Resuscitarea lui Eminescu, aproape mort dup\u0103 at\u00e2ta folosire \u00een cheie \u201ena\u0163ionalist\u0103\u201c \u015fi at\u00e2t de democratizat pentru uzul maselor largi populare de c\u0103tre comunismul lui Nicolae Ceau\u015fescu, a fost \u00eencercat\u0103 dup\u0103 1990 \u00een mai multe feluri. A avut loc mai \u00eent\u00e2i inspirata dubl\u0103 \u201elovitur\u0103 de imagine\u201c a Dilemei lui Andrei Ple\u015fu care a \u00eeng\u0103duit cu larghe\u0163e filozofic\u0103 \u015fi bl\u00e2nde\u0163e pedagogic\u0103 o fulger\u0103toare \u201edemitizare\u201c, fizic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 a poetului na\u0163ional \u015fi nepereche de c\u0103tre un desant compus din tineri foarte inteligen\u0163i \u015fi talenta\u0163i, poe\u0163i \u015fi esei\u015fti nerezonabili \u015fi cu porniri rebele. Efectul fu \u015fi el fulger\u0103tor. Scos din echipamentul (armura!) astral \u015fi intangibil, Eminescu deveni \u201ep\u0103ros\u201c \u015fi pip\u0103ibil de c\u0103tre oricare dintre bie\u0163ii oameni ce abia ie\u015fiser\u0103 de \u201esub vremi\u201c. Ca prin minune, poetul nepereche \u00eencepu s\u0103 \u201esemene\u201c, f\u0103c\u00e2nd pereche, cu oricare dintre ei: dup\u0103 at\u00e2ta amar de vreme, bie\u0163ii p\u0103m\u00e2nteni elibera\u0163i din mizerabila dictatur\u0103 \u00ee\u015fi exersau pentru prima oar\u0103 pe seama lui \u015fi \u00een compara\u0163ie cu el sim\u0163ul ren\u0103scut al deplinei egalit\u0103\u0163i dintre oameni. \u00ce\u015fi exercitau acest sim\u0163 regal a\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 \u00eentr-o republic\u0103 popular\u0103, nu ridic\u00e2ndu-se ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eenspre cel incomparabil, ci cobor\u00e2ndu-l pe acela ca s\u0103 le semene: \u201eCobori \u00een jos luceaf\u0103r bl\u00e2nd…\u201c. Iar revista, ea profit\u0103 din plin la r\u00e2ndul s\u0103u de publicitatea st\u00e2rnit\u0103 cu ocazia acestui curaj nemaipomenit \u00eenainte. Dup\u0103 scandalul, ce nu se stinsese, cu volumul IX de publicistic\u0103 din edi\u0163ia de Opere, declan\u015fat de eminentul rabin Moses Rosen care-l acuzase pe Eminescu de \u201ehuliganism\u201c na\u0163ionalist, cuv\u00e2ntul \u201ehuligan\u201c aruncat de Ion Iliescu asupra Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii la \u00eenceputul anilor \u201990 va face o carier\u0103 fulminant\u0103 ce nu se va fi stins nici p\u00e2n\u0103 azi. Nu \u015ftiu dac\u0103 primul pre\u015fedinte al noii Rom\u00e2nii \u015fi-a dat seama, \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor, ce mo\u015ftenire prelua cu aceast\u0103 ocazie: fapt este c\u0103 Pia\u0163a respectiv\u0103 \u015fi-a \u00eenscris protestul sub semnul huliganului \u015fi golanului na\u0163ional. De la Paris, noul ambasador al Rom\u00e2niei postdecembriste, regretatul Alexandru Paleologu, \u00ee\u015fi comunica adeziunea entuziast\u0103 la mi\u015fcarea \u201ehuliganilor\u201c din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii care protestau \u015fi sufereau b\u0103taie cu versurile lui Eminescu pe buzele lor \u00eens\u00e2ngerate. Fusese \u015fi acesta un semn al restituirii \u015fi revenirii lui Eminescu \u201eacas\u0103\u201c, al retrimiterii lui \u00een bra\u0163ele maselor de unde fusese confiscat pentru mul\u0163i ani de ideologia comunist\u0103 