{"id":23624,"date":"2015-06-13T15:24:21","date_gmt":"2015-06-13T13:24:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23624"},"modified":"2015-06-13T15:24:21","modified_gmt":"2015-06-13T13:24:21","slug":"istoria-tranzitiei-vazuta-din-perspectiva-polanyiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-tranzitiei-vazuta-din-perspectiva-polanyiana\/","title":{"rendered":"Istoria tranzi\u0163iei v\u0103zut\u0103 din perspectiv\u0103 polanyian\u0103"},"content":{"rendered":"

Cornel Ban, Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc,<\/em> Editura Tact, Cluj, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nCadrul teoretic polanyian<\/strong>
\n\u00cenainte de a rezuma pe scurt principalele etape ale acestei istorii a capitalismului rom\u00e2nesc, a\u015fa cum sunt prezentate ele de c\u0103tre autor, se cuvine s\u0103 ne aplec\u0103m asupra cadrului teoretic al volumului \u2013 bazat pe g\u00e2ndirea lui Karl Polanyi. Teza lui Polanyi din Marea transformare: Originile politice \u015fi economice ale epocii noastre (traducere \u00een rom\u00e2n\u0103 la Editura Tact, Cluj, 2013) este aceea c\u0103, departe de a reprezenta o ordine natural\u0103 sau spontan\u0103, economia capitalist\u0103 este rezultatul ac\u0163iunii programatice a statului. Controlat de clasele avute ale societ\u0103\u0163i, statul purcede \u00een zorii modernit\u0103\u0163ii capitaliste la \u201edez\u00eencastrarea\u201c economiei din societate, r\u0103sturn\u00e2nd astfel, printr-un proces coercitiv ce pe drept cuv\u00e2nt poate fi descris drept revolu\u0163ionar, ordinea caracteristic\u0103 tuturor societ\u0103\u0163ilor premoderne, ordine ce presupune \u00eencastrarea social\u0103 a economicului. Eliberat de constr\u00e2ngerile sociale, economicul suveran transform\u0103 substan\u0163a uman\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi natura ce \u00eei serve\u015fte drept suport celei din urm\u0103 \u00een m\u0103rfuri a c\u0103ror tranzac\u0163ionare pe pia\u0163a liber\u0103 este ghidat\u0103 strict de logica maximiz\u0103rii profitului. Din acest motiv, sus\u0163ine Polanyi, \u201eideea unei pie\u0163e autoreglate implic\u0103 o utopie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. O astfel de institu\u0163ie nu poate exista pe timp nedeterminat f\u0103r\u0103 s\u0103 anihileze substan\u0163a uman\u0103 \u015fi natural\u0103 a societ\u0103\u0163ii; ea ar distruge fizic omul \u015fi i-ar transforma mediul \u00een pustietate. \u00cen mod inevitabil, societatea \u015fi-a luat m\u0103suri de protec\u0163ie\u201c. Aceste m\u0103suri de protec\u0163ie sunt rezultatul mobiliz\u0103rii for\u0163elor sociale confruntate cu spectrul eroziunii sociale generat de impactul dez\u00eencastr\u0103rii economicului. \u015ei de\u015fi aceste mi\u015fc\u0103ri pot fi de st\u00e2nga sau de dreapta, la fel cum pot fi democratice, asemeni social-democra\u0163iei \u015fi cre\u015ftin-democra\u0163iei postbelice, sau totalitare, asemeni na\u0163ional-socialismului sau comunismului sovietic, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 toate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc acela\u015fi obiectiv: re\u00eencastrarea economicului \u00een social \u015fi, implicit, reafirmarea primatului politicului \u00een raport cu economicul. Abia \u00een lumina acestui fapt \u00een\u0163elegem la ce se refer\u0103 autorul atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre \u201etensiunile inerente dintre societatea democratic\u0103 \u015fi cea de pia\u0163\u0103\u201c, cu toate c\u0103, \u00eentruc\u00e2t contrami\u015fc\u0103rile sociale generate de mi\u015fcarea ini\u0163ial\u0103 de instituire a ordinii capitaliste nu sunt toate democratice, este