Este preg\u0103tit\u0103 o nou\u0103 lege electoral\u0103. Dac\u0103 legiuitorii vor r\u0103m\u00e2ne sub imperiul emo\u0163iilor provocate de alegerile preziden\u0163iale din noiembrie 2014, exist\u0103 riscul de a fi creat\u0103 o a doua Rom\u00e2nie \u00een str\u0103in\u0103tate. O Rom\u00e2nie a celor care cred c\u0103, de acas\u0103, drepturile lor au fost \u00eenc\u0103lcate. S\u0103 nu ne am\u0103gim, chiar dac\u0103 rezultatele alegerilor din 2014 au fost validate: manevre de manipulare a aleg\u0103torilor au existat. A fost supralicitat\u0103 suspiciunea c\u0103 guvernul \u00eengr\u0103de\u015fte dreptul la vot al rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate, c\u0103 nu a deschis inten\u0163ionat centre suficiente de vot. Cei care au recurs la aceste presiuni \u015ftiau prea bine c\u0103 num\u0103rul centrelor \u015fi cabinelor de vot este fixat cu un an \u00eenainte de alegeri \u015fi c\u0103 suplimentarea lor \u00eentre cele dou\u0103 tururi de scrutin ar fi condus la anularea alegerilor. Dar tactica de manipulare a reu\u015fit. Riscul decredibiliz\u0103rii nu a contat, chiar a fost dublat de cel al amenin\u0163\u0103rii cu anchetarea fraudelor date ca sigure \u00eenainte de alegeri. Dou\u0103 riscuri luate \u00een logica machiavelic\u0103 a scopului care scuz\u0103 mijloacele. \u00cen caz de pierdere, acestea nu valorau nimic, ele au contat doar la for\u0163area victoriei.
\nPentru evitarea anul\u0103rii alegerilor, cu pre\u0163ul umilirii, guvernul a sacrificat doi mini\u015ftri de externe, iar acum \u00eenchide ochii la finalizarea anchetei cerut\u0103 anticipat de \u00eenving\u0103tori c\u00e2nd luau \u00een calcul e\u015fecul.
\n\u00cen noua lege electoral\u0103 este necesar s\u0103 fie eliminat\u0103 rigiditatea \u015fi s\u0103 fie \u00eenchise juridic por\u0163ile fraudelor de orice fel, efective sau morale. Este nevoie de o lege care s\u0103 \u00eenl\u0103ture suspiciunile, temerile \u015fi manevrele politice. Rom\u00e2nii au experien\u0163a nefast\u0103 a alegerilor din noiembrie 1946, c\u00e2nd votul lor, m\u0103sluit ru\u015finos, a fost folosit pentru instalarea unui regim obedient Moscovei. Acele alegeri au creat premise periculoase de eliminare a adversarilor politici prin fraud\u0103 la urne, salv\u00e2ndu-se aparen\u0163a alegerii democratice. Atunci Rom\u00e2nia a fost rupt\u0103 \u00een dou\u0103: una captiv\u0103, \u00een \u0163ar\u0103, alta captiv\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nRom\u00e2nii formeaz\u0103 un singur popor, fie c\u0103 sunt \u00een \u0163ar\u0103, fie c\u0103 sunt, temporar sau definitiv, \u00een afara grani\u0163elor. Nu trebuie create drepturi speciale nici pentru unii, nici pentru al\u0163ii. Dreptul de a alege sau de a fi ales \u00eel au to\u0163i, iar acesta trebuie s\u0103 respecte spiritul votului universal: individual, direct, liber \u015fi secret. S\u0103 evit\u0103m eroarea de a crea, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dou\u0103 Rom\u00e2nii, una acas\u0103, alta afar\u0103.
