Drumul prin istorie al rom\u00e2nilor a fost plin de \u00eencerc\u0103ri, dar ei au reu\u015fit s\u0103 \u00eenfrunte veacurile, \u00een \u00eemprejur\u0103ri din cele mai grele \u015fi s\u0103 reziste pe p\u0103m\u00e2nturile lor, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi aproape miraculos identitatea ca urma\u015fi ai civiliza\u0163iei Romei. Unitatea lor deplin\u0103, din p\u0103cate trec\u0103toare, n-a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 dec\u00e2t cu un veac \u00een urm\u0103, dar \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i, ace\u015fti necontenit \u00eencerca\u0163i de valurile istoriei \u015fi-au p\u0103strat limba \u015fi identitatea. C\u0103rturarii acestui neam \u00een mod firesc au militat pentru a eviden\u0163ia originea \u015fi mai ales unitatea sa, dincolo de hotarele \u00eenc\u0103lcate, \u00een ve\u015fnic\u0103 str\u0103duin\u0163\u0103 pentru realizarea conlucr\u0103rii \u015fi unit\u0103\u0163ii sale. Printre ei, Constantin Stere ocup\u0103 o pozi\u0163ie special\u0103. Un martir, cu o via\u0163\u0103 plin\u0103 de \u00eencerc\u0103ri venite pentru el din toate p\u0103r\u0163ile, \u015fi totodat\u0103 un d\u0103ruit c\u0103tre o cauz\u0103 av\u00e2nd o \u00eendoit\u0103 componen\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Stere r\u0103m\u00e2ne un mare biruitor, \u00een ciuda adversit\u0103\u0163ii vie\u0163ii sale \u00eencercate \u015fi a ne\u00een\u0163elegerii sale de mul\u0163i dintre semenii s\u0103i. La un veac \u015fi jum\u0103tate de la na\u015fterea sa i se cuvine s\u0103 i se manifeste m\u0103car postum pre\u0163uirea pentru \u00een\u0163elepciunea, patriotismul \u015fi jertfele sale, cu \u00een\u0163elegerea lan\u0163ului de dileme pe care a fost silit s\u0103 le \u00eenfrunte.
\nN\u0103scut la o margine a spa\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti, acolo unde apele Nistrului au tras un firesc hotar dincolo de care se intr\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 lume, de\u015fi ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 asigurate prin pozi\u0163ia \u015fi averea tat\u0103lui s\u0103u o existen\u0163\u0103 tihnit\u0103, tr\u0103ind drama unui copil respins de propria-i mam\u0103, Constantin Stere avea s\u0103 se dezvolte \u00eentr-un mediu ambient care i-a marcat \u00eentreaga existen\u0163\u0103, acela al inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi al ap\u0103s\u0103rii categoriei sociale c\u0103reia i se datora de c\u0103tre \u00eentreaga societate fiin\u0163area \u015fi \u00een mijlocul c\u0103reia datorit\u0103 \u015fi unei mame ne\u00een\u0163eleg\u0103toare tr\u0103ia, dar totodat\u0103, de\u015fi \u00eentr-o provincie supus\u0103 rusific\u0103rii, \u00eentr-o lume moldoveneasc\u0103, unde i s-a infuzat \u015fi realitatea componentei na\u0163ionale, de care avea s\u0103 fie progresiv mai deplin con\u015ftient.