poate mai potrivit s\u0103 vorbim, \u00een sens larg, despre tensiunile inerente dintre pia\u0163\u0103 \u015fi societate. Ocultarea acestei tensiuni, precum \u015fi ocultarea diferen\u0163ei dintre formele democratice \u015fi cele totalitare de re\u00eencastrare a economiei reprezint\u0103 probabil principalele dispozitive pe baza c\u0103rora func\u0163ioneaz\u0103 ideologia neoliberal\u0103. Dac\u0103 \u00een primul caz sistemul capitalist-liberal este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ca sistemul prin excelen\u0163\u0103 democratic \u00een care po\u0163i s\u0103 faci ce vrei \u015fi \u00een care nu te \u00eembog\u0103\u0163e\u015fti doar dac\u0103 nu vrei, \u00een cel de-al doilea caz ajungem la teza conform c\u0103reia, prin impunerea de politici redistributive \u015fi interven\u0163ioniste, majorit\u0103\u0163ile democratice distrug, odat\u0103 cu pia\u0163a autoreglat\u0103, \u015fi democra\u0163ia. \u201eDrumul c\u0103tre servitute\u201c, pentru a-l parafraza pe Hayek, \u00eencepe cu opozi\u0163ia societ\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de autoreglarea economiei, democra\u0163ia put\u00e2nd fi salvat\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi doar printr-o politic\u0103 economic\u0103 ce se men\u0163ine c\u00e2t mai aproape de zona fundamentalismului de pia\u0163\u0103. \u00cen\u0163elegem astfel felul \u00een care contextul postcomunist al tranzi\u0163iei de la totalitarism la democra\u0163ie a favorizat deturnarea imaginarului democratic n\u0103scut \u00een zilele Revolu\u0163iei din decembrie \u00een favoarea proiectului neoliberal, aspect discutat de autor asupra c\u0103ruia vom reveni \u00een cele ce urmeaz\u0103. \u00cen fine, \u00een\u0163elegem \u015fi de ce, \u00een condi\u0163iile \u00een care preten\u0163iile ideologiei neoliberale sunt demontate de perspectiva istoric\u0103 \u00een care se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 analizele polanyiene, diseminarea \u015fi perpetuarea ideologiei neoliberale depinde de reprezent\u0103ri mitologice ale istoriei locale \u015fi occidentale, care altminteri nu sunt legate \u00een mod inerent de nucleul dur \u015fi pretins \u015ftiin\u0163ific al neoliberalismului.
\nConform analizei polanyiene, tensiunea dintre pia\u0163\u0103 \u015fi societate sau raportul dintre mi\u015fcare \u015fi contrami\u015fcare este ceea ce define\u015fte dinamica istoric\u0103 a societ\u0103\u0163ilor moderne, a c\u0103ror evolu\u0163ie este comparat\u0103 de Cornel Ban cu balansul unei pendule. Astfel, dac\u0103 \u201ela mijlocul secolului al XIX-lea pendula a b\u0103tut \u00een direc\u0163ia\u201c integrismului pie\u0163ei, \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201970 ai secolului al XIX-lea pendula bate \u00een sens opus: intr\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de re\u00eencastrare a economicului sub presiunea societ\u0103\u0163ii, perioad\u0103 care ia sf\u00e2r\u015fit cu revolu\u0163ia neoliberal\u0103 de la finele anilor \u201970 ai secolului trecut, \u201erevolu\u0163ie al c\u0103rui sf\u00e2r\u015fit\u201c, \u00een ciuda marelui \u015foc financiar din 2008 \u015fi al mobiliz\u0103rilor sociale care i-au urmat, \u201enu se \u00eentrez\u0103re\u015fte degrab\u0103\u201c (pp. 11-12). Polanyi studiaz\u0103 emergen\u0163a capitalismului concentr\u00e2ndu-se pe cazul originar britanic, \u00eens\u0103 dinamica elementar\u0103 a acestui caz-\u015fcoal\u0103 este reprodus\u0103, desigur, cu varia\u0163ii locale, \u00een toate societ\u0103\u0163ile care adopt\u0103 modelul liberal. Ceea ce este mai important, ini\u0163iat\u0103 \u00een centrul lumii capitaliste, \u201emarea transformare\u201c atrage \u00een angrenajul