\n\u015ei, pentru ca istoria s\u0103 ne fie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, am s\u0103 reproduc un capitol dintr-un studiu pe care l-am consacrat vizitei pre\u015fedintelui Fran\u0163ei, Charles de Gaulle, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 1968. Acolo au fost prezentate condi\u0163iile \u00een care a ap\u0103rut Rom\u00e2nia din exil. O Rom\u00e2nie pentru care Monica Lovinescu s-a \u00eentrebat, \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si aceast\u0103 lume, \u201edac\u0103 nu ne-am \u00een\u015felat dedic\u00e2nd unei Rom\u00e2nii fictive o \u00eentreag\u0103 existen\u0163\u0103\u201c (Jurnal 1990-1993, Editura Humanitas, 2003, p. 271). Studiul din care preiau capitolul a ap\u0103rut \u00een 2013, \u00een volumul Rom\u00e2nia, supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece, tom. 2, publicat la Bucure\u015fti sub egida Funda\u0163iei Europene Titulescu. Desigur, atunci condi\u0163iile istorice au fost cu totul diferite. Dar o continuare a erorilor apropiate, de care sunt capabili unii veleitari ai puterii, nu este \u00eenl\u0103turat\u0103.
\n\u201eExilul, a doua Rom\u00e2nie. R\u0103zboiul Rece adusese rom\u00e2nilor \u015fi o alt\u0103 fractur\u0103: exilul. \u00cen condi\u0163iile ocupa\u0163iei sovietice, o parte dintre diploma\u0163ii \u015fi politicienii surprin\u015fi \u00een Occident la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului nu se mai \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen urma proceselor instruite \u00een \u0163ar\u0103, cei mai mul\u0163i dintre ace\u015ftia sunt condamna\u0163i \u00een contumacie la ani grei de temni\u0163\u0103, unii chiar la moarte. Aceast\u0103 prigoan\u0103 \u015fi convingerile lor politice anticomuniste \u00eei fac \u015fi mai credibili pe exila\u0163i \u00een \u0163\u0103rile \u00een care deciseser\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Ei aduc \u00een mediile politice, dar \u015fi artistice \u015fi academice, un mesaj alternativ celui al regimului de la Bucure\u015fti. O parte dintre ei r\u0103m\u00e2n pentru o vreme oarecum neutri \u00een raporturile cu oficialit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti. Urm\u0103reau cu aten\u0163ie tot ce se petrecea \u00een \u0163ara pe care fuseser\u0103 obliga\u0163i s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103. Exist\u0103 o perioad\u0103 \u00een care reprezentan\u0163ii oficiali ai statului rom\u00e2n de dinainte de r\u0103zboi, p\u00e2n\u0103 la clarificarea statutului politic, continu\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 guvernul de la Bucure\u015fti. \u201eDin aceste motive, scrie \u015eerban Pavelescu, personalit\u0103\u0163i importante ale exilului anilor 1950 \u015fi ai deceniului urm\u0103tor, ca Eugen Ionescu, Virgil Gheorghiu, Monica Lovinescu, Alexandru Cior\u0103nescu sunt \u00eenc\u0103 asocia\u0163i ac\u0163iunilor \u015fi demersurilor guvernului rom\u00e2n\u201c. Prigoana din Rom\u00e2nia pe motive politice bulverseaz\u0103 totul. \u00cen momentul arest\u0103rii \u015fi condamn\u0103rii grupului Maniu, ziarul Le Monde din 6 septembrie 1947 public\u0103 o declara\u0163ie a lui Mihail Ralea, ministru la Washington. \u00centre altele, Ralea califica drept normale arest\u0103rile politice. Emigra\u0163ia reac\u0163ioneaz\u0103 prompt. \u00cen revista Fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, Grigore Gafencu, fost ministru de Externe, public\u0103 un fragment din Jurnal care \u00eel privea chiar pe Ralea.