\nDominant\u0103 \u00een existen\u0163a sa, \u00een prima ei faz\u0103, a fost problema social\u0103, \u00eent\u00e2lnind \u00een timpul \u00eenceputurilor sale intelectuale, ca elev la Chi\u015fin\u0103u, puternica influen\u0163\u0103 a narodnicismului, ap\u0103rarea \u0163\u0103r\u0103nimii \u015fi viitorul ei preocup\u00e2ndu-l cu prioritate. Totodat\u0103 a fost \u015fi perioada \u00een care \u015fi-a \u00eembog\u0103\u0163it cuno\u015ftin\u0163ele prin \u015fcoal\u0103, dar mai ales prin lecturi bogate, orientate \u00een diverse domenii. Stere a \u00eenceput \u00een aceast\u0103 tinere\u0163e s\u0103 se afirme ca un c\u0103rturar militant. Este \u015fi perioada \u00een care progresiv s-a afirmat \u00een el, pe l\u00e2ng\u0103 componenta social\u0103, cea na\u0163ional\u0103, \u00een care a realizat leg\u0103tura organic\u0103 a provinciei sale smuls\u0103 din trupul principatului Moldovei cu trupul masiv al \u00eentregii rom\u00e2nit\u0103\u0163i. Dar aceast\u0103 con\u015ftientizare avea s\u0103 fie progresiv dominant\u0103 \u00een existen\u0163a t\u00e2n\u0103rului mai ales dup\u0103 \u00eencheierea cumplitului s\u0103u exil \u015fi \u00eentoarcerea sa la Chi\u015fin\u0103u \u201eca un naufragiat\u201c, determin\u00e2ndu-l s\u0103 treac\u0103 dincolo de Prut \u00een Rom\u00e2nia. Era noiembrie 1892. Sosit la Ia\u015fi a sim\u0163it, dup\u0103 m\u0103rturisirea sa, c\u0103 \u201esunt \u00een \u0163ara mea, \u00eentre fra\u0163i\u201c \u015fi a scris \u015fi versuri evoc\u00e2nd \u201edraga mea Rom\u00e2nie\u201c.
\n\u00cent\u00e2rziat, dar doct student \u00een drept, dar \u015fi publicist, el s-a afirmat de la \u00eenceput cu \u015ftiin\u0163a \u015fi vigoarea sa leonin\u0103. A \u00eenceput lupta pentru poporanism \u00een noua sa patrie, av\u00e2nd leg\u0103turi \u015fi cu frunta\u015fii sociali\u015fti, mai ales cu so\u0163ii N\u0103dejde \u015fi cu Gherea, care se str\u0103duiau s\u0103-\u015fi creeze partidul. \u00cen primele luni din 1895 \u015fi-a ob\u0163inut naturalizarea \u015fi doi ani mai t\u00e2rziu \u015fi-a sus\u0163inut \u00een mod str\u0103lucit licen\u0163a. C\u0103s\u0103torit cu devotata Maria Grosu, va avea patru copii. 1897 a fost \u015fi anul \u00een care s-a \u00eent\u00e2lnit cu Ionel Br\u0103tianu, \u00eentre ei stabilindu-se o leg\u0103tur\u0103 politic\u0103 \u015fi intelectual\u0103, Stere contribuind hot\u0103r\u00e2tor \u00een determinarea acestuia s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze cauza reformei electorale \u015fi mai ales pe a celei agrare. \u00cen 1898 a fost ales ca deputat liberal, a devenit adjunct al primarului Ia\u015filor \u015fi a cuv\u00e2ntat la morm\u00e2ntul lui Ion C. Br\u0103tianu de la Florica. Reales \u00een Parlament \u00een 1901, a fost \u015fi anul \u00een care a ob\u0163inut suplinirea catedrei de Drept constitu\u0163ional la Universitatea din Ia\u015fi, \u00een care avea s\u0103 fie titularizat prin concurs \u00een anul urm\u0103tor.
\nLa Chi\u015fin\u0103u avea s\u0103 revin\u0103 \u00een 1905 ca avocat \u00eentr-un proces, dar totodat\u0103 restabilind leg\u0103turi cu provincia sa natal\u0103. Revenit \u00een \u0163ar\u0103 urm\u0103rea cu pasiune evenimentele din Rusia, prev\u0103z\u00e2nd c\u0103derea imperiului, \u015fi totodat\u0103 \u00een prim\u0103vara 1906 a \u00eenceput publicarea Vie\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti. Dar a sosit acum \u015fi momentul \u00een care Stere a trecut Carpa\u0163ii. \u00cen Transilvania, la Sibiu, dar \u015fi la Arad, av\u00e2nd \u00eentrevederi cu frunta\u015fi ai rom\u00e2nilor ardeleni. Din nou la Chi\u015fin\u0103u, a ajuns apoi \u015fi \u00een Bucovina. \u00cen anul urm\u0103tor, \u00eencr\u00e2ncenat al r\u0103scoalei din 1907, Stere, prefect al jude\u0163ului Ia\u015fi, a reu\u015fit s\u0103 evite ac\u0163iuni represive, milit\u00e2nd apoi pentru amnistie.