ei societ\u0103\u0163ile periferice prin mijloace care, la fel ca \u015fi instituirea originar\u0103 a capitalismului, au prea pu\u0163in sau nimic \u00een comun cu autodeterminarea democratic\u0103, cristaliz\u00e2ndu-se astfel rela\u0163ii de tip centru-periferie. Or, societ\u0103\u0163ile de la periferie pot fi \u00een\u0163elese \u00een mod corespunz\u0103tor doar atunci c\u00e2nd sunt \u00een\u0163elese \u00een cadrul contextului global din care fac parte \u015fi prin prisma evolu\u0163iilor istorice de lung\u0103 durat\u0103, at\u00e2t cele locale c\u00e2t \u015fi cele globale. Integrarea microperspectivei \u00een macroperspectiv\u0103 reprezint\u0103 unul din principalele merite epistemologice ale c\u0103r\u0163ii, care corecteaz\u0103 astfel mult r\u0103sp\u00e2ndita eroare de optic\u0103 ce sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een pove\u015fti deloc inocente cu \u0163\u0103rani lene\u015fi \u015fi be\u0163ivi vs. occidentali harnici \u015fi civiliza\u0163i. Condi\u0163ia periferic\u0103, subliniaz\u0103 autorul, este o condi\u0163ie de dependen\u0163\u0103, asociat\u0103 fie cu subdezvoltarea \u2013 cazul dependen\u0163ei clasice, \u00een care o \u0163ar\u0103 import\u0103 tehnologie \u015fi export\u0103 produse agricole, materii prime \u015fi hidrocarburi \u2013, fie cu dezvoltarea dependent\u0103, cazul economiilor semiperiferice unde cre\u015fterea economic\u0103 este cel mai adesea asociat\u0103 cu regresul social \u015fi ecologic, cu pierderea autonomiei decizionale \u015fi cu expunerea crescut\u0103 la \u015focurile financiare, aceasta fiind, conform autorului, \u015fi situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia \u00een momentul de fa\u0163\u0103.
\n\u0162\u0103rile de la periferie, subliniaz\u0103 Cornel Ban, sunt puse \u00een fa\u0163a unei alegeri: pe de o parte, adoptarea modelului liberal clasic de tip laissez-faire, pe de alt\u0103 parte op\u0163iunea dezvolta\u0163ionist\u0103. \u00cen cel de-al doilea caz, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd principiile ortodoxiei liberale printr-o politic\u0103 bazat\u0103 pe subven\u0163ii, m\u0103suri protec\u0163ioniste \u015fi credit de stat, statul se angajeaz\u0103 direct \u00eentr-un program de industrializare menit s\u0103 mute \u0163ara de la periferia capitalismului \u00een centrul acestuia. Dac\u0103 istoria consemneaz\u0103 o serie de reu\u015fite depline sau doar par\u0163iale ale acestor proiecte, exemplul clasic fiind Coreea de Sud, autorul subliniaz\u0103 c\u0103 succesul proiectelor dezvolta\u0163ioniste nu este garantat, depinz\u00e2nd \u00een schimb de existen\u0163a unui aparat de stat puternic \u015fi competent care are parte de \u201esuficient\u0103 autonomie de g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune \u00een raport cu capitali\u015ftii\u201c ce beneficiaz\u0103 de sprijinul statal. \u201e\u00cen scenariul cu stat slab \u015fi capitali\u015fti puternici\u201c, noteaz\u0103 Ban, \u201etipic multor state africane \u015fi latino-americane, dup\u0103 unele succese ini\u0163iale, protec\u0163ionismul \u015fi subven\u0163iile au \u00eent\u0103rit doar privilegiile capitali\u015ftilor locali, plafon\u00e2nd dezvoltarea industrial\u0103 \u015fi accentu\u00e2nd polarizarea social\u0103\u201c (p. 214). Istoria economic\u0103 a Rom\u00e2niei prezentat\u0103 \u00een volum, pe care o voi rezuma \u00een cele ce urmeaz\u0103, este practic o istorie a oscil\u0103rii \u00eentre cele dou\u0103 modele economice, cu men\u0163iunea c\u0103 anii de glorie ai dezvolta\u0163ionismului rom\u00e2nesc s-au petrecut \u00een contextul unei economii planificate de stat \u015fi fundamentate oficial pe ideologia marxist-leninist\u0103.