\nMul\u0163i politicieni, scriitori, arti\u015fti, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 care tr\u0103iau \u00een str\u0103in\u0103tate rup total leg\u0103turile cu \u0163ara. La 10-11 iulie 1946, diploma\u0163i \u015fi fo\u015fti mini\u015ftri rom\u00e2ni \u2013 Grigore Gafencu, George R\u0103u\u0163, Viorel Virgil Tilea, Nicolae Petrescu-Comnen, Alexandru Cretzianu \u2013 se reunesc la Geneva \u015fi ini\u0163iaz\u0103 o ac\u0163iune \u201ede informare a guvernelor \u015fi opiniei publice interna\u0163ionale asupra st\u0103rilor din Rom\u00e2nia, (\u015fi) participarea la Conferin\u0163a de pace de la Paris \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii cauzei na\u0163ionale. Este prima \u00eencercare de organizare a exilului rom\u00e2nesc anticomunist pe scar\u0103 interna\u0163ional\u0103\u201c. \u00cen discu\u0163iile de la Moscova, din 3 februarie 1948, cu Petru Groza, Stalin se intereseaz\u0103 de emigra\u0163ia politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 iar acesta \u00eei r\u0103spunde \u201ec\u0103 exist\u0103 urm\u0103toarele trei grupuri principale: grupul Gafencu, grupul Cretzianu \u015fi un grup ne\u00eensemnat al lui Tilea. Aceste grupuri se du\u015fm\u0103nesc \u00eentre ele\u201c. Ana Pauker, prezent\u0103 la discu\u0163ii, \u201eadaug\u0103 la aceast\u0103 enumerare numele lui Niculescu-Buze\u015fti \u015fi Vi\u015foianu, fo\u015fti mini\u015ftri ai Afacerilor Externe \u00een primele guverne reac\u0163ionare ale Rom\u00e2niei dup\u0103 23 august 1944\u201c. P. Groza \u201eafirm\u0103 c\u0103 \u00een prezent Vi\u015foianu nu desf\u0103\u015foar\u0103 nici o activitate subversiv\u0103 \u015fi scrie permanent scrisori \u00een patrie \u00een care exprim\u0103 dorin\u0163a de a se \u00eentoarce acas\u0103. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe R\u0103descu, acesta nu se bucur\u0103 de nici o autoritate chiar \u00een acele grupuri care \u00eel sprijin\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Cel mai activ este grupul lui Gafencu. Lichidarea \u00eens\u0103 a monarhiei a reprezentat o lovitur\u0103 nea\u015fteptat\u0103 pentru aceste grupuri din emigra\u0163ie, printre altele, deoarece regele nu a justificat speran\u0163ele lor dup\u0103 plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate. Acesta nu numai c\u0103 nu face nici un fel de declara\u0163ii \u00eempotriva guvernului, dar a dezmin\u0163it declara\u0163ia tat\u0103lui s\u0103u, Regele Carol. Guvernul sper\u0103 c\u0103 acesta se va situa \u015fi \u00een continuare pe aceast\u0103 pozi\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t guvernul a reu\u015fit s\u0103-l pun\u0103 \u00eentr-o stare de dependen\u0163\u0103 material\u0103 fa\u0163\u0103 de acesta\u201c. Informa\u0163ia este pre\u0163ioas\u0103, dar nu suficient de precis\u0103 pentru perspectiv\u0103. Cur\u00e2nd, emigra\u0163ia politic\u0103 se va organiza. Cei mai importan\u0163i politicieni s-au reunit \u00een Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n constituit \u00een 1949, cu sediul la Washington, care avea la dispozi\u0163ie fondurile depuse \u00een Elve\u0163ia de c\u0103tre mare\u015falul Antonescu pentru subven\u0163ionarea activit\u0103\u0163ii politicienilor rom\u00e2ni angrena\u0163i \u00een demersurile pentru armisti\u0163iu. M\u0103 opresc la aceste aspecte pentru c\u0103 ele au greutate \u015fi \u00een cursul nou al rela\u0163iilor rom\u00e2no-franceze. \u201eExisten\u0163a Comitetelor Na\u0163ionale, scria Constantin Vi\u015foianu la 29 iulie 1954 lui Whitney R. Shepardson, pre\u015fedintele Comitetului pentru o Europ\u0103 Liber\u0103, are o importan\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru \u0163\u0103rile ast\u0103zi subjugate de Rusia Sovietic\u0103. \u00cen lupta contra imperialismului sovietic \u015fi, mai ales, \u00een men\u0163inerea curajului \u015fi a puterii de rezisten\u0163\u0103 a popoarelor de dincolo de Cortina de Fier, Comitetele na\u0163ionale pot avea un rol foarte important. Pentru na\u0163iunile noastre, existen\u0163a unor Comitete Na\u0163ionale este dovada c\u0103 \u0163\u0103rile libere \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 guvernele comuniste sunt impuse de Rusia Sovietic\u0103 \u015fi nu reprezint\u0103 aceste na\u0163iuni. Na\u0163iunile noastre se simt astfel reprezentate \u00een afar\u0103, fiindc\u0103 ele \u015ftiu c\u0103 reprezentan\u0163ii \u00aboficiali\u00bb nu exprim\u0103 voin\u0163a lor, ci pe cea a Kremlinului\u201c (5).