\nPre\u015fedinte al Clubului liberal din Ia\u015fi va fi aproape un deceniu, de\u015fi \u00een rela\u0163ia sa cu Ionel Br\u0103tianu existau divergen\u0163e mai ales legate de reforma agrar\u0103 pe care Stere o dorea mai radical\u0103, dar totodat\u0103 se v\u0103dea \u015fi o rela\u0163ie de tip special. Ministru Stere nu va ajunge, ne\u00eendoielnic din cauza dezacordurilor, dar totodat\u0103 sentimente de pre\u0163uire \u00eel vor st\u0103p\u00e2ni pe Br\u0103tianu determin\u00e2ndu-l ca \u00eentreaga via\u0163\u0103 s\u0103 caute \u00eentr-un fel sau altul s\u0103-l ocroteasc\u0103 pe cel care-i fusese \u00een\u0163elept sf\u0103tuitor de tain\u0103.
\n\u00cen 1910 Stere c\u0103l\u0103tore\u015fte pentru prima oar\u0103 \u00een centrul Europei, iar la sf\u00e2r\u015fitul anului urm\u0103tor \u015fi la \u00eenceputul lui 1912, chemat de Octavian Goga, a reu\u015fit s\u0103-l \u00eempace pe acesta cu Vaida Voevod. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Stere se intitula \u00een august 1909 \u201eministru al Ardealului \u015fi al Basarabiei\u201c! El ac\u0163iona \u00eentr-o Rom\u00e2nie mare care \u00eenc\u0103 nu exista, ca \u015fi cum aceasta ar fi fiin\u0163\u00e2nd, instinctiv \u00eencrez\u0103tor \u00eentr-un viitor. Evenimentele mondiale vor interveni pun\u00e2nd cap\u0103t pentru un timp iluziilor.
\nToamna 1913: Br\u0103tianu lanseaz\u0103 proiectul exproprierii \u015fi cel al colegiului unic. Stere se pronun\u0163\u0103 pentru adoptarea lor \u00een limite mai extinse, iar \u00een luna mai 1914 pune bazele Ligii reformelor, dar \u00eenceputul r\u0103zboiului mondial a impus am\u00e2narea pentru un timp a realiz\u0103rii solu\u0163iilor. Alian\u0163a care se profila al\u0103turi de Rusia \u0163arilor \u201e\u00eel \u00eennebunea cu des\u0103v\u00e2r\u015fire\u201c pe Stere, \u00een acele zile tensionate, dup\u0103 m\u0103rturia lui Duca. Din nou \u00een Transilvania, de data aceasta mandatat de Br\u0103tianu pentru a se evita o ridicare prematur\u0103 a ardelenilor. De fapt, el nu renun\u0163a la idealul str\u00e2ngerii tututror rom\u00e2nilor laolalt\u0103, dar nu putea accepta sacrificarea basarabenilor. La 15 decembrie 1915 Stere a f\u0103cut o adev\u0103rat\u0103 profe\u0163ie \u00een Parlament ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 n\u0103d\u0103jduia c\u0103 copiii din acel moment \u201evor vedea Rom\u00e2nia mare, \u00eentreag\u0103, ne\u015ftirbit\u0103… de la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Tisa\u201c.
\nRom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi. Stere a r\u0103mas la Bucure\u015fti \u00een momentul retragerii, pornind pe un drum al s\u0103u, nesupus, pun\u00e2ndu-\u015fi \u00eens\u0103 \u00een joc \u00eentregul destin. \u00cen martie 1917 s-a dus cu un memoriu la Viena \u015fi la Berlin, \u00een care punea ipoteza ca \u00eemp\u0103ratul Austriei s\u0103 devin\u0103 \u015fi al Rom\u00e2niei, iar la 1 septembrie, subven\u0163ionat de Vaida cu 50.000 de lei, a \u00eenceput s\u0103 editeze Lumina! Dar propunerea lui Marghiloman de a intra \u00een guvernul s\u0103u Stere a refuzat-o. Era \u00eens\u0103 convins c\u0103 victoria avea s\u0103 fie a Puterilor centrale.