\nDe la Tratatul de la Adrianopol \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre<\/strong>
\n\u00cenceput\u0103 odat\u0103 cu liberalizarea comer\u0163ului dintre \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne \u015fi Europa Occidental\u0103, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol, integrarea Rom\u00e2niei \u00een sistemul capitalist interna\u0163ional se \u00eemparte, p\u00e2n\u0103 la cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eentr-o prim\u0103 perioad\u0103 caracterizat\u0103 de adoptarea modelului liberal clasic \u00een economie \u015fi o a doua perioad\u0103 ce debuteaz\u0103 odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970 ai secolului al XIX-lea \u015fi este caracterizat\u0103 de tentativa de a ie\u015fi din dependen\u0163\u0103 prin proiectul dezvolt\u0103rii unei industrii \u015fi a unei burghezii na\u0163ionale. Pentru autor, sub aspect economic, rezultatele acestei prime etape a dezvolta\u0163ionismului rom\u00e2nesc sunt mai degrab\u0103 modeste \u00een timp ce \u201edosarul dezvolt\u0103rii sociale a \u0163\u0103rii era pur \u015fi simplu dezastruos\u201c (pp. 33-35). Potrivit autorului, rezultate mult mai spectaculoase aveau s\u0103 se ob\u0163in\u0103, at\u00e2t din punct de vedere economic, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere social, \u00een timpul perioadei comuniste, c\u00e2nd \u201edecalajele de dezvoltare se reduc semnificativ pentru prima dat\u0103\u201c. \u00cens\u0103 dincolo de \u201e<enormele costuri> umane \u015fi de mediu\u201c ale \u201ena\u0163ional-stalinismului\u201c, mai ales cele din \u201e<perioada incipient\u0103> a acestui proiect\u201c (pp. 252-253), spre sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970, datorit\u0103 unei combina\u0163ii de circumstan\u0163e interne (investi\u0163ii nesustenabile \u00een proiecte industriale cu caracter energofag) \u015fi externe (cre\u015fterea pre\u0163ului petrolului cuplat\u0103 cu cre\u015fterea pre\u0163ului credit\u0103rii la nivel interna\u0163ional), sistemul socialist intr\u0103 \u00een criz\u0103. Cu toate acestea, trauma social\u0103 a anilor \u201980 \u015fi, ca urmare, modul spectaculos \u00een care avea s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 socialismul rom\u00e2nesc singularizeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een contextul Europei de Est datorit\u0103 \u00eencerc\u0103rii lui Ceau\u015fescu, situate la intersec\u0163ia dintre eroism \u015fi demen\u0163\u0103, de a salva sistemul care p\u00e2n\u0103 atunci se bucurase de o larg\u0103 sus\u0163inere social\u0103. Mai precis, constr\u00e2ns s\u0103 fac\u0103 apel la creditarea occidental\u0103, pentru a-\u015fi salva proiectul de dezvoltare industrial\u0103 lovit de cre\u015fterea pre\u0163ului petrolului, chiar atunci c\u00e2nd ridicarea ratei dob\u00e2nzii de c\u0103tre Federal Reserve a lovit toate \u0163\u0103rile periferice debitoare, Ceau\u015fescu a ajuns \u00een cele din urm\u0103 \u00een pragul intr\u0103rii \u00een incapacitate de plat\u0103, moment \u00een care, potrivit lui Cornel Ban, \u00een fa\u0163a lui s-au aflat trei posibile solu\u0163ii. Primele dou\u0103 erau negocierea unei ree\u015falon\u0103ri a datoriei sau declararea oficial\u0103 a falimentului. Prima variant\u0103 presupunea, la fel ca \u00een cazul altor state, inclusiv din cadrul Pactului de la Var\u015fovia, ca statul rom\u00e2n s\u0103 accepte directivele de politic\u0103 economic\u0103 ale FMI, fapt care contrazicea componenta na\u0163ionalist-suveranist\u0103 a ideologiei ceau\u015fiste. Cea de-a doua variant\u0103 ar fi reprezentat recunoa\u015fterea oficial\u0103 a e\u015fecului celei de-a doua componente a respectivei ideologii, \u00een spe\u0163\u0103 dezvolta\u0163ionismul. Or, dat fiind faptul c\u0103 scopul s\u0103u era s\u0103 