de tip na\u0163ionalist a lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi a sus\u0163in\u0103torilor lui. Cariera cuv\u00e2ntului \u201ehuligan\u201c (golan pe \u00een\u0163elesul oricui) fu astfel consolidat\u0103, \u00eenc\u00e2t poate deveni un capitol distinct al noii \u201eeminescologii\u201c de la \u00eenceputul noului mileniu. \u201eHuligan\u201c \u00eenseamn\u0103, potrivit dic\u0163ionarului, \u201eb\u0103t\u0103u\u015f\u201c, \u201evagabond\u201c \u015fi vine dintr-o vorb\u0103 ruseasc\u0103 din Basarabia, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 odat\u0103 cu alipirea acestei provincii \u2013 ne spune \u00eenv\u0103\u0163atul filolog \u015fi lingvist Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu \u00een Dic\u0163ionarul s\u0103u universal de la 1896 (p. 299, edi\u0163ia a 7-a, Editura Scrisul rom\u00e2nesc). Al doilea episod (capitol) celebru dedicat de noii eminescologi resuscit\u0103rii \u201ehuliganului\u201c na\u0163ional corespunde alc\u0103tuirii, dup\u0103 anii \u201990, a unui minu\u0163ios scenariu conspira\u0163ionist ce-l are \u00een centru pe Mihai Eminescu, temutul publicist \u015fi gazetarul politic influent pe plan intern \u015fi extern (despre care unul dintre tinerii rebeli ai Dilemei sus\u0163inuse cu netulburat\u0103 siguran\u0163\u0103 \u015fi cu fermitate inconturnabil\u0103 c\u0103 este \u201etotalmente nul\u201c \u015fi expirat). Conform \u201escenariului\u201c, Eminescu deveni un agent de influen\u0163\u0103 periculos pentru securitatea statului rom\u00e2n \u015fi ca atare dosit \u00eentr-o debara cu vechituri, \u00eentr-un ospiciu sau \u00eentr-o istorie nefolosibil\u0103. Scenariul, c\u00e2t \u201eo lovitur\u0103 de stat\u201c, despre conspira\u0163ia intern\u0103 pus\u0103 \u00een mi\u015fcare ca s\u0103 \u00eenchid\u0103 gura unui Eminescu devenit prin articolele \u015fi ac\u0163iunile lui civice nesuferit austriecilor \u015fi politicii lor, avu ca efect secundar \u2013 \u00eens\u0103 mai eficient dec\u00e2t cel principal \u2013 \u201eremitizarea\u201c poetului na\u0163ional. O \u201emitizare\u201c pus\u0103 de ast\u0103dat\u0103 sub imaginea lui de \u201evictim\u0103\u201c politic\u0103 dizgra\u0163iat\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, de cel dint\u00e2i mare descoperitor \u015fi sus\u0163in\u0103tor perpetuu al lui, criticul \u015fi ideologul Titu Maiorescu! Dup\u0103 ce trecuse, at\u00e2t \u00eenainte c\u00e2t \u015fi dup\u0103 1989, prin rama \u201ehuliganului\u201c, celebra \u201evictim\u0103\u201c a lui Maiorescu face \u015fi ea o carier\u0103 la fel de fulminant\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile scrise pe aceast\u0103 \u201etem\u0103\u201c de roman popular \u015fi de consum rapid. \u00centre acestea, o carte recent\u0103 a unei tinere \u015fi foarte talentate romanciere de azi duce mai departe imaginea \u201evictimei\u201c, a unui M. Eminescu h\u0103r\u0163uit (poate \u201eparodic\u201c!) de organele \u015fi informatorii Securit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu…