\nDe fapt, suntem \u00een fa\u0163a unui fenomen care nu prive\u015fte numai Rom\u00e2nia, ci toate statele de sub ocupa\u0163ia sovietic\u0103. Emigra\u0163ia est-european\u0103 se organizeaz\u0103, \u00ee\u015fi creeaz\u0103 structuri politice care reu\u015fesc o vreme (p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia discordiei \u00eentre grupurile na\u0163ionale, apoi chiar \u00een s\u00e2nul grupurilor na\u0163ionale, care se poate deduce din preciz\u0103rile lui Petru Groza) s\u0103 aib\u0103 audien\u0163\u0103 la autorit\u0103\u0163ile statelor occidentale. Ele erau folosite de acestea pentru evaluarea situa\u0163iilor din statele est-europene \u015fi pentru presiuni politice asupra regimurilor comuniste controlate de Moscova. Disputa cu Uniunea Sovietic\u0103 se repercuta, odat\u0103 \u00een plus nemeritat, asupra statelor-satelit. \u00cen aceste condi\u0163ii, fapt esen\u0163ial pentru cultura \u015fi civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, activitatea creatoare era continuat\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, de reprezentan\u0163ii de v\u00e2rf ai artelor, literaturii \u015fi \u015ftiin\u0163ei noastre. \u00cen Fran\u0163a se aflau George Enescu, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Elena V\u0103c\u0103rescu, Martha Bibescu, D.C. Amz\u0103r, Constantin Virgil Gheorghiu; \u00een Spania, Horia Vintil\u0103, Alexandru \u015fi George Cior\u0103nescu, George Usc\u0103tescu; \u00een Italia, Dinu Adame\u015fteanu etc. Acestora li se va al\u0103tura valul nou de emigran\u0163i din care fac parte Virgil Ierunca \u015fi Monica Lovinescu, aceasta fiind una dintre ultimii trei bursieri trimi\u015fi \u00een Fran\u0163a, \u00een 1948, \u00een baza reglement\u0103rilor Comisiei mixte pe probleme culturale, cu acordul ministrului Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu. Se poate spune c\u0103 nu numai politic, dar \u015fi cultural Rom\u00e2nia tr\u0103ia intens dincolo de grani\u0163ele ei politice. Rom\u00e2nii din exil scot reviste, lucr\u0103ri de sintez\u0103, redacteaz\u0103 sau avizeaz\u0103 materialele din enciclopedii, dic\u0163ionare enciclopedice, manuale \u015fcolare, \u0163in conferin\u0163e (cazul lui Eugen Ionescu), scriu \u00een pres\u0103, vorbesc la posturile de radio. Dincolo de Cortina de Fier imaginea culturii rom\u00e2ne\u015fti era \u00een bun\u0103 parte opera lor. Diploma\u0163ia cultural\u0103 oficial\u0103 avea un c\u00e2mp de ac\u0163iune limitat.
\nRom\u00e2nia era rupt\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, este adev\u0103rat cu totul inegale, dar p\u0103r\u0163i ale aceluia\u015fi \u00eentreg. O dram\u0103 a destinului nostru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este preg\u0103tit\u0103 o nou\u0103 lege electoral\u0103. Dac\u0103 legiuitorii vor r\u0103m\u00e2ne sub imperiul emo\u0163iilor provocate de alegerile preziden\u0163iale din noiembrie 2014, exist\u0103 riscul de a fi creat\u0103 o a doua Rom\u00e2nie \u00een str\u0103in\u0103tate. O Rom\u00e2nie a celor care cred c\u0103, de acas\u0103, drepturile lor au fost \u00eenc\u0103lcate. S\u0103 nu ne am\u0103gim, chiar dac\u0103 rezultatele alegerilor din… Cite\u0219te mai mult »S\u0103 evit\u0103m eroarea de a crea o a doua Rom\u00e2nie \u00een str\u0103in\u0103tate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14473,14471,4,14472,14470],"class_list":["post-23617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-a-doua-romanie-in-strainatate","tag-comitetele-nationale","tag-editorial","tag-lege-electorala","tag-statele-est-europene"],"views":1532,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23617"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23621,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23617\/revisions\/23621"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}