\nLa 22 martie 1918, Stere a sosit la Ia\u015fi, pentru ca la 24 martie s\u0103 fie la Chi\u015fin\u0103u, rostind \u00eentr-o singur\u0103 zi 25 de discursuri. A fost momentul astral al existen\u0163ei sale, iar prezen\u0163a sa a fost de o \u00eensemn\u0103tate decisiv\u0103 pentru votul Sfatului \u0163\u0103rii din 27 martie. La 30 martie a fost decorat de regele Ferdinand cu marea cruce a Coroanei Rom\u00e2niei. Primindu-l, regina Maria \u00eel caracteriza: \u201eun om straniu, puternic, entuziast, cam brutal \u015fi totodat\u0103 un vis\u0103tor plin de misticism slav\u201c. La 8 aprilie a fost ales pre\u015fedinte al Sfatului T\u0103rii, dar, pe de alt\u0103 parte, reunit\u0103 \u00een adunare general\u0103 la Ia\u015fi, Academia Rom\u00e2n\u0103 nu l-a ales, prefer\u00e2nd pe \u015etefan Ciobanu.
\nPe m\u0103sur\u0103 ce se profila victoria Alia\u0163ilor, Stere intra \u00een perioada \u00een care i se va repro\u015fa pozi\u0163ia pe care o adoptase din toamna anului 1916. La 1\/ 14 noiembrie, \u00een articolul Basarabia \u015fi Rom\u00e2nia Mare, el scria: \u201epot acum privi \u00een lini\u015fte toate manifest\u0103rile nedrepte \u015fi p\u0103tima\u015fe ce s-ar face \u00eempotriva mea\u201c; realitatea avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 mai grea, de\u015fi s-a bucurat de evidente menaj\u0103ri. Sub stare de arest a fost numai de la 10 mai 1919, trec\u00e2nd \u015fi prin spital gra\u0163ie interven\u0163iei regelui Ferdinand, \u015fi p\u00e2n\u0103 la 8 iunie 1919. Din 6 martie a fost suspendat de la catedr\u0103, dar, datorit\u0103 mai ales lui Ionel Br\u0103tianu, a primit leafa f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere p\u00e2n\u0103 la pensionarea sa.
\nAles deputat \u00een provincia sa natal\u0103 \u015fi \u00een 1919, \u015fi \u00een 1920, Stere a refuzat mandatele. \u00cen schimb, \u00een februarie 1921, reales, el s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat, lupt\u00e2nd pentru mandatul s\u0103u. \u201e…eu nu m\u0103 g\u00e2ndeam, a declarat el atunci, atunci ca \u015fi \u00eenainte… numai la Basarabia. A\u0163i auzit c\u0103 m-am interesat o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015fi de ac\u0163iunea rom\u00e2nilor din Ardeal… credeam c\u0103 salvarea viitorului neamului nostru \u00eentreg nu se putea asigura dec\u00e2t prin \u00eentregirea cu Basarabia \u00eenainte de toate\u201c. 93 din cei 99 deputa\u0163i prezen\u0163i i-au confirmat mandatul, Br\u0103tianu instruindu-\u015fi el partizanii ca Stere s\u0103 fie votat.