\nNiciunul dintre aceste scenarii nu ni l-a apropiat pe Eminescu: toate continu\u0103 \u00een felul lor politizarea \u201ecazului\u201c poetului na\u0163ional dup\u0103 gustul celor mai inocen\u0163i \u015fi nepreveni\u0163i cititori (prezumtivi) ai lui. Deplorabil\u0103, insisten\u0163a cu care conspira\u0163ioni\u015ftii ace\u015ftia travesti\u0163i \u00een cercet\u0103tori sau fic\u0163ionari \u0163in s\u0103-l scoat\u0103 pe Titu Maiorescu drept inchizitorul unui Eminescu \u201ede\u0163inut politic\u201c \u015fi b\u0103gat \u00een \u201earest preventiv\u201c la sanatoriul doctorului \u015eu\u0163u ne arat\u0103 o nest\u0103p\u00e2nit\u0103 goan\u0103 dup\u0103 publicitate \u015fi succes ieftin, ambele pl\u0103tite cu pre\u0163ul degrad\u0103rii unui mit legitim \u015fi necesar \u015fi al \u201euciderii\u201c definitive a albatrosului rimbaldian. Din alt\u0103 direc\u0163ie a goanei dup\u0103 o literatur\u0103 de consum vine \u00eencercarea de a-l reimpune pe poetul na\u0163ional printr-un soi de \u201eabuz \u00een serviciu\u201c comis de cei care \u2013 editori sau comentatori \u2013 scot din \u201emoloz\u201c-ul eminescian \u015fi supraimpun produc\u0163ia efemer\u0103 a \u201epornograficelor\u201c scrise \u00een joac\u0103 \u015fi l\u0103sate de poet, ca \u015fi de mul\u0163i al\u0163ii, \u00een manuscrisele lui. Din toate aceste scenarii \u015fi \u00eencerc\u0103ri de resuscitare se poate trage o singur\u0103 concluzie: ie\u015fi\u0163i pe br\u00e2nci dintr-o lung\u0103 dictatur\u0103 \u015fi afla\u0163i \u00eentr-un moment nefast \u2013 nu se \u015ftie c\u00e2t de lung \u2013 \u015fi de haos al tuturor valorilor, rom\u00e2nii nu erau \u015fi nu sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u0163i pentru re\u00eent\u00e2lnirea mult visat\u0103 cu poetul lor na\u0163ional. \u00cel caut\u0103 acolo unde acesta nu e. Tocmai de aceea spirite lucide \u015fi mai sceptice au propus \u2013 mai \u00een glum\u0103 , mai \u00een serios \u2013 \u201eadormirea\u201c lui pentru un deceniu sau mai mult \u015fi chiar \u00eenchiderea \u00eentr-o \u201e\u201cdebara\u201c: pentru ca pomenirea lui s\u0103 nu mai evoce cu at\u00e2ta putere lan\u0163ul ideologic cu care poetul fusese str\u00e2ns legat precum \u015fi \u201emitologizarea\u201c excesiv\u0103 \u015fi fals\u0103 de care el at\u00e2ta suferise. Conjunctural\u0103 poate, dar cu siguran\u0163\u0103 oportun\u0103, substituirea operat\u0103 de un important critic care a t\u0103iat chiar \u015fi aripile Luceaf\u0103rului \u00eentr-un clasament valoric, \u00eenlocuindu-l cu Mai am un singur dor, corespunde, sociologic vorbind, unei st\u0103ri suflete\u015fti a cititorilor rom\u00e2n de azi: care au \u00eenceput s\u0103-\u015fi ridice vocea pun\u00e2ndu-\u015fi pe note dorurile \u00eenainte interzise \u015fi ne\u00eemplinite. \u00cen treac\u0103t fie spus: substituirea operat\u0103 tactic de respectivul critic (Mai am un singur dor \u00een locul Luceaf\u0103rului!) seam\u0103n\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct cu avansarea, \u00een regimul trecut, a Somnoroaselor p\u0103s\u0103rele la rangul de oper\u0103 exponen\u0163ial\u0103 \u015fi definitorie a eminescianismului. Aceast\u0103 metonimie, \u201eprotec\u0163ionist\u0103\u201c \u00een fond, era propus\u0103 de o mare poet\u0103 care, excedat\u0103 de grila ideologic\u0103 decupat\u0103 fraudulos din \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar prin care era silit s\u0103 treac\u0103 avutul \u00eentregii crea\u0163ii a poetului na\u0163ional, a cutezat s\u0103 pun\u0103 \u00een cump\u0103n\u0103 cu aceast\u0103 \u201egril\u0103\u201c procustian\u0103 \u201earta