demonstreze c\u0103 se poate, Ceau\u015fescu a ales cea de-a treia solu\u0163ie, anume emanciparea definitiv\u0103 de dependen\u0163a fa\u0163\u0103 de Occident prin op\u0163iunea pentru o plat\u0103 accelerat\u0103 a datoriei, fapt unic \u00een fostul lag\u0103r socialist \u015fi posibil doar datorit\u0103 unui program brutal de austeritate cu consecin\u0163e sociale devastatoare (pp. 58-59): \u201e\u00eentre 1981 \u015fi 1989\u201c, at\u00e2t \u201eaprovizionarea cu alimente de baz\u0103\u201c, c\u00e2t \u015fi \u201eproduc\u0163ia de bunuri de consum <au> fost aproape <\u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite>\u201c (p. 68), r\u0103stimp \u00een care Ceau\u015fescu continua, \u00een mod de-acum \u201epatologic\u201c, s\u0103 dezvolte proiecte industriale din start falimentare \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 edificii faraonice precum Casa Poporului (p. 73). Ban crediteaz\u0103 pierderea sprijinului popular de c\u0103tre regim, ce avea s\u0103 se concretizeze \u00een mobilizarea popular\u0103 din decembrie \u201989, ca factor determinant care avea s\u0103 duc\u0103 la c\u0103derea regimului comunist, subevalu\u00e2nd astfel alte variabile precum contextul geopolitic sau interesul elitelor din cadrul aparatului de stat \u015fi de partid, aceasta fiind una din cele c\u00e2teva teze secundare ale c\u0103r\u0163ii care ar necesita probabil o argumentare mai substan\u0163ial\u0103.
\nDat fiind faptul c\u0103 perioadei dintre 1829 \u015fi 1989 i se dedic\u0103 doar dou\u0103 capitole, sau o treime din carte, restul fiind dedicat perioadei postdecembriste, putem concluziona c\u0103 adev\u0103ratul interes al lui Cornel Ban este reprezentat de transform\u0103rile economice din aceast\u0103 perioad\u0103, primele dou\u0103 capitole reprezent\u00e2nd practic un preambul la studiul detaliat al ultimilor dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani. Din analiza autorului reiese c\u0103 momentul-cheie al perioadei postdecembriste, ce pecetluie\u015fte \u00een mod irevocabil traiectoria economic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 a Rom\u00e2niei, este reprezentat de alegerile din 1996. Alegerile din 1996, care aduc la putere alian\u0163a dintre CDR \u015fi USD, pun cap\u0103t experimentului neodezvolta\u0163ionist din timpul guvern\u0103rii V\u0103c\u0103roiu \u015fi marcheaz\u0103 ruptura, deopotriv\u0103 definitiv\u0103 \u015fi brutal\u0103, cu combina\u0163ia de suveranism \u015fi (neo)dezvolta\u0163ionism care \u00eenc\u0103 men\u0163inea Rom\u00e2nia, la jum\u0103tatea anilor \u201990, \u00een afara globaliz\u0103rii neoliberale, diferen\u0163iind-o de asemenea de celelalte state din Europa de Est. \u00cen mod clar, cu toate c\u0103 \u00eei eviden\u0163iaz\u0103 defectele datorit\u0103 c\u0103rora avea s\u0103 \u015fi naufragieze la alegerile din 1996, Cornel Ban nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi ascund\u0103 o anume simpatie fa\u0163\u0103 de proiectul neodezvolta\u0163ionist pe care \u00eel reprezint\u0103 guvernarea lui Nicolae V\u0103c\u0103roiu, probabil cel mai simpatic (sau hai s\u0103 zicem cel mai pu\u0163in antipatic) personaj din setul de deciden\u0163i politici ale c\u0103ror ac\u0163iuni sunt analizate \u00een carte. Fundamentat\u0103 pe programul economic elaborat de o serie de economi\u015fti din vechea gard\u0103 (cine oare mai \u015ftie ast\u0103zi ceva, dac\u0103 a \u015ftiut vreodat\u0103, despre Comisia Postolache?), pe care Cornel Ban \u00eei salveaz\u0103 de la o injust\u0103 anonimitate postum\u0103, \u015fi beneficiind de un sprijin politic de care fosta guvernare, debarcat\u0103 ca urmare a unor tendin\u0163e reformiste cu caracter mai radical, nu avusese parte, guvernarea V\u0103c\u0103roiu se bucur\u0103, potrivit autorului, de ni\u015fte reu\u015fite destul de consistente: \u201e<rat\u0103> de cre\u015ftere a PIB (…) la fel de \u00eenalt\u0103\u201c precum \u201ecea a statelor postcomuniste care au suferit strategii de tranzi\u0163ie neoliberale (Polonia, Ungaria, Republica Ceh\u0103) (…), pierderea locurilor de munc\u0103\u201c fiind \u00eens\u0103 \u201emai pu\u0163in dramatic\u0103\u201c dec\u00e2t \u00een aceste state; \u201ecalificativ relativ mare (B+)\u201c din partea \u201e<agen\u0163iilor> de rating\u201c etc. (p. 152). Reu\u015fitele sunt cu at\u00e2t mai remarcabile cu c\u00e2t ele vin pe fondul presiunilor constante exercitate de FMI, inclusiv prin intermediul BNR, devenit\u0103 de timpuriu o institu\u0163ie neoliberal\u0103 din cadrul statului rom\u00e2n, ce fusese \u201erecrutat\u0103\u201c de FMI, presiuni care \u00een ajunul alegerilor din \u201996 se transform\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 ac\u0163iune de sabotaj financiar, menit\u0103 s\u0103 compromit\u0103 \u015fansele electorale ale guvernului. E\u015fecurile, care au dus \u00een cele din urm\u0103 la erodarea bazei populare a regimului, \u0163in de insuficienta redistribuire a bog\u0103\u0163iei c\u0103tre baza piramidei, subfinan\u0163area \u015fi proasta administrare a serviciilor publice (s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt etc.), incapacitatea administrativ\u0103 a aparatului de stat, un adev\u0103rat blestem care a compromis diversele proiecte de dezvoltare ale Rom\u00e2niei moderne \u015fi, \u00een fine, repetatele cazuri de corup\u0163ie, \u00een cadrul unei economii \u00een care, \u00een 1996, 84% din for\u0163a de munc\u0103 era \u00een continuare angajat\u0103 \u00een sectorul de stat (p. 139) \u015fi unde, \u00eenc\u0103 \u00een 1998, statul de\u0163inea 71% din activele bancare (p. 227).
\nPrin contrast, m\u0103surile guvern\u0103rii de dreapta care preia puterea \u00een 1996 genereaz\u0103 \u201eo tragedie social\u0103 \u015fi (…) un dezastru macroeconomic\u201c. Ca urmare a punerii \u00een practic\u0103 de c\u0103tre elita politic\u0103 local\u0103 a terapiei de \u015foc solicitate de organismele financiare interna\u0163ionale, organisme controlate de marile puteri occidentale, \u201eproduc\u0163ia industrial\u0103 scade \u00eentre 1996 \u015fi 2000 cu 20% (…), masa de \u015fomeri l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103 de t\u0103v\u0103lugul dezindustrializ\u0103rii cunoa\u015fte o dublare a ratei s\u0103r\u0103ciei (…), 60% dintre \u015fomeri\u201c refugiindu-se \u00een agricultura de subzisten\u0163\u0103 \u00een cadrul a ceea ce avea s\u0103 fie \u201eprima migra\u0163ie urban-rural din istoria postbelic\u0103 a Europei\u201c. C\u00e2t despre personaje ceva mai romantice ce populau imaginarul dreptei na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103niste, nici acestora nu le-a priit prea mult terapia neoliberal\u0103: \u201eUn sfert de milion de mici afaceri\u201c, puse pe picioare \u00een primii ani de dup\u0103 Revolu\u0163ie, \u201eau dat faliment\u201c, iar combina\u0163ia dintre \u201et\u0103ierea subven\u0163iilor de stat acordate agriculturii (…) \u015fi deschiderea pie\u0163ei interne fa\u0163\u0103 de produc\u0103tori\u201c externi \u201eputernic subven\u0163iona\u0163i \u015fi mecaniza\u0163i\u201c avea s\u0103 ruineze \u201emicile gospod\u0103rii agricole\u201c \u015fi s\u0103 transforme Rom\u00e2nia, \u201epentru prima oar\u0103 \u00een istoria ei recent\u0103\u201c \u00een \u201eimportator net de alimente\u201c (p. 162). Ca \u015fi \u00een cazul \u201emarii transform\u0103ri\u201c studiate de Polanyi, revolu\u0163ia neoliberal\u0103 care a pecetluit soarta dezvolta\u0163ionismului rom\u00e2nesc scoate \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103, departe de a fi un arbitru neutru al unei competi\u0163ii ce \u0163ine de spontaneitatea natural\u0103, statul