensuri. Unele \u00eei apar comune, vulgare, altele insolite. Unele se arat\u0103 rezonabile, altele indiferente sau arbitrare. \u00ce\u015fi pot schimba oric\u00e2nd locul, mai ales dac\u0103 e vorba de sensuri uzuale. \u00cen acest caz, cum e posibil\u0103 totu\u015fi o bun\u0103 raportare la jocul lor multiplu, imprevizibil? \u015ei ce ar putea s\u0103 \u00eensemne o bun\u0103 raportare? Desigur, po\u0163i s\u0103 distingi \u015fi s\u0103 vezi care sunt rezonabile \u00een ceea ce te prive\u015fte. Po\u0163i s\u0103 alegi \u015fi s\u0103 asumi \u00een chip liber, s\u0103 \u00eentre\u0163ii ceea ce r\u0103spunde dorin\u0163ei tale. \u00cens\u0103 multiplul lor se p\u0103streaz\u0103 \u00een continuare. Nu e u\u015for de spus cum s-ar putea ajunge la o posibil\u0103 corelare a celor dezirabile. Sau, c\u00e2nd cineva simte aceast\u0103 nevoie, la o configurare a \u00eense\u015fi vie\u0163ii lor. \u201eDificila libertate\u201c \u2013 ca s\u0103 reiau o sintagm\u0103 a lui L\u00e9vinas \u2013 \u00eenseamn\u0103 acum, din c\u00e2te \u00een\u0163eleg, o tot mai dificil\u0103 orientare \u00een lumea celor multiple \u015fi relative.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>(1) Roy F. Baumeister, Meanings of Life, The Guilford Press, New York, 1991. Versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 e realizat\u0103 de K\u00e1llay \u00c9va \u015fi a ap\u0103rut la Editura ASCR, \u00een 2011. Am \u00een vedere mai ales \u00a7 1 (\u201eCine spune c\u0103 via\u0163a nu are sens?\u201c).<br \/>\n(2) Unele cercet\u0103ri ar fi dovedit c\u0103 \u201efoarte pu\u0163ine persoane \u015fi-au putut relata \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 poveste, cu sens cuprinz\u0103tor; \u00een cele mai multe cazuri, pove\u015ftile de via\u0163\u0103 s-au grupat \u00een jurul a patru p\u00e2n\u0103 la \u015fase teme majore\u201c (p. 20, cu trimitere la Sharon R. Kaufman, The Ageless self: Sources of meaning in late life, 1986).<br \/>\n(3) \u201eDe cele mai multe ori, omul modern r\u0103spunde la aceast\u0103 criz\u0103 de valori prin atribuirea unei importan\u0163e deosebite sinelui \u015fi prin cultivarea exagerat\u0103 a identit\u0103\u0163ii personale, transform\u00e2nd-o astfel \u00eentr-o valoare fundamental\u0103. \u00cens\u0103, dac\u0103 ne baz\u0103m doar pe g\u0103sirea identit\u0103\u0163ii personale \u015fi pe autocunoa\u015ftere ca s\u0103-i atribuim un sens vie\u0163ii noastre, devenim mai vulnerabili \u00een fa\u0163a mor\u0163ii dec\u00e2t am fost vreodat\u0103\u201c.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cred c\u0103 resim\u0163im adesea o mare problem\u0103 \u2013 uneori insolubil\u0103 \u2013 \u00een fa\u0163a multiplului ca atare. Avem deodat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 o diversitate liber\u0103, simpla diseminare f\u0103r\u0103 nici o limit\u0103, mi\u015fcarea indeterminat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. Nu diferen\u0163a \u00eengrijoreaz\u0103, nici varietatea care se tot reface, ci absen\u0163a unei minime orient\u0103ri \u00een spa\u0163iul celor multiple. La limit\u0103, multiplul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nu-lipsa-unui-sens-ci-multiplul-sau-naucitor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nu lipsa unui sens,  ci multiplul s\u0103u n\u0103ucitor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10160,14484,14483],"class_list":["post-23632","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-sensul-vietii","tag-forme-ale-sensului","tag-roy-f-baumeister"],"views":1218,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23632"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23632\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23633,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23632\/revisions\/23633"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23632"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23632"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}