pentru art\u0103\u201c a somnolen\u0163ei muzicale f\u0103r\u0103 pereche \u015fi f\u0103r\u0103 con\u0163inut din Somnoroase p\u0103s\u0103rele! N-au lipsit, fire\u015fte, \u201ecutez\u0103torii\u201c care au denun\u0163at \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au sanc\u0163ionat superba cutezan\u0163\u0103, \u00een acea vreme, a \u201eapoliticei\u201c poete. \u00cen contextul de azi, dezl\u00e2nat \u015fi confuz, dar hot\u0103r\u00e2t demitizant cu orice pre\u0163, \u201edebaraua\u201c lui H. R. Patapievici, locul recluziunii temporare a poetului na\u0163ional \u201esup\u0103rat\u201c pe contemporanii s\u0103i pentru reaua lui \u00een\u0163elegere \u015fi rele comportamente fa\u0163\u0103 de el \u015fi opera lui, a fost privit\u0103 \u015fi ea ca un \u201eatac la persoan\u0103\u201c: la persoana lui Mihai Eminescu! \u00cen realitate \u00eens\u0103 cutezan\u0163a eseistului este \u00een acest caz (nu \u015fi \u00een altele) pe deplin justificat\u0103: \u201edebaraua\u201c de care-i vorba este o excelent\u0103 metafor\u0103 a incompatibilit\u0103\u0163ii poetului nostru cu \u201edrumurile\u201c pe care e \u00eempins s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103. \u201eScenariile\u201c mai \u00eenainte evocate, cu toate bunele (presupuse) inten\u0163ii de restituire \u015fi apropriere \u00eel \u00eemping nu pe c\u0103i neumblate ci pe drumuri \u00eenfundate ce nu duc spre poet, ci c\u0103tre propriile noastre complexe resuscitate catastrofal de evenimentele istorice prin care am trecut. \u00cel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi mai mult pe Eminescu de \u201econtemporanii\u201c lui care ne chinuim s\u0103 fim. Flagrant\u0103, aceast\u0103 incompatibilitate explic\u0103 (\u015fi justific\u0103!), momentan, \u201edebaraua\u201c de protec\u0163ie l\u0103s\u00e2nd re\u00eent\u00e2lnirea cu poetul na\u0163ional pentru o vreme mai bun\u0103.
\nJudec\u00e2nd dup\u0103 unele contribu\u0163ii ale anilor din urm\u0103 aceast\u0103 vreme \u00eencepe s\u0103 fie perceptibil\u0103 sau presim\u0163it\u0103. \u00ce\u015fi are vestitorii ei ce ne pot face un pic mai optimi\u015fti. \u00cen c\u0103utarea altui chip al poetului vestitorii ace\u015ftia ocolesc cu grij\u0103 c\u0103ile conspira\u0163iei sau ale demitiz\u0103rii de tip publicitar \u015fi pecuniar. Nu se duc \u00een alcovul \u201epornograficelor\u201c spre a-l face pe poet s\u0103 semene cu eroii devian\u0163i ai maculaturii literare ce ocup\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pia\u0163a cultural\u0103 de azi. Un \u201edetectiv\u201c literar care ocole\u015fte c\u0103ile b\u0103tute azi \u00een a\u015fa-zisa c\u0103utare a lui Eminescu este eminentul filolog \u015fi profesor Gheorghe Doca.
\nA publicat, \u00een 2009, o ampl\u0103 cercetare intitulat\u0103 Eminescu. O perspectiv\u0103 dialogic\u0103, \u00een care \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u201c (cf. C. Noica) se afl\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe larg \u00een raporturile lui cu lumea pe care nu doar o contempl\u0103, dar o \u015fi tr\u0103ie\u015fte ca pu\u0163ini al\u0163ii: \u201edialogicitatea\u201c vie\u0163ii \u015fi operei lui Eminescu consacr\u0103 natura funciar deschis\u0103 c\u0103tre lume a \u201emelancolicului\u201c \u015fi \u201esinguraticului\u201c poet. O \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare insolit\u0103 \u015fi, poate, prematur\u0103 \u00een raport cu un context uman, politic \u015fi literar dominat de vuietul conspira\u0163iilor interne \u015fi externe pe care pr\u0103bu\u015firea comunismului \u00een Europa de Est le-a declan\u015fat \u00een capul oamenilor. Inevitabil, cartea substan\u0163ial\u0103 \u015fi pasionant\u0103 a lui Gh. Doca a trecut aproape neobservat\u0103. Neobosit c\u0103l\u0103tor profesionist prin \u201egeografia\u201c spa\u0163iului eminescian, Gh. Doca a continuat \u015fi \u00eente\u0163it imperturbabil drumurile prin acest nesf\u00e2r\u015fit \u0163inut poetic \u015fi uman \u015fi public\u0103 acum roadele bogate ale acestei noi c\u0103l\u0103torii: Eminescu. Alt chip (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2014). Deocamdat\u0103, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, n-am observat receptarea specializat\u0103 \u015fi profesionist\u0103 a substan\u0163ialei sale c\u0103l\u0103torii \u00een lumea eminescian\u0103. Excep\u0163ia la care m\u0103 refer o g\u0103sesc nu \u00eentr-o publica\u0163ie literar\u0103, ci \u00een Revista de filosofie (tomul LXII \u2013 ianuarie-februarie 2015), unde Alexandru Boboc recomand\u0103 cartea filologului rom\u00e2n ca pe \u201eo contribu\u0163ie remarcabil\u0103 la studiul operei eminesciene, la reg\u00e2ndirea pozi\u0163iei acesteia \u00een istoria culturii rom\u00e2ne \u015fi \u00een rea\u015fezarea modern\u0103 a valorilor \u00een cultura universal\u0103\u201c. Nu-i chiar lipsit\u0103 de o anume filozofie aceast\u0103 prim\u0103 receptare a c\u0103r\u0163ii \u00een Revista de filosofie: chiar din primele r\u00e2nduri ce deschid cartea \u015fi \u00eencep descrierea c\u0103l\u0103toriei \u00een lumea lui Eminescu afl\u0103m c\u0103 \u201eToamna anului 1872 \u00eel g\u0103se\u015fte pe Eminescu urm\u00e2nd cursurile Universit\u0103\u0163ii din Berlin. Era anul \u00een care Georg Cantor publica \u00een Mathematische Annalen rezultatele cercet\u0103rilor sale asupra unui obiect matematic ciudat, cunoscut mai t\u00e2rziu sub numele de mul\u0163imea triadic\u0103 sau praful lui Cantor. Studiul, urmat \u00een 1883 de o lucrare mai ampl\u0103 intitulat\u0103 Grundlagen einer allgemeinen Mannigf\u00e4ltigkeitslehre, reprezint\u0103 punctul de plecare pentru teoria mul\u0163imilor ale c\u0103rei baze au fost puse de matematicianul german. Nu mult dup\u0103 aceea se fac cunoscute descoperiri ale altor obiecte matematice av\u00e2nd caracteristici asem\u0103n\u0103toare celor ale mul\u0163imii triadice ale lui Cantor: \u00een 1890, curba lui Peano; \u00een 1904, curba lui von Koch; \u00een 1915, triunghiul lui Sierpinsky etc. Ini\u0163ial aceste obiecte matematice au fost privite cu ne\u00eencredere, \u00eentruc\u00e2t ele contraziceau unele principii general admise \u00een lumea matematicii (…). R\u0103mase timp de mai multe decenii \u00een afara g\u00e2ndirii \u015fi cercet\u0103rii matematice, obiectele descoperite de Cantor, Peano, von Koch , Sierpinsky etc. sunt descoperite \u00een 1967 de c\u0103tre matematicianul francez de origine polonez\u0103 Beno\u00eet Mandelbrot care le-a grupat sub numele de fractali, un derivat savant din latinescul fractus, \u00abfr\u00e2nt\u00bb, care reprezint\u0103 participiul trecut al verbului frango, frangere \u00aba fr\u00e2nge, a