capitalist este agentul distrugerii programatice a formelor de economie \u00eencastrate social ce preced \u015fi st\u00e2njenesc instituirea societ\u0103\u0163ii de pia\u0163\u0103. Ca atare, la fel ca \u015fi predecesorul s\u0103u studiat de Polanyi, statul neoliberal \u201edezvolt\u0103, stabilizeaz\u0103 \u015fi reproduce forme marchetizate de via\u0163\u0103 social\u0103\u201c, cum scrie Cornel Ban \u00een postfa\u0163a la edi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Karl Polanyi. Recomand\u00e2ndu-se ca stat de drept, a c\u0103rui noble\u0163e civilizatoare const\u0103 \u00een garantarea faptului c\u0103 nimeni nu este mai presus de lege, statul neoliberalismului de periferie tutelat de FMI nu se sfie\u015fte \u00eens\u0103, \u00een timpul guvern\u0103rii despre care discut\u0103m, s\u0103 interzic\u0103 \u201esistemului judiciar\u201c s\u0103 \u201einvestigheze v\u00e2nzarea\u201c a \u201eaproape 40% din \u00eentreprinderile de stat pentru m\u0103runta sum\u0103 de 2,1 miliarde de dolari\u201c (p. 161). Iar dac\u0103 cineva se gr\u0103be\u015fte s\u0103 afirme c\u0103 vorbim doar de un caz excep\u0163ional, cel al acumul\u0103rii primitive de capital, \u00een condi\u0163iile \u00een care orice nou regim normativ \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-o stare de excep\u0163ie, este suficient s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103, odat\u0103 cu criza financiar\u0103 din 2008, moment \u00een care lichidarea capitalului bancar de stat \u015fi dependen\u0163a cvasicomplet\u0103 a statului rom\u00e2n de capitalul financiar extern este pecetluit\u0103, excep\u0163ia revine: sub presiunea conjugat\u0103 a FMI \u015fi a b\u0103ncilor care amenin\u0163\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 ce aderarea la Uniunea European\u0103 fusese condi\u0163ionat\u0103 de privatizarea sectorului bancar, b\u0103ncile solicit\u0103 \u015fi ob\u0163in \u201eprotec\u0163ie \u00eempotriva tribunalelor rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u00een chestiunea clauzelor abuzive din contractele de creditare (p. 233). Astfel, putem concluziona c\u0103 excep\u0163ia va reveni cu fiecare nou\u0103 criz\u0103, iar o eventual\u0103 permanentizare a crizei se va traduce \u00eentr-o permanentizare a excep\u0163iei, fapt care, \u00een mod inevitabil, ar sf\u00e2r\u015fi \u00een cele din urm\u0103 prin lichidarea definitiv\u0103 a statului liberal.
\nPe principiul identit\u0103\u0163ii dintre incendiator \u015fi pompier, numai absorb\u0163ia maselor disponibilizate de c\u0103tre UE, precum \u015fi relansarea cre\u015fterii economice determinate de \u00eencrederea investitorilor \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care demarase negocierile de aderare la UE au reu\u015fit s\u0103 salveze, \u00een cele din urm\u0103, statul rom\u00e2n de la colaps. \u00cens\u0103, salvat\u0103 de Occident dup\u0103 ce aplicase re\u0163etele solicitate de Occident, Rom\u00e2nia a intrat astfel \u00een zodia capitalismului dependent, dependen\u0163a fiind cu at\u00e2t mai accentuat\u0103 cu c\u00e2t Rom\u00e2nia se v\u00e2nduse foarte ieftin. Dup\u0103 o perioad\u0103 de cre\u015ftere puternic\u0103, dar cu fundamente foarte \u015fubrede, combinat\u0103 cu radicalizarea agendei neoliberale a elitelor tehnocratice locale \u2013 din 2004 \u00eencepe era cotei unice \u2013 \u015fi ad\u00e2ncirea inegalit\u0103\u0163ilor sociale, Rom\u00e2nia avea s\u0103 resimt\u0103, odat\u0103 cu Marea Recesiune din 2008, varianta dur\u0103 a efectelor unui astfel de tip de dezvoltare: volatilitate crescut\u0103, pierderea p\u00e2rghiilor de decizie \u015fi deci golirea de con\u0163inut a democra\u0163iei, salarii de mizerie, regres social \u015fi ecologic \u015fi, \u00een fine, transformarea statului \u201e<\u00eentr-un> fel de agen\u0163ie de garantare a dreptului de a fi exploatat\u201c (p. 217), angajat\u0103 \u00eentr-o race to the bottom cu alte astfel de agen\u0163ii din diferite col\u0163uri ale lumii \u2013 China, Banglade\u015f, Maroc \u2013 dedicate toate dezvolt\u0103rii unui mediu c\u00e2t mai investor friendly \u2013 mai ales pe timp de criz\u0103 c\u00e2nd \u00eencrederea investitorilor scade \u2013, cu costurile sociale, ecologice \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, politice, de rigoare. C\u00e2t despre \u00eentrebarea \u201ece-i de f\u0103cut?