\nPentru Stere a \u00eenceput o nou\u0103 etap\u0103. \u00cen Parlament a luptat pentru aplicarea g\u00e2ndurilor sale de reform\u0103. A militat pentru fuziunea partidelor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din toate provinciile, s-a implicat \u00een dezbaterea noii Constitu\u0163ii, dar, de asemenea, din timp \u00een timp, a suferit atacuri legate de pozi\u0163ia sa \u00een timpul r\u0103zboiului, ceea ce nu l-a determinat s\u0103 renun\u0163e la crezurile sale. \u00cen iunie 1924 el declara cu \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 m\u00e2ndrie \u00eentr-un discurs c\u0103 fusese \u201eunul din factorii hot\u0103r\u00e2tori pentru unirea \u0163\u0103r\u0103nimii din Vechiul Regat \u015fi Basarabia, cum a fost unul din factorii hot\u0103r\u00e2tori pentru unirea \u0163\u0103r\u0103nimei din Regat \u015fi Basarabia cu \u0163\u0103r\u0103nimea din Ardeal\u201c.
\nDorit sau respins, Stere a continuat s\u0103 fie o prezen\u0163\u0103 indispensabil\u0103 noii Rom\u00e2nii. S-a recurs la competen\u0163a sa \u015fi \u00een cazul formelor renun\u0163\u0103rii la tron a principelui Carol \u015fi la modalitatea de alc\u0103tuire a regen\u0163ei. De asemenea, pe plan politic, Stere a ac\u0163ionat pentru unirea partidului \u0163\u0103r\u0103nesc cu cel na\u0163ional, st\u00e2nd la baza alc\u0103tuirii partidului na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nesc. Dar e evident totodat\u0103 c\u0103 era ocolit, evit\u00e2ndu-se afi\u015farea lui. Nici c\u00e2nd s-a format guvernul Maniu nu s-a apelat la introducerea lui Stere \u00een noua forma\u0163ie ministerial\u0103. S-a ajuns astfel la formarea grupului basarabean al deputa\u0163ilor apropia\u0163i de Stere, apoi la constituirea de c\u0103tre el cu dr. Lupu a Partidului \u0163\u0103r\u0103nesc Democrat, pentru ca Stere s\u0103-\u015fi \u00eencheie activitatea politic\u0103 \u00een cadrul Partidului Radical \u0163\u0103r\u0103nesc, alc\u0103tuit \u00eempreun\u0103 cu Grigore Iunian. De fapt, din 1930 g\u0103sise \u00eenc\u0103 un drum al s\u0103u \u00eencep\u00e2nd s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 romanul s\u0103u fluviu \u00cen preajma revolu\u0163iei. La 1 februarie 1936 Stere a fost pensionat de la catedra pe care n-o putuse onora at\u00e2tea decenii. Sf\u00e2r\u015fitul \u00eei va veni la 26 iunie \u00een acela\u015fi an.
\nPersonalitate puternic\u0103, adev\u0103rat titan cum l-a caracterizat Petre Pandrea, Stere se impune memoriei noastre nu ca un instrument al str\u0103inilor, ci ca un doctrinar \u015fi un militant intransigent al realiz\u0103rii reformelor \u00een Rom\u00e2nia, care printr-un miracol \u015fi-a realizat succesiv des\u0103v\u00e2r\u015firea ei \u00een 1918 la r\u0103s\u0103rit \u015fi la apus, \u015fi totodat\u0103 ca un frunta\u015f care, neocrotindu-se pe sine, s-a luptat st\u0103ruitor pentru na\u0163iunea sa v\u0103zut\u0103 \u00een accep\u0163ia ei cea mai larg\u0103, iar locul s\u0103u \u00een Pantheonul virtual al neamului s\u0103u este pe deplin meritat la 150 de ani de la na\u015fterea sa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Drumul prin istorie al rom\u00e2nilor a fost plin de \u00eencerc\u0103ri, dar ei au reu\u015fit s\u0103 \u00eenfrunte veacurile, \u00een \u00eemprejur\u0103ri din cele mai grele \u015fi s\u0103 reziste pe p\u0103m\u00e2nturile lor, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi aproape miraculos identitatea ca urma\u015fi ai civiliza\u0163iei Romei. Unitatea lor deplin\u0103, din p\u0103cate trec\u0103toare, n-a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 dec\u00e2t cu un veac \u00een urm\u0103, dar \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Constantin Stere, exponent al na\u0163iunii rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[],"class_list":["post-23619","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei"],"views":1745,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23619"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23619\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23620,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23619\/revisions\/23620"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}