sparge, a rupe\u00bb. Numele de fractal-i reflect\u0103 faptul c\u0103 obiectele matematice men\u0163ionate posed\u0103 \u00een comun proprietatea de a prezenta o form\u0103 \u00eentrerupt\u0103 sau fragmentat\u0103 \u015fi o dimensiune exprimat\u0103 printr-un num\u0103r frac\u0163ionar. Aceste particularit\u0103\u0163i l-au determinat pe Mandelbrot s\u0103 caute un r\u0103spuns matematic riguros la \u00eentrebarea privind lungimea coastei Peninsulei Bretagne din vestul Fran\u0163ei: How long is the coast of Britain? Statistical selfsimilarity and fractional dimension. De aici n-a mai fost dec\u00e2t un pas spre constituirea geometriei fractale pe care Mandelbrot l-a f\u0103cut prin eseul Les objets fractals. Forme, hasard et dimension, publicat \u00een 1975 \u015fi reeditat \u00een 1984, 1989, 1995, 2010 \u2013 semn al interesului pe care l-a st\u00e2rnit \u00een lumea matematicii \u015fi nu numai\u201c. Ce ne spune \u201epovestea\u201c, alegoric\u0103, din care am dat dinadins acest prea lung citat? \u00cent\u00e2i de toate ea ne spune c\u0103 profesorul Gheorghe Doca porne\u015fte \u00een \u201ec\u0103l\u0103toria\u201c lui spre Eminescu abandon\u00e2nd c\u0103ile autohtone prea b\u0103tute, inclusiv \u015fi mai ales pe acelea \u00eenfundate ale \u201econspira\u0163iei\u201c ce l-a r\u0103pus pe Eminescu. Alege s\u0103 porneasc\u0103 \u015fi s\u0103 umble pe \u201edrumuri europene\u201c: \u201eToamna anului 1872 \u00eel g\u0103se\u015fte pe Eminescu urm\u00e2nd cursurile Universit\u0103\u0163ii din Berlin…\u201c Cum a tr\u0103it \u015fi ce a \u00eenv\u0103\u0163at (citit, ascultat) la Berlin afl\u0103m dintr-o carte excelent\u0103 \u015fi \u00eennoitoare a Ilinei Gregori, ap\u0103rut\u0103 \u00een anii trecu\u0163i. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cu \u201eplicticosul\u201c (de\u015fi senza\u0163ional!) citat de mai \u00eenainte ne afl\u0103m \u00een epicentrul exploziei \u015fi al spectaculoasei revolu\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice contemporane \u015fi \u00een lumea nou\u0103 \u2013 cu totul nou\u0103! \u2013 pe care ea o configureaz\u0103 \u00een epoca \u00een care \u00eenc\u0103 mai tr\u0103im: Eminescu, \u00eens\u0103, este \u201econtemporan\u201c cu lumea lui \u201eveche\u201c \u015fi, totodat\u0103, cu aceea, nou\u0103, prefigurat\u0103 de evolu\u0163ia \u201ematematicii\u201c de azi care-\u015fi are bazele \u201efractalice\u201c \u00een anii epocii lui berlineze. Aceast\u0103 dubl\u0103 contemporaneitate a poetului cu dou\u0103 lumi distincte poate fi perceput\u0103 \u015fi sesizat\u0103 ca din aer \u2013 dac\u0103 nu chiar \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103! \u2013 urm\u00e2ndu-l pe drumurile lui europene unde se g\u0103sesc r\u0103d\u0103cinile din care va exploda ceea ce tr\u0103im noi ast\u0103zi f\u0103r\u0103 ca s\u0103 \u00een\u0163elegem cum s-a putut petrece una ca asta f\u0103r\u0103 ca noi s\u0103 \u015ftim. Profesorul Gheorghe Doca, precaut \u015fi subtil, este destul de prevenit ca s\u0103 nu \u201eprofite\u201c \u2013 cum li s-a \u00eent\u00e2mplat unor \u00eenainta\u015fi ai lui \u2013 de dubla contemporaneitate a poetului na\u0163ional, sco\u0163\u00e2nd din ea \u00een avantajul \u015fi spre \u201egloria\u201c rom\u00e2nului superiorit\u0103\u0163i \u015fi \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163i \u201eprotocroniste\u201c: se fere\u015fte de a face din Eminescu un depozit (monstru!) de erudi\u0163ie \u015fi comprehensiune f\u0103r\u0103 limite asupra \u015ftiin\u0163ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii din vremea sa. \u201eFractalitatea\u201c evocat\u0103 \u015fi invocat\u0103 la \u00eenceput \u015fi \u00een multe alte pagini nu-i face niciun merit erudi\u0163iei \u201eomului deplin al culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201c, dar este pur \u015fi simplu o redutabil\u0103 arm\u0103 de seduc\u0163ie pe care chiar \u201edrumurile europene\u201c i-au sugerat-o: o arm\u0103 de seduc\u0163ie \u015fi o metod\u0103 analogic\u0103 de a-i apropia pe cei de azi, at\u00e2t de naturali \u00een existen\u0163a lor din ce \u00een ce mai \u201eelectronizat\u0103\u201c, \u201evirtualizat\u0103\u201c \u015fi mai \u201efractalizat\u0103\u201c, de r\u0103sunetul intim \u015fi nepieritor al poeziei eminesciene. Nu doar ceasul \u015fi calea c\u0103tre ea s-au schimbat, dar nici poarta recept\u0103rii de c\u0103tre cititorii contemporani nu mai poate fi aceea de pe \u201euli\u0163a copil\u0103riei\u201c. La cap\u0103tul expedi\u0163iei sale eminescologice, noul interpret precizeaz\u0103: \u201eorice lectur\u0103 a unei poezii reprezint\u0103 o interpretare a ei: c\u00e2te lecturi, at\u00e2tea interpret\u0103ri. Iar interpretarea, adic\u0103, mai simplu, ce ne spune o poezie la un moment dat, este intim legat\u0103 de timpul \u015fi de ambian\u0163a, \u00een sens larg, cuprinz\u0103tor, \u00een care se stabile\u015fte contactul cu textul. Semnifica\u0163ia liric\u0103 \u2013 dup\u0103 cum arat\u0103 Solomon Marcus \u00een Poetica matematic\u0103 \u2013 este variabil\u0103 de la un moment la altul \u015fi de la individ la individ\u201c. Solomon Marcus: iat\u0103 un matematician, cititor ideal, din viitor, al \u201ealtui chip\u201c r\u0103s\u0103rit \u00een poezia de azi a lui Mihai Eminescu din trecut. Iar dac\u0103 nu-i mereu \u201ede azi\u201c, poezia nu-i de nicic\u00e2nd. Volumul Eminescu. Alt chip ne propune o variant\u0103 elocvent\u0103 a lecturii ei de azi. M\u00e2ine…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Resuscitarea lui Eminescu, aproape mort dup\u0103 at\u00e2ta folosire \u00een cheie \u201ena\u0163ionalist\u0103\u201c \u015fi at\u00e2t de democratizat pentru uzul maselor largi populare de c\u0103tre comunismul lui Nicolae Ceau\u015fescu, a fost \u00eencercat\u0103 dup\u0103 1990 \u00een mai multe feluri. A avut loc mai \u00eent\u00e2i inspirata dubl\u0103 \u201elovitur\u0103 de imagine\u201c a Dilemei lui Andrei Ple\u015fu care a \u00eeng\u0103duit cu larghe\u0163e… Cite\u0219te mai mult »Eminescu. Alt chip<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14468,14466,14469,14467],"class_list":["post-23615","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-demitizare-eminescu","tag-eminescu-huliganism-nationalist","tag-huliganism-national","tag-moses-rosen"],"views":1067,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23615","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23615"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23615\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23616,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23615\/revisions\/23616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}