\u201c, r\u0103spunsul, care pare (sau nu?) s\u0103 rezulte din volumul lui Cornel Ban, volum ce se \u00eencheie cu o invita\u0163ie la un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, este \u201enu prea multe\u201c, sau, cum ar spune Andrei State, \u201eo mai bun\u0103 administrare a dezastrului\u201c (v. Ambivalen\u0163a liberalismului: politic\u0103 \u015fi ideologie \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103, \u00een Cultura, nr. 371, 2012). \u201eTeoretic\u201c, sus\u0163ine Ban, printr-o combina\u0163ie de atragere de investi\u0163ii \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare \u015fi politici redistributive, dezvoltarea \u00een dependen\u0163\u0103 poate evita neajunsul regresului social (p. 215). Din nefericire \u00eens\u0103, autorul nu este prea explicit atunci c\u00e2nd vine vorba de indicarea modalit\u0103\u0163ii concrete prin care se poate dep\u0103\u015fi, dac\u0103 se poate dep\u0103\u015fi, cercul vicios al dezvolt\u0103rii dependente, dat fiind faptul c\u0103, \u00een linii mari, s-ar putea obiecta c\u0103 at\u00e2t strategiile de atragere a investi\u0163iilor cu valoare ad\u0103ugat\u0103 \u2013 ce necesit\u0103 la r\u00e2ndul lor investi\u0163ii ale statului \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cercetare \u015fi infrastructur\u0103 \u2013, c\u00e2t \u015fi politicile redistributive necesit\u0103 cheltuieli publice, \u00eens\u0103 cheltuielile publice necesit\u0103 taxe ce gonesc investitorii care, pentru moment, vin \u00een Rom\u00e2nia datorit\u0103 costurilor mici de produc\u0163ie pentru produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 redus\u0103. \u00cen plus, atunci c\u00e2nd spune c\u0103, \u201e\u015fubrezit de austeritate fiscal\u0103 \u015fi de decenii de ideologie antistat (…), statul capitalismului dependent\u201c nu poate genera o birocra\u0163ie dezvolta\u0163ionist\u0103 (p. 217), autorul nu subliniaz\u0103 \u00eendeajuns de clar faptul c\u0103 dezvolta\u0163ionism \u00een UE nu se prea poate face pentru c\u0103 nu-\u0163i prea permite legisla\u0163ia european\u0103, punct de la care \u00eencepe o nou\u0103 discu\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cornel Ban, Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc, Editura Tact, Cluj, 2014   Cadrul teoretic polanyian \u00cenainte de a rezuma pe scurt principalele etape ale acestei istorii a capitalismului rom\u00e2nesc, a\u015fa cum sunt prezentate ele de c\u0103tre autor, se cuvine s\u0103 ne aplec\u0103m asupra cadrului teoretic al volumului \u2013 bazat pe g\u00e2ndirea lui… Cite\u0219te mai mult »Istoria tranzi\u0163iei v\u0103zut\u0103 din perspectiv\u0103 polanyian\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14478,13579,14476,14477],"class_list":["post-23624","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-birocratie-dezvoltationista","tag-cornel-ban","tag-dependenta-si-dezvoltare-economia-politica-a-capitalismului-romanesc","tag-ideologie-antistat"],"views":1353,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23624","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23624"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23625,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23624\/revisions\/23625"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}